Page 10 - 1958-10
P. 10
Pag. 2 d r u m u l snniA r.iSMrwmr Nf. 1179
vt^îH Z cascD aasr^^
REVERSUL UNEI APARENTE 9
In Editura Cartea Rusă agoooooooooooooooooooooo» pentru afacere cu benzină, ia şperţ OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOCQGOOOl 8o
speculanţilor 10.000 lei.
L. N. TOLSTOI — g Cînd Marrj Vsevolod a fost numit de vedere. Au fost însă cazuri cînd 8
OPERE voi. XI 8 inginer şef la întreprinderea de ex- Cînd unul din oamenii lui era des
E recreaţie. Co sig ila 8 plorări Lupeni, toţi au crezut că e coperit, milosul director intervenea biroul organizaţiei de bază a stat în 8
piii şcolii germane Í !!E IÉ Volumul Xi al Operelor marelui cla 8 un om activ şi priceput. In şedinţe Ia forurile conducătoare pentru a fi expectativă, mulţumindu-se să dea 8
din Deva au ieşit sic rus L. N. Tolstoi reuneşte piesele g era elocvent, sfătuia, critifca, promi- iertat. Dacă organizaţia de partid in sfaturi, aşteptînd ca Manj să se în
să se joace. mmmmm^ de teatru : „Puterea întunericului sau g tea. De aceea numai după 8 luni de tervenea, avea un răspuns gata pre drepte. Numai aşa a fost posioilă 8
cînd pasărea îşi scapă piciorul în 8 !a venirea în întreprindere a fost nu- gătit: „pe mine să nu mă învăţaţi voi 8
in clişeu: Peli mlaştină se afundă pînă în gît“, „Roa 8 mit director. Un timp a continuat să meserie“. Şi cu asta termina discuţia.
cula aparatului de dele învăţăturii“, „Cadavrul viu“, „Pri 8 fie activ, mergînd des pe teren, păs- La şedinţe venea din ce în cc mai 8
fotografiat, a sur mul rachier sau cum şi-a cîştigat un rar şi atunci cînd venea, nu stătea călcarea principiului conducerii de 8
drăcuşcr bucata de pline“, „Şi lumina 8 trînd legătura cu muncitorii. Se purta mult şi pleca.
prins un moment luminează în întuneric“, „Dc la bău „Mie nu-mi place prea multă către partid a economiei, a principiu 8
hetăriter din tim tură toate relele“. g cu simplitate^ apropiindu-se de ca- vorbărie“ — spunea el, şi a dat ordin
8 meni. In adunări continua să fie com- ca şedinţele de producţie să nu fie lui leninist de repartizare şi selecţio 8
pul „Jocului cu 324 pagini — lei 1G. 8 bativ „tăind în carne vie“ cu criti- lărgite, ci restrînse. Dacă oamenii au nare a cadrelor. 8
pantoful“. Cine va 8 ca sa ascuţită. cunoscut la Manj această negare a
cîştiga? Băiatul sau CHARLES DE COSTER- ^ Aşa şi-a cîştigat încrederea. Nu discuţiilor, atunci pe drept cuvînt se An fost cazuri cînd elemente cin 8
fetiţa ? Se pare ca ULENSP1EGEL g putea şti nimeni că sub hărnicia lui întrebau: „Ce-o fi discutînd directorul stite, de bună credinţă au fost atrase
cea din urmă s!-a g aparentă, sub spiritul său critic, în nostru ore întregi încuiat în birou, 8
cîştigat un avantaj. (Colecţia Clasicii Literaturii universale) 8 spatele simplităţii lui, se ascunde de ba cu şeful contabil, ba cu juris 8
Uienspiegel este un simbol — du 8 fapt o faţă hidoasă de duşman. El consultul ? Dacă discută despre pro
8 avea scopurile lui. ducţie, atunci cu noi de ce nu dis în jocul lui Manj. Iată un singur e- S
hul veşnic viu al Flandrei — iar ne g In principalele posturi ale inire-
număratele întîmplări prin care trece g prinderii erau însă oameni care nu xem plu: In^r-o şedinţă, cînd în re 8
oglindesc istoria patriei lui din vea g se pretau acestor scopuri. Aşa că
cul al XVi-lea, cînd ţara gemea sub 9 proaspătul director a pornit la înlo feratul biroului organizaţiei de bază 8
călcîiul spaniolilor invadatori şi al U.T.M. ţinut în faţa organizaţiei dc 8
inchizifiei catolice. Adevăratul erou al cuirea lor. Peste capul serviciului de partid pe întreprindere erau înfierate
acestei epoci este poporul care luptă cadre şi al organizaţiei de partid, el 8
cu îndîrjire pentru libertate, răzbii- angaja oameni „corespunzători“. Pen 8
nind toate crimele şl împilările. tru postul de şef la serviciul finan unele elemente duşmănoase, arătînd 8
ciar, a găsit pe un legionar, fost şef
572 pagini — lei 10,10. de cuib — Negomireanu Virgil. Pen efectul lor negativ asupra activităţii 8
tru postul de şef al serviciului apro
organizaţiei de tineret şi a întreprin 8
derii, Manj a spus că „c prea tare“
şi a cerut scoaterea unor pasaje din
referat. Care a fost atitudinea biroului
organizaţiei dc partid ? „Dacă a zis
directorul aşa, să fie scoase, şi pa
L sajele au fost scoase.
