Page 103 - 1958-10

Pag! 2 dru m u l sastAntsmun Nr. 1202

Pe marginea Festivalului de teatru La biblioteca C o le c tiv u l fa b ric ii „A rd e le a n a “ ş i-a în s u ş it
surdo-muţilor
L L. Caragi ale44 - faza regională iniţiativa muncitorilor de la uzinele ,.ianoş Harbak“
In oraşul Sebeş funcţionează o fi­
95 lială regională a surdo-muţilor. Aici Urmînd iniţiativa muncitorilor, in­ tril' rame pe dimensiunile de lungime
există din partea organelor competen­ ginerilor şi tehnicienilor de la uzinele a celor trei serii |
In zilele de 5, 12 şi 19 octombrie tăţilor culturale pentru a alege în re­ pelor de teatru în perioada lunilor de te o preocupare continuă pentru cul­ „Ianoş Herbak" din Cluj, colectivul de — recepţionarea calitativă riguroa"-'
turalizarea membrilor filialei, In acest muncă al fabricii „Ardeleana“ diri Al­ — ştanţarea strict combinată a tăl­ să a tuturor semifabricatelor ce vor
în centrele Alba Iulia, Haţeg şi Deva pertoriul lor piese de teatru cu con­ iarnă, este necesar ca aceste formaţii sens s-a înfiinţat de curînd o biblio­ ba Iulia a analizat problema reducerii intra în magazia întreprinderii j
tecă dotată cu numeroase volume de consumurilor de materii prime şi ma­ pilor şi branţurilor j
a avut loc faza regională a Festiva­ ţinut de actualitate, axat în primul artistice să pună în scenă noi piese literatură, ştiinţă şl tehnică etc. Numai teriale. S-a constatat cu acest prilej — studierea şi aplicarea operativă a
lului de teatru „I. L. Garagiale“, la rînd pe transformarea socialistă a a- de teatru şi să se stabilească pe plan în ultimele zile biblioteca amintită a că obiectivul de mai sus poate fi rea­ — rectificarea operativă a cuţitelor orice măsuri de reducere ă consumu­
care au participat echipele căminelor griculturii, lupta pentru pace, educa­ raional un program de deplasare a primit peste 125 volume noi. Acest lizat prin utilizarea mai raţională a pentru menţinerea lor cît mai apropia­ rilor de materiale cu condiţia respec­
culturale, caselor raionale de cultură ţia tineretului, combaterea practicilor echipelor de teatru în localităţi înve­ lucru a stîrnit uri viu interes în semifabricatelor şi printr-un sever re­ tă de lărgimea finală a tălpii 1 tării normelor de calitate.
şi colţurilor roşii din O.A.C., clasifi­ înapoiate, etc. L a ' concurs au parti­ rîndul membrilor filialei. Pînă a- gim de economii.
— cuţitele pentru ştanţare să fie Prin aplicarea lor, colectivul fabri­
cate pe locul L lafazele raionale de cipat şi echipe aparţinînd naţionalită­ cinate. cum cei mai pasionaţi cititori s-au In acest scop, colectivul fabricii menţinute la înălţimea uniformă de 10 cii se angajează să dea produse de
dovedit a fi Laura Puşcaşu, Maria Cos- „Ardeleana" şi-a propus aplicarea ur­ cm. j calitate, ou cele mai mici consumuri
concurs. ţilor conlocuitoare — germani şi ma­ Concursul al V-lea al formaţiilor mătoarelor m ăsuri: specifice. Se angajează totodată să ob­
tea, Simion Mara, Cornelia Păcuraru — croirea feţelor să se facă com- ţină în cursul trimestrului IV o redu­
La faza regională au fost prezente ghiari — ca cele din Petrcşti, Ungu- artistice de amatori de la sate tre­ __ Gruparea întregului necesar de blnînd tiparele necesare a două pro­ cere însemnată la următoarele mate­
echipele de teatru ale căminelor din rei, Gîrbova, Miercurea, Apoldu de buie să constituie un prilej de antre­ şi alţi membri ai filialei, grame j riale : piele box şi bizon 200 m. p.,
Vingard, Oarda de Jos, Toteşti, Do- Sus, Grlstur, Deva şi altele. nare a tuturor formaţiilor la o mai
bra, Rîu Alb, Ţebea, Sîntuhalm şi bună activitate în sprijinul educării — lansările să asigure posibilitatea
Deva — colonia ciangăi, ale caselor Dacă în concurs au fost antrenate Oamenilor muncii. combinării tiparelor de ghete femei cu
raionale de cultură din Alba Iulia, marea majoritate a formaţiilor de
teatru din regiune, cli ocazia fazelor

