Page 100 - 1958-10

N r. 1201
UN VIS REALIZAT
»/—¦;—»/—' r ~ ' —t ' r
i Pe Natan Kraft ham intilnit
t- la comitetul U.T.M. al combi-
natului. Fusese chemat pentru
l nu ştiu ce treburi şi stătea ca
[ pe ghimpi să se întoarcă cit
t mai repede in secţie. Fusese
J- numit numai cu două zile in
[ urmă adjunct al secţiei a Il-a tora. Şi anii treceau. La cursuri J
1 oţelărie şi de... avea de lucru şi in sălile de lectură acumula -J
[¦nu glumă. Natan este inginer, în fiecare zi cunoştinţe teore- j
L un băiat tinăr, nu prea înalt
[ de statură, inimos din cale a-
l fără. Şi-şi cunoaşte bine me-
[¦seria. Dar cit a muncit el ph
L nă să ajungă aici, cite nopţi
l albe a petrecut in biblioteci şi
l in sălile de cursuri luptîndu-se
cu formule, cifre, schiţe.
L Visul lui, încă din frageda
[ copilărie, a fost să ajungă in-
[ giner oţelar, să participe la
Lmarile construcţii socialiste din
[• ţara noastră. La şcoală, in o-
rasul Dorohoi, toată atenţia ii
[ era îndreptată spre materiile
[ legate de institutul politehnic.
I Nu neglija insă nici literatu-
j- ra, istoria şi geografia. După
1 terminarea şcolii a dat exa­
l men de admitere la Timişoara
[ şi a intrat student in anul I.
I A reuşit cu medie bună. Gîn-
{ dul de a deveni inginer era de
l şantierului. Aşa o spune Emerik
ll ai>nctuimm,pclaat si realizat. Dar
ceva deosebit in via- mulţumit de felul cum oame- ]
[ fa lui. Natan a fost propus să
[• studieze în Uniunea Sovieti-
L că. Bucuria nu i-a cunoscut
l margini. Se vedea în mijlocul
1 studenţilor şi profesorilor so-
vietici, se vedea la practică in
L marile combinate siderurgice
[ din Uniunea Sovietică. Toate
f acestea au devenit realitate in
- anul 1951. îşi aduce aminte
L aproape tot.
I ...Trecuse de jumătatea lunii
t septembrie. Trenul în care că-
! >— I '-11 1K..J I 1I 1l t —t wUu-/u 1'-I V—J \~ J \-/U
Viziiînd expoziţia agricolă
= * B UN IO N A LA ü * =
'Anul trecut, o delegaţie de oa­
meni âi muncii din ţara noastră
a plecat să viziteze Uniunea So­
vietică. Printre ei mă aflam şi
eu. In Uniune, m-au impresionat
mult succesele înregistrate de
oamenii sovietici. Abia la întoar­
cere mi-am dat seama că umplu-
sem cîteva sute de pagini, în
care trecusem cu grabă impre­
sii din diferitele localităţi vizi­
tate. Cele mai multe notiţe le-am
luat de la expoziţia agricolă U-
nională din Moscova pe care am
vizitat-o.
Expoziţia ocupa o suprafaţă
de 207 hectare. Erau multe pa­
vilioane. Numai expoziţia indus­
trială Unională avea 21 de pa-
• ¦¦»««o**»-?
: Tineri sare au
istudiat inU.8.S.S.
Inginer NATAN KRAFT
şef adjunct Ia oţelăria Siemens
Martin nr. 2 din Combinatul si­
derurgic Hunedoara. A absolvit
în anul 1955 facultatea siderur­
gică în Ural.
Inginer 10AN FLOREA
este şeful atelierului mecanic al
I.C.S. Hunedoara. A terminat
Institutul politehnic, facultatea
mecanică, la Gorki.