Dacă arunci o privire asupra acti
vităţii întreprinderii, după demasca
rea acestor elemente, îfi poţi da sea
ma practic ce înseamnă puritatea
rîndurilor organizaţiei de b ază: în
luna august întreprinderea şi-a înde
aa VERA INBER - UN LOC vizionare, pe un vechi recidivist iost plinit planul în proporţie de 130 Ia
JBB SUB SOARE
Sărbătoarea tin er e mena coinprador cu magnaţii petrolului — sută) iar planul pe prima decadă a
(în limba germană)
Volumul intitulat „Un loc sub soa Benedict Axerald, etc. Tot felul de lunii septembrie a fost îndeplinit în
re“ cuprinde un ciclu de povestiri^ din
tre care unele cu caracter autobiogra „foşti“ ocupă acum principalele pos 7 zile.
fic.
Cu autobuse, camioane sau pe josj blicii, apoi deasupra stadionului se gadă, s-a dovedit a fi deosebit de Deosebit de reuşite sînt schiţele cu şi turi de conducere (şef ccntabil, ju Bineînţeles că o parte din vină
despre copii, care ocupă o importantă
tinerii din raionul Hunedoara s-au înalţă stoluri de porumbei. talentată, tinăra Rodica Moraru care parte a volumului, cu toate că aceste ris-consult ş.a.m.d.). pentru ceea cc s-a întîmplat la în
schiţe şi povestiri tratează subiecte şi
îndreptat duminică spre cel de al 111- Tovarăşul Rcmus Bocănici, priin- a interpretat cu multă naturaleţă sce teme diferite ele au o trăsătură co — Ce dacă au fost legionari ? — treprinderea de explorări Lupeni o
mună : marele talent al Verei Inber
lea' festival raional al tineretului ce secretar al comitetului raional U.T.M. nete şi bucăţi de muzică vocală des ce se vădeşte la fiecare pagină, ascu justifica Manj. cută ? Doar noi cunoaştem cel mai poartă şi comitetul orăşenesc de par
ţitul ei spirit de observaţie, gingăşia
s-a ţinut în vechiul centru muncito Hunedoara, expune felul în care ti tul de pretenţioase. şi sensibilitatea ce caracterizează în Cu timpul, directorul Manj începu bine situaţia de pe şantiere“. tid Lupeni care nu a controlat în
treaga ei creaţie literară.
resc al ceferiştilor, Simeria. neretul din raion intîmpinat festi Cînd s-a lăsat seara, tineretul s-a să devină tot mai arogant. In biroul Lungile discuţii cu uşile încuiate măsură suficientă organizaţia de bază
231 pagini — lei 8,20.
Oraşul îşi primeşte oaspeţii echipaţi valul. El a arătat că tinerii furnalişti încolonat din nou cu torţe aprinse § lui era lot mai greu să pătrunzi. Şi, erau menite să pună la cale noi ac din această întreprindere şi nu a luat
sărbătoreşte cu steaguri şi portrete. din Călan au dat în cinstea festiva deschizînd carnavalul. g dacă pătrundeai, tot. degeaba, căci el ţiuni banditeşti îndreptate împotriva măsuri destul de eficace pentru întă
Deasupra străzilor, lozinci şi lungi lului 225 tone de fontă peste plan( iar Pînă tîrziu stadionul din Simeria g ajuta, îndruma, promova şi premia avutului obştesc. Materialele vîndide rirea vieţii de partid de aici.