Sebeş şi Brad şi a colţului roşu din raionale şi regională s-a constatat că V. MUREŞAN IOSIF MORARU rame, pentru toate sortimentele, în ghete copii (din bizon) şi pantofi fe­ talpă poale 600 kg., pînză 105 m„-

O.A.G. Simeria Veche. nu toate echipele s-au ridicat la un corespondent corespondent trei serii şi cruponarea gîturilor pen- mei cu pantofi copii (din box) î carton dur 1.500 kg.( hîrtle siliciu

In urma desfăşurării concursului s-a nivel calitativ satisfăcător. Aşa de E sărbătoare pionierească — introducerea unei maşini de 2.000 m. etc. Economia realizată ast­
stabilit următoarea clasificare: la că­ pildă echipa de teatru a căminului uns marginea feţelor cu soluţie, ceea fel pe trimestru, va atinge valoarea
minele culturale pe locul I, echipa din cultural din Oarda de Jos, raionul ce va reduce consumul de soluţie la totală de 75.000 lei
Toteşti, raionul Haţeg, cu piesa ,,Tîr- Alba, a venit la concurs nepregătită. această operaţie cu circa 50 la sută :
gul inimilor", pe locul II, căminul
rEBS=
Unii interpreţi nu cunoşteau rolul, iar
din Dobra, iar pe locUl III echipa de interpretarea piesei a fost de 6 fac­ ...Suna de trompete, răpăit de.Io- CUeva pioniere se string ca In- rămase locului. Era pentru prima oa­ De ce nu se dezvoltă industria locală
teatru a căminului cultural din Ţe­ tură mediocră. Lipsa revine în pri­ be... In faţa careului pionieresc se tr-un buchet in faţa careului. Cu ele ră scoasă la periniţă. Deodată se în­ Ip raionul Hunedoara
bea. Locul I la casele raionale de mul rînd Casei raiohale de cultură aduce drapelul de unitate. Festiviia- detaşamentul nr. 2 işi deschide pro- dreptă spre estrada din faţă şi îşi
cultură a fost obţinut de echipa din din Alba Iulia — director tov. Mir- tea alegerilor a început. In careu, gramul. Melodia „Patria", ciniecul întinse minutele în spre profesorul
Sebeş, cu piesa „Tîrgul inimilor“ ! lo­ zeci de inimi 'tinere bat puternic. E- scumpei noastre patrii se înfiripă Pătraşcu. Tînărul profesor se plecă,
cul II, Alba Iulia — cu piesa „Răs­
moţia a trecut şi dincolo, in faţa să- melodios, inălţîndu-se în sală, ca 0 luă de mină, intră in careu şi-i
făţaţii“, iar locul III echipa din Brad cea Vaidesegan — care nu s-a ocu- la raionul Hunedoara, pe lin­ sub pretextul că nu sînt renta­
cu piesa „Răsfăţaţii" şi sceneta „Mu- pat de instruirea acestei •formaţii. Sla- Iii sărbătoresc ornată cwprinzmd pro- peste citeva clipe el să coboare li- sărută fruntea catifelată...
safirul de noapte". bă preocupare pentru instruirea echi­ gă principalele materii prime bile. Este vorba de transportul
pelor căminelor culturale au avut şi fesorii a Căror priviri blîrtde sînt niştit, lăsînd ca pe fondul lai, ver- Şi în timp ce în sală voia bună folosite în industria siderurgică varului pînă la Hunedoara care
Făcînd o privire de ansamblu asu­ celelalte case raionale de cultură ca­ există şi o serie de resurse lo­ ridica mult preţul de cost. Dar
pra rezultatelor obţinute în cadrul re s-au rezumat la a-şi organiza acti­ îndreptate spre micile vlăstare. sutile închinate păcii să vină tot continua, Ioana alerga veselă spre cale care, dacă ar ti exploatate de ce nu s-au gîndit tovarăşii
concursului, constatăm că Ia acesta vitatea proprie, fără a duce muncă de casă. Avea multe de povestii surioa­ în mod raţional, ar putea să din conducerea întreprinderii că
au participat —' la toate fazele, peste îndrumare metodică în raioane. Ba Se dau rapoarte pe detaşamente, mai răspicat din pieptul tînăr al relor ei şi mai cu seamă părinţilor contribuie mult ia dezvoltarea aceste cuptoare nerentabile pen­