^¦ ¦¦¦»«
DRUMUE SOWAEISMULK PaL *
IT;;¦Aj1
a»lisl ţ
lătorea lăsa in urmă sate, o- \ p c tg îo ¦
f
rase. Natan mergea la Sverd- ^1
loose la Istitutul Politehnic, să
urmeze facultatea de siderur- ]
gie. Ajuns in mijlocul stuclen- ]
ţilor sovietici, a simţit din p ri-1 Prietenul inovatorilor
mul moment prietenia aces-}
E masiv, înalt. Poartă un brie acum 5 ani, pe vremea
pulover gri deschis. Degetele-i cînd. în lunca Cernii'concertau
mari ţin un creion verde „Lu­ broaştele, cină primul telefon a-
tice. Apoi la practică. Cite e - ) ceafărul“ H.B., al cărui vîrf tîrnat de o salcie trebuia păzit. ţ! ° An de an, muncitori, teh­
moţii la practică I A avut oca- 1 ascuţit aleargă pe foaia de calc nicieni şi ingineri sînt trimişi
mare cit toată masa. Lucrează A crescut odată cu blumingul. în Uniunea Sovietică la stu­
zia să viziteze cele mai mari ^ la inovaţia: ,.Macara funicular De la barăci a trecut să pompeze dii pentru a-şi însuşi înalta
pentru montarea cuptorului cu apele subterane spre a face loc. tehnică modernă. Numai de
combinate siderurgice din propulsie la laminorul de 650". fundaţiilor de beton. Apoi prin la Combinatul siderurgic Hu­
Ural. ‘56, tot la bluming, după ce lu­ nedoara, pînă în prezent, au
Din cînd în cinci ridică ochii crase la magazia centrală a urmat cursuri de specializare
Cînd a. terminat facultatea, 1 de pe schiţă şi schimbă citeva combinatului, la hala şi depozi­ sau au studiat în U.R.S.S.
vorbe cu Emerik Koty. K oty tul de şarjabilizare a oţelăriei mai bine de 200 de siderur-
Natan a cerut să lucreze la baci e şef de şantier. Mircea Martin noi, a început să înalţe gişti, majoritatea tineri
Ramba e adjunct. In birou e li­ grinzile metalice ale marelui la­
Combinatul siderurgic din H u -) nişte. minor, să monteze cuptoarele cu 0 Siderurgiştii din Hune­
nedoara. Bineînţeles, la oţelă- 1 propulsie, să acopere hala. doara aplică cu succes 14 me­
rie. La început a fost. numit ^ Inginer Mircea Ramba a ve­ tode de muncă sovietice. Me­
nit la Hunedoara prin 1955, du­ Azi, blumingul produce. Mir­ toda cu cele mai frumoase re­
pă ce vreme de 5 ani la Dnepro­ cea Ramba a trecut la celălalt zultate este cea de elaborare
petrovsk se străduise să pătrun­ a şarjelor rapide îmbrăţişată
şeful schimbului, de tineret de -j dă tainele muncii de construc­ laminor, la laminorul de ,profile de toţi tinerii de la oţelăria
tor. Prima lui lucrare de „mari mijlocii.
la oţelăria Siemens Martin nr. •) proporţii“ a fost construirea li­ jSiemens Martin nr. 1. De la
1. Apoi, ceva mai târziu, a j nei barăci. Era prin septem- Din cele învăţate în Uniune
a aplicat din plin organizarea începutul anului au fost ela­
neuitat lucrărilor după grafice cu defal- borate după această metodă
fost numit adjunct cu turna- 1 care lunară şi chiar zilnică. Dar aproape 1.200 şarje rapide.