şiraguri multicolore, cotnpleclează ca cei de la bateriile de semicocs s-au a răsunat de muzică şi rîsete tine 8 numai pe oamenii lui. Dar ce făceau de acest grup dc şarlatani au preju Lucrurile s-au îndreptat mult în
o draperie tabloul în culori vii al ti situat în fruntea întrecerii socialiste, reşti iar sus pe pavilionul port dra 8 oamenii lui ? „Curăţenie“ — spuneau diciat interesele întreprinderii, provo- întreprindere, însă nu s-au lichidai
nerilor îmbrăcaţi în pitoreşti costume dind peste plan 1.218 tone semicocs. pel, străjuia, unduindu-şi faldurile, ci. cînd defecţiuni ce au determinat lungi complect efectele activităţii lui Manj.
naţionale. De asemenea tinerii ceferişti din Si steagul alb, peste care se învolburau In întreprindere se găsea multă perioade de neîndcplinirc a planului. Cei care din cauza Iui Manj au fost
De fapt, festivalul a început odată meria au reparat o locomotivă peste raze purpurii din torţa aprinsă a fes ţeava veche şi nouă) ţeavă scumpă In timp ce sondorii se străduiau îndepărtaţi din întreprindere trebuie
cu sosirea primelor maşini cu munci plan etc. In continuare, delegaţi din tivalului. GH. S. necesară sondelor. Ei au vîndut-c ca în condiţiile grele de şantier să rea să fie reprimiţi la cererea acestora.
tori şi pionieri. Străzile s-au animat. diferite întreprinderi salută festivalul fier vechi unor excroci, care la ria lizeze sarcinile de plan, Manj şi cli Organizaţia de partid trebuie să facă
Glasuri tinere răzbat voioase de pre arătînd realizările lor, apoi se declară dul lor o vindeau cu preţ înzecit ţă ca lui căutau noi căi de a se îmbo totul pentru a reactiva organizaţia
tutindeni. E ora 8, dar trotuarele sînt deschis ce! de al lll-lea Festival ra ranilor din alte regiuni care-şi intro g ă ţi înfruptîndu-se din avutul poporu de tineret din întreprindere, de a re
deja pline. Se află aci Ion lones- ional al tineretului hunedorcan. Din duceau pe la casele lor gaze de son lui. Bineînţeles că lucrurile nu puteau înfiinţa şi sprijini brigada de tineret.
cu, muncitor forestier de pe muntele nou se înalţă porumbei albi, simbol dă. Ţeavă nou-nouţă era lăsată în merge astfel la nesfîrşit. Organiza Trebuie intensificată munca de educa
Godeanu f studenţii Cornel Munteanu al păcii şi prieteniei. Un grup de ti-f ploaie să ruginească, apoi era trans ţia de partid şi organele de control ţie. politică a membrilor şi candidaţi
şi lacob I.iviu, Grigore Seraficianu, neri aduc ştafeta festivalului şi, în (
portată noaptea Ia vagonul cu ca-e au scos la lumină toate maşinaţiile lor de partid, a utemiştilor şi neufe-
lăcătuş mecanic la Blumingul din acordurile imnului F.M.T.D., se ar-' ajungea direct la destinaţie: acasă la Iui murdare. miştilor din întreprindere. Analiza pe
Hunedoara, tehnicianul Valeriu Dumi- borează drapelul alb. Purtătorii de
trescu din Teliuc, furnalistul Adrian steaguri în salopete albastre jalonea speculanţi. Manj Vsevolod a fost exclus din c.arc biroul organizaţiei dc bază
Nistor de la Călău, ceferiştii Bunea ză stadionul, pe care lungi şiruri de
Cornel, ilie Radu şi loan Vlad de la sportivi şi sportive execută frumoase tin srefu lys Oamenii lui de încredere în afară rîndurile membrilor de partid. Aduna P.M.R. o face în prezent fiecărui ser-
GHELAR — Utemiştii de !a orizontul tinere&uUtMiu dat pes jj) de cota parte din marile afaceri a- rea extraordinară întrunită pentru viciu în parte, frebuie să-şi ajungă
veau şi ei ghişefturile lor. Şeful con discutarea acţiunilor lui duşmănoase, cu adevărat scopul. Ea trebuie f.icui.i
sectorul V vagoane al complexului exerciţii de gimnastică apoi, grupu-' orizontul V — orizontul tinere te plan 330 toneriuinereu. tabil şi jurisconsultul vînd calul în a constituit o lecţie aspră atit pen ou mult simţ dc răspundere, cu cît
tului — de la minele de fier Pînă în prezent, în frunte se treprinderii — rămas prin cine ştie tru organizaţia de bază a întreprin mm multă exigenţă. Numai a-'fel în
C.F.R. din Simeria etc. rile de tineri se împart după prefe-) Giielar obţin rezultate tot mai ce minune contabilă în afara scrip- derii, cît şi pentru comitetul orăşenesc treprinderea de Explorări Lupeni va
frumoase în muncă. In decursul situează echipa condusă de tov. telor — şi împart pe din două banii. de paT/ii Lupeni. Aceste lucruri nu se putea ţine pasul cu marile realizau
Pe stadion, tribunele arhipline în- rinţe. Pe stadion, unde au lac între-i Nicolae Cazacu, secretarul orga Merceologul Oprea Ioan de-abia de puteau întîmpla dacă organizaţia de ale minerilor din Valea Jiului.