330 de echipe, ceea ce denotă o preo­ mai mult, casele raionale de cultură economiei locale a raionului.. tru ei sa fie date spre folosinţă
cupare importantă din partea instruc­ din Haţeg şi Orăştie nu au partici­ pe unitate, Pioniera Aurora David pionierei Ana Popa. sfaturilor populare comunale
torilor de teatru şi confirmă, în ace­ pat la concurs cu colectivele lor, si­ In scopul folosirii acestor re­ respective pentru nevoile loca­
laşi timp, dragostea artiştilor amatori tuaţie ce dovedeşte o complectă lipsă vorbeşte apoi despre acţiunile unită, care atunci clnd erau de vîrsla ei surse a fost creată întreprinde­ le, aşa cum de altfel prevede şi
din formaţiile respective. Concursul a de răspundere din partea directorilor hotărirea partidului şi guvernu­
ocazionat peste 800 de spectacole caselor raionale de cultură şi sec­ fii nr. 11, desfăşurate pe timp de nu au cunoscut nimic din bucuriile rea de industrie locală „Ilie lui ? Credem că ideea sugerată
prezentate de echipele participan­ ţiilor raionale de învăţămînt şi cul­ Pintilie“. La ora actuală însă,
te la festival, care au dat ast­ tură respective. un an. Şi în vreme ce ea enumera de azi. In vremurile grele, ei de-abia de noi poate ti aplicabilă.
fel un impuls muncii culturale în activitatea acestei întreprinderi Nici sectorul forestier nu este
Pentru a nu slăbi activitatea echi- o serie de acţiuni întreprinse de uni­ au reuşit să buchisească lumină slo- se mărgineşte numai la fabrica­
perioada lunilor de vară. tate, pionierii se văd parcă muncind rea de pline şi gheaţă, la moră- prea dezvoltat, deşi sînt posibi­
De apreciat este şi orientarea unî- Versurile recitate cald de nuca eej. , L'. L. rif, la exploatarea cîtorva cari­ lităţi suficiente. Numai parche­
ere de piatră, a unui parchet din tele accidentale de la Vadul Do­
entuziasmaţi pentru înfrumuseţarea piomeră m săsil răsunel 1,1 inimile pădurea Vadul Dobrii etc. E
brii ar putea asigura o exploa­
comunei, a şcolii, la stringerea fie- M utor celor din iur Aplauze pu' drept că toate aceste sectoare tare raţională pentru ciţiva ani
de activitate sint foarte necesa­ de zile. Dar ce folos dacă aici
rului vechi, se văd în trenul ce-i ieM c* năpădesc SaIă' ™ iinir' m ' Cereţi in librării re şi fac faţă în bună măsură nu funcţionează acum decit un
cerinţelor locale. De pildă, pli­ singur gater şi acela cu o ca­
purta printre saricile semeţe ale de- Colf> 9 pr<»es°ar* mămâ & V. I. LE N IN : Despre Marea nea este de bună calitate şi în pacitate redusă. In această di­
fileului Livezeni— Bumbbşti în drum emoţionată ochii umezi. cantităţi suficiente, gheaţa la fel, recţie trebuie amintit că la Pe-'
spre cea mai frumoasă excursie ce a ...O melodie dulce. dulce şi odihni¦l Revoluţie Socialistă din Oc­ troşani există un gater de mare
avut un mare rol instructiv educa­ toare prinde n se înfiripa din vocea j cariera de piatră concasată de capacitate care nu funcţionează
tiv — excursia din Capitala patriei. tremurată de emoţie a pionierei Ele- 1 tombrie. 10 lei. la Brazi II satisface cerinţele de multă vreme şi pe care tova­
Se văd apoi la Casa pionierului din na Pona. E ciniecul „La piriu" adus • 432 pag. beneficiarilor, iar cariera de ni-' răşii de la Hunedoara l-au soli­
Petroşani, la institutul de mine, şi în de ea din tabăra de la mare... Co. ' sip metalurgic de la Nădăştie citat dar nici pînă în prezent
In acest volum sînt cuprinse asigură o parte din cerinţele nu au primit aprobarea cuveni­
turnătoriilor de la Hunedoara şi tă. Prin introducerea acestui
mullele e?x.c,u,rrisi.i. organi.zat,e pe pl,an l_e*gu-i coreean Cim Ciu-Za i l-a cin lucrări în care Lenin analizea­