de aici este sovietic. Cunoştinţele că­ nu numai atît. Pe şantierele din
rea. Prima lui grijă cînd a pătate în timpul studenţiei m-au ajutat Caucaz şi mai ales Dneprope­ ® Capodopera cinematogra-
mult în perioada de punere în funcţie trovsk, unde a efectuat practica, . liei sovietice „Pe Donul liniş-
ajuns la combinat a fost de a j a centralei. a studiat amănunţit organizarea j iii", prezentată în cadrul Fes-
lucrărilor in lanţ. La bluming, Hivalului filmului sovietic, a
aplica, în afară de alte meto- ] Atunci, pentru prima dată am pus cînd a început montajul elemen­ ţ fost vizionată la Hunedoara
personal în funcţie o turbină. Siste­ telor metalice, inginer Ramba a
de, sistemul rapid de organi-) mul de reglat al turbinei A.P.T.-12 venit cu propunerea de a se lu­ de peste 7.500 spectatori. La
hidro-dinamic cu sertare de tip rota­ cra in lanţ. Aninoasa, festivalul a fost
zare a muncii pe schimb, i n } tiv mi-a fost cunoscut, întrucît aseme­ vizionat de mai bine de 3.400
nea lucrare am avut în proiectul de Azi, comunistul Ramba, vice­ spectatori. De o înaltă apre­
urma căruia s-au obţinut re- -j diplomă. Actualmente sînt şeful ateli­ ciere s-a bucurat filmul „Co­
erului cazane de la C.S.H. Aplic în preşedinte al comitetului de în­ munistul".
zultate foarte bune. Tot el, ] treprindere pe trust, pe lingă
Natan Kraft, a condus cursu- j practică cunoştinţele acumulate în ţara munca de zi cu zi la cuptorul ^ ® In cadrul manifestărilor
noului laminor în lucru, găseşte
sovietelor. timp şi pentru a sprijini cu do­ culturale din Luna prieteniei
rile şcolii de calificare şi reca- !} RUSAN IERONIM cumentaţie şi. sfaturi inovatorii
romîno-sovietică, tinerii de la
s-a lificare a turnătorilor. Natan e -j La şantierul A Clipe inginer energetician la C. S. Koty, aşa spune Gheorghe Gol-
montaj, din cadrul Hunedoara Uzina de reparat utilaj mi­
Trustului IV construc­ Era prin luna octombrie a anului cea. Aşa spune şi schiţa cit toa­
nii pe care i-a învăţat şi-au 1 ţii Hunedoara, lucrează 1950. Un grup de studenţi din Timi­ tă masa, pe care la ora vizitei nier din Petroşani a organi­
tinărul inginer Mircea şoara pleca în Uniunea Sovietică, în mele pe şantier, inginerul Ram­
însuşit cunoştinţele predate de} Ramba, absolvent al institutului de oraşul Ivanovo, pentru a studia la fa­ ba plimba creionul. zat nu de mult o joie de ti­
el. Ei, dar cîte n-ar fi de spus construcţii din Dnepropetrovsk. El cultatea de termo-energetică a Institu­
aplică cu muli succes înpractică tului Energetic „V. I. Lenin". La Iva- . A. JURCA neret închinată marelui scri­
cunoştinţele teoretice acumulate in novo am ajuns cu o întîrziere de circa
despre tinărul inginer Noian j anii de studii. Paratei cu activitatea o lună de zile. itor clasic sovietic Maxim
profesoinală, desfăşoară o muncă
Kraft. ) neobosită în cadrul comitetului de La sosire am fost primiţi de directo­ Gorki.
întreprindere pe trust. rul Institutului şi decanul facultăţii,
Peşte puţin timp va avea de ^ care ne-a întrebat de unde venim şi
IN FOTO: Tinărul Ramba stu­
trecut unul dintre cele mai diind un proiect.
grele examene de pină acum : ~]
comuniştii oţelăriei nr. 2 vor "}
discuta cererea lui de intrare 1
în rîndurile membrilor de par-
tid.
V. ALBU }
ce studii avem. Auzind că avem un an
de studii, decanul a spus că putem in­
tra în anul II, iar dacă n-o să facem
faţă o să fim trecuţi în anul I. La în­
ceput ne aşezam în ultimele bănci din
sală. Nu înţelegeam prea multe lucruri.