nizaţiei U.T.M. pe orizont.
fîmpină cu aplauze pe tinerii demon cerile de fotbal, volei, handbal, ci
stranţi. In frunle păşesc purtătorii clism şi popice, rămîn amatorii de'
Stemelor P.M.R. şi R.P.R. Urmează sport. Ceilalţi tineri, la estrada din lunii septembrie utemiştii de la ARON FURCA curînd ieşit de pe banca acuzaţilor, bază îşi impunea mai hotărît punctul GHEORGHE ST01C0VTC1 u
apoi portretele toV. Gheorghe Gheor- centrul oraşului şi la cea de la gară
ghiu-Dej şi Chivu Stoica, încadrate au asistat la programele prezentate] C00000000000000000000000000000000000000000000OO000000000000 0000000<OOOOOOOOCKXJOOOOOOGOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCT-.Ş
de purpura zecilor de steaguri purta de cele 21 echipe artistice din raion. 1 f.UPENl — Sondorii de la La îndeplinirea înainte de ter
şantierul de foraj Lupeni—Vul men a pianului au contribuit
te de muncitorii din Călan. In co Au fost mult apreciate şi răsplă can şi-au îndeplinit planul pe brigăzile sondelor 5.354 şi 5.332 D IN MUNCA
luna septembrie în ziua de 26. conduse de maiştrii Ioan Stan şi
loane strînse, pionierii păşesc flutu tite cu aplauze, echipele de dansuri' De atunci sondorii forează în tovarăşelor noastre
contul lunii octombrie. Vasile Bucşan.
ri nd spre tribună panglici albe şi ro din satul Ccrisor comuna 1 eîese, din J
'i GR. GOANŢA
şii intr-un freamăt antrenant. satul Nădăştia Superioară şi din sa-<
Minunat au defilat sportivii. In tul Muncelul Mic, comuna Nandru,]
costume de gimnastică, perfect ali corurile C.F.R. Simeria, Timpa şi u-<
niaţi păşesc elastic şi cadenţat, ra zinelc „Victoria“ Călan, formaţiile 1 îe o b o a r e Aproape că nu există activi talele să fie dintre cele mai bune. tovărăşirea agricolă, femeile au
diind de vigoare şi sănătate. O allă şcolare Teliuc, Sîngiorgiu, Cristur şi' tate la care femeile din comuna Intr-una din şedinţele sale an fost primele care, prin exemplul
coloană de demonstranţi este formată multe altele. Ca tematică, deosebii LUPENI — Colectivul de Ia sută, la producţia de celofi Gurasada să nu-şi aducă un a- personal şi munca de la om la
din tinerii veniţi din diferite sate şi de interesant a fost programul echipei' muncitori al Filaturii Lupeni a bră cu 102,4 la sută, iar deşeul port destul de însemnat. Faptul terioare, de pildă, comitetul co om, au sprijinit această iniţiati
întreprinderi. Pe pancartele lor se artistice din Sîntandrei, care a satiri organizai în cadrul întrecerii so tolerat în planificare a fost re că femeile de aici îşi desfăşoară munal al femeilor a discutat vă. Astfel, întovărăşitele Zorica
poate cili aceeaşi lozincă ce predo zat atitudinea unor intelectuali cc nu' cialiste în cinstea zilei de 7 No dus cu 5 la sută. Din schimb activitatea pe baza unui plan despre pregătirea deschiderii Fărcaş, Elena Fărcaş şi Paras-
mină întregul oraş: „Trăiască lupta dau concursul muncii artislice din noului an şcolar. Gu această o- chiva Bulz au înscris în întovă
tineretului pentru pace şi prietenie", sat, pe unii ţărani care nu conici-,! iembrie un schimb de onoare. s-au evidenţiat Florea luveloiu. de muncă, iar la realizarea Iui cazie tovarăşa Maria Haida, a răşire întreaga suprafaţă ’de fe
împreună cu fanfara, corul C.F.R. şi lniic la construirea căminului cultural, In acest schimb, planul zilnic Andrei Ivănuş, Ioan Tomescu, propus femeilor din comună să rm . Ele au pornit apoi pe la