local. La discuţii, mulţi dintre ei vin tai, iar ea l-a învăţat pentru <i-i \ Că lan etc. gater producţia lunară 'ar creş­
ză condiţiile instaurării şi con­ Gu toate acestea, întreprinde­ te de ia 150 la 500 m.c. buş­
teni, mai ales că la Vadul Do­
Sărbătoarea, celor mici să complecleze expunerea făcută de păstra amintirea. Cîie nu i-a poves- s solidării Puterii Sovietice. Re­ rea de industrie locală „Ilie brii se lucrează în vederea in­
Pintilie" din Hunedoara nu se
tit micul ei coleg — orfanul războ- ) marcăm materialele: Manifestul dezvoltă în raport cu posibili­ troducerii curentului electric,
tăţile pe care le are. „Justificări" lucru ce va uşura mult exploa­
colega lor. iului crunt / Poate de aceea Nuţi \ „Către cetäfenii Rusiei", „Decre­ tarea forestieră. Trebuie deci ca
în această direcţie sînt cu duiu­
Se trece la alegerea preşedintelui e acum atit de emoţionată incit na-şi> tul asupra păcii“, „Decretul asu­ mul. Unele întemeiate, iar al­ tovarăşii de la secţia industrie
tele mai puţin întemeiate şi
In careul fonitat în jurul catargului din curtea Şcolii medii din Ha­ de unitate. După multă chibzuinţă, poate stăvili şirul de bobiţe cristaline, pra pămîntului" etc. care de fapt dovedesc lipsa de locală a sfatului popular regio­
ţeg, s-au adunat peste 260 de pionieri. Urmau să participe, după festi­ interes în direcţia dezvoltării nal să ţină cont de această ce­
vitatea deschiderii, la adunarea de alegeri a preşedintelui unităţii. se fac propuneri. Pionierii Ştefan ce se prenng pe obrăjori-i catifelaţi... < /. V. ST A L IN : Despre Revolu­ întreprinderii prin valorificarea rinţă.
tuturor posibilităţilor locale care
Elena Braţ, fosta preşedintă, a prezentat darea de seamă. O serie de Nedesca şi Maria Bistraia propun Dăr M ă câ ,osif Guran olne să ( ţia din Octombrie, există în raion. Conducerea întreprinderii de
pionieri printre care şi Nicolae Ivaş.cu, Eugen Neamţu, Elena Biriş, Marcel
Popescu, loan Bfscăîeanu, Elena Micşunescu şi alţii, au vorbit despre munca preşedinte de unitate pe colegul lor schimbe atmosfera într-o cascadă de{ 96 pag. 1,50 Iei. Să luăm de pildă problema industrie locală „Ilie Pintilie“
lor de anul trecut, despre felul cum au activat în timpul vacanţei, au cri­ pietrei de var. Ea se găseşte s-a străduit să găsească noi
ticat pe pionierii care obţin note mici la învăţătură şi pe cei care negli­ loan Baier. Despre loan Baier se veselie. „Scamatorul vesel", versu- Culegerea cuprinde o serie de surse de materii prime pe care
jează purtarea întotdeauna â cravatei. din abundenţă pe Văile Runcu- să le exploateze şi a reuşit ca
ştie că este cel mai sîrguincios la satirice la adresa elevilor leneşi. 1 lucrări ale lui I. V. Stalin con­ la dealul Buiturilor să descope­
lui şi Nandrului. Pentru valori­ re ocru (vopsele din pămînt)
învăţătură şi la... adică, nu... la dis- stirnesc mult haz. sacrate Marii Revoluţii Socia­ de foarte bună calitate. Dar nu
ficarea ei au funcţionat cîndva
ciplină mai lasă de dorit. Baier ştie... Scenete, versuri, cttect şi dansuri * liste din Octombrie dintre care
De aceea după ce întreaga unitate ău precedat valsul executai de tinărat cităm : „Revoluţia din Octom­ doua cuptoare de ars, dar care
l-a votat, noul ales ieşi in faţa ca¦ Orchestră a sindicatului minier, vals l brie şi tactica comuniştilor ruşi",
reutui şi cu emoţie ta vocea crista Care a invitai la dans pe toţi cei > „Caracterul international al Re­
Majoritatea Vorbitorilor — între ei niereşti pe pioniera Elena Tirea din lină mulţumi, lulnda-şi cel mai fru mici şi mari. Iar clnd acesta s e ' voluţiei din Octombrie" etc,