Colegii sovietici au observat şi într-o
vilioane. M-am interesat mai Am văzut expuse şi aparate dimineaţă cînd am ajuns la facultate,
toate locurile din spate erau ocupate.
mult de standul Institutului de pentru executarea carotajului ra­ Au fost rezervate pentru noi locuri în Aplicînd cele
faţă, iar fiecare era încadrat de doi
metalurgie. Aici sînt tratate me­ dioactiv, metodă geofizică nouă studenţi sovietici pentru a ne ajuta la
însuşirea limbii ruse. Fiecare a fost
tode pentru mărirea producţiei de cercetarea structurii geologi­ nevoit să se aşeze acolo unde fusese
repartizat. Copiam de pe notiţele lor.
furnalelor, se demonstrează me­ ce, care permite precizarea locu­ In U n iu n ea S o v ie tic ă
Cînd rămîneam în urmă cu scrisul, stu­
toda chimico-catalitică de aglo­ lui în care se află stratul de pe­ denţii sovietici ne împrumutau notiţele
pentru a ni le complecta pe ale noas­
merare a cărbunelui şi mine­ trol şi cărbune. Foarte avansat tre acasă. In scurt timp am devdnit
cei mai buni prieteni. Şi îa examene
ralelor, metode de obţinerea me­ este şi stadiul în care se află am fost ajutaţi. Aşa am putut lua pri­
ma sesiune cu calificativul de bine şi
talelor de o puritate absolută, folosirea izotopilor radioactivi în foarte bine. Neşterse mi-au rămas in me­ late de-a lungul anilor de studii, organizarea şi planificarea mun­
morie clipele trăite acolo. Şi a-
metoda radiospectografică de a- medicină. Defectoscoapele care Aş fi vrut să scriu în aceste' rînduri cum, cînd am luat în mină tocul şi mă atrăgea. cii. In calitate de şef al acestui
despre prietenia oamenilor sovietici, de coala de hîrtie, nu ştiu cu ce să
naliză a oţelurilor speciale. folosesc razele gama sînt extrem atitudinea civilizată de comportare, încep, ce să scriu. Să scriu des­ Şi am venit la Hunedoara. Re­ serviciu, am căutat să introduc
simplitatea şi modestia lor, despre os­ pre bucuria- clipelor în care am
Am vizitat pavilionul „Folosi­ de puternice. Am văzut un ast­ pitalitatea lor. M-a impresionat mult aflat că mă număr printre tinerii partizat la combinat, la oţelăria după experienţa organizării şan­
marile construcţii, uzine şi combinate, care vor studia în Uniunea So­
rea energiei atomice în scopuri fel de aparat care poate contro­ nivelul înaintat de viaţă al oamenilor. vietică ? Să scriu despre călăto­ Martin veche, am început mun­ tierelor sovietice—controlul ope-'
Niciodată n-am să uit colegii şi prie­ ria Cluj — Sverdlovsk, de prac­
paşnice“. Primele standuri ara­ la structura unui bloc de metal tenii mei ca Proscureakov, ?arubiii, Go tica efectuată la Magnitogorsk ca propriu-zisă. Iutii tehnolog, rativ al îndeplinirii graficelor de
lavaciov şi mulţi alţii cu care am în­ sau Nijni — Taghil ? Despre apoi maistru şi pe urmă şef de lucrări. In prezent, atenţia servi­
tă structura atomilor şi nucle­ de 500 mm. grosime. Intr-un văţat împreună. minunata viaţă de student, de ciului nostru e îndreptată spre
prieteniile legate, de omul so­ schimb. Intre timp începuse con­
elor atomice. Se pot ve’dea aici colţ era expusă schema şi apa- Condiţiile excepţionale de trai şi în­ vietic, de realizările lui, de aju­ strucţia noii oţelării Martin. Tre­ aplicarea principiilor hozrascio-
instalaţii de o înaltă tehnicitate ratajul electronic de folosirea văţătură, create nouă, studenţilor ro torul primit din partea colegi­ cut la I.C.S. Hunedoara, ml s-a tului pe şantiere. In acest sens
rrvîni, în Uniunea Sovietică mi-a dat lor ? . • .