demonstranţii intonează imnul repu- pe superstiţioşi, etc. Din această ori- la producţia de fire de mătase participă toate gospodinele, a participe la pregătirea şcolilor casele întovărăşiţi lor şi ale in
filată a fost îndeplinit cu 104,9 Laura Polak, Alexandrina Bu- prin spălatul duşumelelor şi dividualilor, arătîndu-le primilor
jac, Elena Szabo şi alţii. făcut ca în ultimul timp rezul- pavoazarea acestora. Propunerea necesitatea dezvoltării întovără'-
a fost primită cu mult entuziasm şirii, iar pe individuali i-a în
MATEI SILVIAN de către toate femeile din co demnat să pornească pe calea
mună, care au trecut imediat la muncii în comun. Acolo, unde în-
VACCINĂRILE F IL M U L ZILE! înfăptuirea ei. Rezultatul muncii tîmpinau anumite greutăţi, unde
s-a văzut cu ocazia deschiderii oamenii se lăsau mai greu con
OOOCCK/UOOOOOOOOO« s/OOOOOOOOOCN- noului an şcolar, cînd cele cinci vinşi, îi invitau pe aceştia în
şcoli elementare de pe raza co gospodăriile lor, arătîndu-le
Prin vaccinare se înţelege to remarcat faptul că înainte de tsniă să se facă la anumite gru OPRODUCŢIEASTUDIOULUI „MOSFIIM' munei, străluceau de curăţenie practic ce venituri au în urma
talitatea mijloacelor de introdu vaccinarea antivariolică, morta şi erau pavoazate cu lozinci şi muncii pămîntului în comun. In
cere în corp a unor microbi ate litatea era dc 40—50 la sută, pe de vîrste. In timpul războiu ghirlande de flori. Pentru acest telul acesta într-o singură zi,
nuaţi ca virulenţa, sau a toxi iar cînd tehnica preparării vac lucru conducerile şcolilor au a- gospodinele Zorica Fărcaş, Ele
nelor acestora spre a mari ca cinului a fost pusă la punct, lui hitlerist de cotropire, în ţă dus mulţumiri tuturor gospodi na Fărcaş si Paraschiva nr.îzţ
pacitatea de apărare a organis mortalitatea a scăzut la 0,11 la nelor din comună şi în special au reuşit să convingă pentru
mului împotriva unor boli. In sută, deci imunitatea s-a stabi rile Europei, unde nu s-au făcut tovarăşelor Elena Ghineţ, Dori a se înscrie în întovărăşire şi
lit aproape sută-la sută. Ştiţi na Igrec şi altora care s-au evi pe Maria Pop, Ileana Pîrîianu,
momentul în care organismul e care este vaccinarea antivario- vaccinări antidifterice, frecvenţa denţiat în mod deosebit în aceas Rozalia Kofea şi altele.
bine pregătit şi poate lupta îm iică ? E cea care se faoe la su tă acţiune.
potriva unor microbi încit nu gari şi apoi cînd copilul intră la cazurilor a crescut. Astfel, în O- De asemenea, din partea co
mai face boala respectivă pen şcoală. E cea care lasă un semn In comuna Gurasada, ca şi în mitet- iui comunal există o preo
tru care s-a făcut vaccinarea, se la mină. E cea care a făcut să ianda, numărul cazurilor au restul regiunii, s-a sărbătorit cupare permanentă şi péfítrtí ri
zice că prezintă „imunitate“. Ia prin muncă săptămîna crucii ro dicarea nivelului politic al fe
tă cîteva exemple din decursul 2> crescut de 10 ori, iar in Norve şii. Cu acest prilej, la toate ac meilor. In acest scop, la cercu
istoriei, care vor arăta impor ţiunile de curăţenie, la vizitarea rile de citit care funcţionează pe
tanţa vaccinărilor. nu mai vedem la tinăra genera gia de 70 de ori faţă de perioa locuinţelor, etc. femeile au răs circumscripţii, se prelucrează di
ţie „oameni ciupiţi de vărsat“. puns prin fapte. ferite articole din ziare, se dis
Variola (vărsatul negru) este E cea care a salvat mii de vieţi da antebelică. In Anglia morta cută despre rolul mamei în creş
o boală ce a secerat milioane de in ţara noastră, datorită vacci Gospodinele din Gurasada în terea şi educarea copiilor, des.