şi preşedinţi de detaşamente — s-au clasa Vil-a. mos angajament.pionieresc. Apoi pio schimbă în cunoscută „periniţă'' ve- 1 JOHN R E E D : Zece zile care au

angajat să înveţe tot mai bine, să In încheiere, pionierii participăftţi nierii ascultă cuvintele calde ale io selia n-a mai cunoscut margini. Ele­ zguduit lumea.

participe la acţiunile de înfrumuse­ âu votat programul activităţii de vii­ varăşului Petru Feier, secretarul co¦ vii îşi invitau la periniţă profesorii \ 340 pag. 21 lei.

ţare a şcolii, la pregătirea programe­ tor. La adunare au luat parte profe- miletului U.T.M. al minei, sfaturile şl invers... Asistînd ca martor ocular la

lor artistice, la strîngeiea fierului , Sorii: Eugen Mrazec, secretar al or­ şi îndemnurile lui. Urmează ceremo­ Ioana, fiica lui Codreă, mineral' luptele din octombrie 1917 din
nialul de încheiere. Rusia, ziaristul revoluţionar a-
vechi, a sticlelor şi borcanelor etc. ganizaţiei de partid pe şcoală, Elena cel harnic de la sectorul IV, ce sla

Ei au cerut în acelaşi timp să fie Badea, din partea comitetului raional Pe„sie puţin, tînâra învăţătoare Ma- mai la o parte gălilă In pitorescul • merican şi-a expus impresiile
ria Sorian, instructoare supr erioară cost,um maramuresan, Sc pomem cu 1 în lucrarea sa, care constituie o
organizate: excursii la locurile pito­ U.T.M., profesor Simion Drăghiţă se­ anunţă programul artistic p‘ e care de- bazmălut,a î.n.f.lorat’ă î,n j.urul, gitulur.. 1• expunere veridică, extraordinar
(aşameniul 1 - 2 l-au pregătii în cin- de viu scrisă, a ceea ce a în­
reşti şi istorice din raion şi regiune, cretar al comitetului U.T.M. pe şcoa­

carnavaluri ale pionierilor, cercuri pe lă, Gomei Magdescu, instructor supe- ,oana privi tn zeci de privir, ^

materii şi diferite concursuri sportive. riof, profesori, diriginţi, instructori de semnat înfăptuirea revoluţiei
stea mult aşteptatei lor sărbători. erau aţintile asnpra-l. Pentru » clipă'. 1 proletare, a dictaturii proletaria-
Adunarea a ales apoi în unanimitate detaşamente etc.

de voturi ca preşedintă a unităţii pio­ P. FARCAŞIU ! tulul în Rusia. In anul 1956 au fost închise poate începe exploatarea in a-