folosite pentru analiza spectrală. izotopilor radioactivi la urmă­ posibilitatea să învăţ şi să devin ingi­ încredinţat funcţia de şef de lot, am mers pe linia întocmirii gra­
Extrem de bogat era sectorul cu rirea uzurii zidăriei refractare a ner. M-am sprecializat în domeniul Despre toate acestea s-ar pu­ în virtutea cărei calităţi am con­ ficelor de lucrări nu numai va­
turbinelor cu aburi şi gaze. Acum lu tea scrie mult, mult de tot..; dus construcţia cuptoarelor 1 şi 2. loric, cum se proceda înainte,
materii prime atomice, minerale furnalelor. crez la centrala electrică din Combi­
natul siderurgic Hunedoara. Utilajul Voi încerca în puţine cuvinte
şi minereu de uraniu. Tot aici Cînd am intrat în pavilionul să arăt ce au ¦însemnat pentru Mi s-a' oferit astfel mult aş­ ci şi cu analiza forţei de mun­
am văzut aparatajul radiometric . „Construcţia de maşini“, cel mai mine cei cinci ani de studii în că. Acest lucru va duce la ren­
teptatul prilej de a traduce. în
cu ajutorul căruia se înregistrea- ma,re pavilion al expoziţiei, n-am Uniune, cunoştinţele acumulate fapt cele învăţate. Ţin să amin­ tabilizarea şantierelor, la rezol­
acolo, concepţia despre viaţă do- tesc că încă din timpul practicii varea favorabilă a problemei fon­
ză radiaţiile elementelor radioac- ştiut la ce să privim ’mai înt—îi. bîndită prin convieţuirea zilnică
tive. Am asistat la o demonstra­ Erau automobile, motociclete şi cu emul sovietic, cu acel minu­ am făcut cunoştinţă cu documen­ dului de salarii.
ţie executată la un manipulator exponate ale industriei siderur­ nat om.
mecanic, folosit pentru executa­ gice. taţia tehnică necesară construirii In activitatea mea de zi cu zi,
rea operaţiunilor cu materiale Am terminat facultatea side­ unor agregate de asemenea pro­ cele învăţate în Uniunea Sovie­
radioactive într-o cameră care îmi este foarte greu să des­ porţii. împreună cu inginerii tică îmi sînt de un nepreţuit fo­
criu, măcar în parte, ce am pu­ rurgică la Sverdlovsk in 1954. los.
izolează şi protejează pe cercetă­ tut vedea în cursul vizitei la a- întors în ţară am fost reparti­ Rădulescu, Bîrsan, Kraft—foşti
tori de radiaţiile periculoase. Un ceastă expoziţie. zat la Ministerul învăţămîntu­ colegi de studii — comparînd ing. FRANCISC FOLTICSKA
reactor atomic experimental în lui superior. Meseria de pedagog documentaţia sovietică cu pro­
funcţiune cu o putere de 150 NICOI.AE PILLY — de ce să nu recunosc — îmi iectele I.P.R.O.M.T.-ului, am con­ şeful serviciului organizarea şi
Kw. ne-a atras cel mai mult a- statat o seamă de diferehţe, lu­
tehnician siderurgist ta surîdea. Totodată, ca un miraj, planificarea muncii
Flunedoara, cu marile ei agrega­
te moderne, cu tehnica avansată, I. C. S. Hunedoara
cu posibilitatea fundamentării
tentia. uzina „Victoria“ Călan cru ce ar fi dus la deiirieneţe. in
practice a cunoştinţelor acumu­ funcţionarea agregatelor. Am
studiat proiectele şi am înaintat 1 Mecanic şef la laminorul blu- <>
propunerile noastre organelor de ^ ming din Hunedoara este inginerul *
Experienfa Comsomolului proiectare. Au fost bine primite î loan Ilca. In timpul studenţiei de %
şi pe baza lor s-au efectuat o ta Institutul politehnic din Harkov *
seamă de modificări în construc­ a căutat să-si însuşească cunoştin- «
prilej de învăţăminte pentru activitatea ţia cuptoarelor. Amintesc doar ţele predate de către profesori. ¦
ORGANIZAŢIILOR U.T.M. de canalele verticale de trecere, IN FOTO : Ing. loan t
de problema trecerii de la bigaz Ilca, explică iinărulut «
la monogaz... lăcătuş Gheorghe Stan- ¦
In prezent lucrez la serviciul ciu funcţionarea staţiei *
( Urmare din pag. I-a) molist nu trebuie să rămînă în plină desfăşurare a Lunii priete­ de ungere S.R.G. 12.