vieţi omeneşti înainte de desco nării obligatorii. litatea la bolnavii de difterie a să, îşi dedică cea mai mare par pre sprijinul pe care frebuie să-l
perirea de către Jermer (1789) te a activităţii lor muncii pen dea femeile din comună în dife
a vaccinului antivariolic. In pre O altă boală care a fost cu fost de 25 de ori mai mare la tru transformarea socialistă a a- rite acţiuni gospodăreşti,
zent în ţara noastră, variolă nu noscută din antichitate, şi care griculturii. Ble sînt întotdeauna
mai există datorită vaccinării a produs multe jertfe omeneşti cei nevaccinaţi faţă de cei vac alătu'i de celelalte organe pen Toate aceste succese au 6 sin
antivariolice, iar în alte ţări, un pînă la descoperirea vaccinului, tru atingerea marelui scop de gură explicaţie : lemeile din co
de se face vaccinarea, apariţia este difteria. Ea îmbrăca multe cinaţi. (imunitatea prin vacci cooperativizare complectă a co muna Gurasada răspund cu en
întîmplătoare a unui caz repre forme, iar cea mai frecventă era munei. tuziasm tuturor chemărilor.
anghina difterică. Prin apli nare la difterie este parţială, nu
zintă o curiozitate medicală. A- carea vaccinului antidifteric De exemplu, în satul Cîmpuri I. M.
ceastă boală face şi în prezent îmbolnăvirile şi mortalitatea este sută la sută, dar cei ce fac de Sus, cînd s-a pus problema
ravagii in ţările in care vaccină prin această boală au scăzut măririi sitpraic]?! Je teren în în
rile nu se fac sistematic. In anul mult. Dacă ,cu cîţiva zeci de ani boala o fac sub o formă uşoară).
1933, de exemplu, în India a in urmă bîntuia o adevărată mo
limă de difterie, astăzi, datorită Trebuie să ştim că vaccinurile
fost o epidemic de 250.000 de vaccinărilor, cazurile dc difterie
cazuri de variolă. In anul 1938 sînt rare şi uşoare. Vaccinarea sint de mai multe feluri şi in
în regiunea de Fst a Statelor U- ant'difterică este foarte impor-
nit>e, unde vaccinarea ia fost be dividul vaccinat pentru o boală
nevolă, s->a iscat o epidemie de
r.u înseamnă că este ferit de
variolă de 15.000 cazuri. E de
toate bolile, ci numai pentru cea
care a fost vaccinat. Astfel sini
cunoscute vaccinările T. A. B.
(contra febrei tifoide şi parati- „Chemarea văzduhului", noua !pro rare să devină, „pilot-înceicălor1, pe
ducţie' 2 studiourilor sovietice „Mos- noile tipuri de avioane create de con
foide) B.G.G. (împotriva tuber film“, este un film închinat bărbăţiei structorii sovietici. Zborul de încercare
şi curajului, abnegaţiei şi spiritului de este o acţiune riscantă, care pretinde
culozei), iar de curînd vaccina sacrificiu — trăsături morale ale oa sînge rece şi spirit de sacrificiu. Şi
menilor sovielici. totuşi Kostrov alege singur calea a-
rea împotriva paraliziei infan cestel vieţi periculoase.
Ce mobiluri îi îndeamnă pe fînărul
tile. ;V , aviator Alexei Kostrov să renunţe vo Realizare a cunoscutului regizor so
luntar la tihna şi securitatea existen vietic A. Rîbacov, „Chemarea văzdu
P ă rin ţi! Daţi concursul orga hului" este interpretat de o valoroasă
nelor sanitare care vor efectua ţei sale ? La prima vedere s-ar părea echipă de actori ai ecranului sovietic.
în aceste ultime luni ale anului
vaccinările antidifterice şi anti- că o ambiţie personală. Erou al U- Filmul va rula pe ecranul cinema
variolide spre a vă feri copiii tografului „Filimon Sîrbu" din Deva
niunii Sovietice, stimat şi iubit de ca între 3 şi 5 octombrie a.C.
de boli necruţătoare.
marazii si', Alexei doreşte cu înilăcâ-
Di. TR1F MIRCEA
medic de copii DeVa