afara învăţămîntului politic“, niei romîno-sovietice, utemiştii şi
au construit un canal de circa Comitetele orăşeneşti U.T.M. Hu­ toţi tinerii din regiunea noastră mm
500 m. redînd agriculturii peste nedoara, Brad şi Comitetul ra ­ dobîndesc rezultate importante
70 hectare teren. In lupta pentru ional U.T.M. Petroşani au cău­ în producţie. La exploatarea mi­
înfrumuseţarea oraşelor, satelor, tat să cuprindă toţi utemiştii şi
uzinelor şi fabricilor din regiunea tinerii în cercurile de învăţămînl nieră Ghelar, de exemplu, 4 bri­
noastră, şi-au adus o contribuţie politic U.T.M Comitetul raional găzi de tineri au dat peste plan
valoroasă şi tinerii. Astfel, în de la începutul anului şi pîhă la
cadrul Combinatului siderurgic U.T.M. Petroşani, luptînd ca în 1 octombrie peste 2.500 tone mi­
Hunedoara, tinerii au participat munca ideologică să nu existe nereu. De la 1 la 23 octombrie
la construirea a numeroase spa­ pauză, a organizat îrivăţămîntu! brigada I-a de tineret de la fur­
ţii verzi, au înfrumuseţat curtea politic în aşa fel îneît în săptă- nalul 5 a dat peste plan 149 to­
combinatului, construind alei şi mîna în care nu se predau lec­ ne fontă, iar brigada a IlI-a de
drumuri pietruite. ţii, s ă 's e organizeze cu tinerii la furnalul 6, tot în această pe­
rioadă, a dat peste plan 177 tone
Dar experienţa Comsomolului diferite munci cultural-educati­ fontă.
este mult mai variată şi bogată ve, jocuri sportive, excursii, etc.
în iniţiative şi fapte măreţe. Un Astăzi, în ziua cînd Gomsomo-
preţios ajutor pentru organiza­ înarmat cu învăţătura marxist- lul leninist aniversează 40 de
ţiile U.T.M. din regiunea noa­ leninistă şi îndrumat de către ani de existenţă şi activitate
stră îl constituie felul cum orga- partidul nostru drag, tineretul rodnică, tinerii din regiunea
nizaţiile comsomoliste îndrumă regiunii noastre luptă în prezent noastră, care învafă zi de zi din
pe tineri să studieze învăţătura cu avînt sporit pentru traducerea bogata experienţă a organizaţi­
marxist-leninistă, s-o aplice în în viaţă a politicii Partidului ei revoluţionare a tineretului so­
viaţa practică, felul cum acestea Muncitoresc Romîn cu privire la vietic, transmit Comsomolului
îndrumă pe tineri spre folosirea construirea socialismului, pentru calde urări şi felicitări, urîndu-i
creatoare a timpului liber. întărirea continuă a lagărului ca şi de acum înainte să obţină
succese importante pe drumul
După exemplul Comsomolului socialist, în frunte cu Uniunea
că, „în Uniune nici un comso- Sovietică. construirii comunismului vii­
Intîmpmîn’d cea ’de a ’40-a a- torul c|e aur al omenirii.
Ş, Com^moluitu, în