cest sector pentru faptul că a-

proape de un an Trustul minier

Brad amină executarea analize­

Fructele şi însemnătatea lor 6 provoacă boala cunoscută sub asigură hrana şi echilibrul în de plante fructifere, prin carac­ lor şi sondajelor respective.
numele de scorbut, care se ma­ funcţiunile acestuia. terul ei, oferă înfrumuseţarea
pentru hrana omului nifestă prin slăbirea muşchiu- grădinilor, precum şi o bună â- Sub orice critică este şi ati­
laturii, sîngerarea gingiilor, că­ D e zv o lta re a •provizionare personală cu fruc­ tudinea conducerii întreprinde­
Fructele şi legumele au un D espre compoziţia sîngelui. De exemplu, consumînd derea dinţilor etc. Nevoia zil­ te şi produse din fructe. rii in direcţia dezvoltării moră-'
roi deosebit de important în ali­ pe zi 100 grame caise uscate nică de vitamină G este de 5—15 pom îculturii — sarcină Ea este totodată o ocupaţie ritului. La Rapoltu Mare, de pil­
mentaţie. După pline, acestea o- fructelor sau piersici uscate, se formea- mgr. la tinerii pînă la vîrsta de dintre cele mai plăcute şi acce­
cupă primul loc în nutriţia oa­ 15 ani şi 15—20 mgr. pentru im portantă sibile, atît pentru tineri cît mai dă, există o moară deteriorată.
menilor. Fructele sînt produse Pe baza analizelor făcute, în ză în singe 1,8 grame hemoglo- adulţi. Insuficienţa de vitamina ales pentru vîrstnici. Din această cauză oamenii din
deosebit de plăcute la gust şi de fructele proaspete, în afară de a- bină, iar 100 grame prune usca­ Organele noastre de stat, con­ localitate sînt nevoiţi să mear­
mare valoare, datorită conţinu­ pă, găsim următoarea compo­ te 1,6 grame hemoglobina^ pe D duce de asemenea la rahi­ duse şi sprijinite de partid, se Obţinîndu-se cît mai multe gă pentru măcinat tocmai lâ
tului lor bogat în zahăr, grăsimi, ziţie : cînd 100 grame de carne de găi­ tism. CefcetăVile au dovedit că ocupă în prezenf de realizarea fructe în fiecare localitate, în Simeria. Nu poate oare condu­
vitamine, săruri şi alte elemen­ nă sau muşchi de vacă dau nu­ vitaminele din fructe ajută la unui mare program privind re­ fiecare grădină sau gospodărie cerea întreprinderii „Ilie Pinti­
te minerale, care intră în con­ — La mere şi pere: 10— 12 mai 0,7 grame şi respectiv 0,5 creşterea rezistenţei organismu­ facerea pomiculturii şi mărirea muncitorească, se va ajunge la lie“ să facă această moara ren­
stituţia organismului omenesc. la sută zahăr şi peste 15 la sută grame hemoglobina. lui împotriva infecţiilor, la bu­ producţiei de fructe în ţară. In o viaţă mai prosperă pentru toţi tabilă ?
diferite săruri şi elemente mine­ na funcţionare a sistemului ner­ regiunea Hunedoara. numărul cei ce muncesc, ţel spre care
Fructele, care în mod obiş­ rale •; Influenţa binefăcătoare a fruc­ vos, Ia prevenirea anemiei, la pomilor ce urmează a fi plan­ tinde politica partidului şi gu­ In concluzie deci se impune
nuit se obţin pe teritoriul R.P.R. telor asupra organismului uman, formarea de noi ţesuturi şi întă­ taţi în următorii 7—8 ani, trece vernului nostru. ca toate aceste posibilităţi să
şi sînt bine cunoscute de popu­ — la prune : 15 la sută za­ în afară de faptul că-! alimentea­ rirea scheletului. 1? creştere eto. de 2.000.000. O atenţie deosebi­ fie folosite la maximum, ştiind
laţia ţârii s în t: merele, perele, hăr şi 12 la sută elemente mi­ ză cu seruri, îi mai asigură şi tă se va da extinderii culturi­ Ing. GHEORGHE STANCIU că exploatarea lor raţională
gutuiele, prunele, caisele, piersi­ nerale diferite; o mare cantitate de vitamine. Gruparea fructelor lor de pomi şi arbuşti fructi­ duce la dezvoltarea întreprinde­
cile, cireşele, vişinele, nucile, Se ştie că organismul omenesc feri pe loturile familiale din cen­ Staţiunea experimentală rii şi la aprovizionarea oame­
căpşunile şi strugurii. Toate a- — la caise şi piersici : 8—10 are zilnic nevoie de o cantitate după yitam ine trele muncitoreşti. Obiectivul de nilor muncii cu cantităti însem­
ces.e fructe se întîlnesc în ma­ la sută zahăr şi 10—12 la sută oarecare de calorii şi vitamine. pomicolă Geoagiu nate de bunuri de larg ''onsum.
joritatea regiunilor ţării şi în elemente minerale ; Astfel, pînă la vîrsta de 10 ani, După conţinutul în vitamine, bază în pomicultură este asigu­
deosebi în regiunea Hunedoara, organismul omenesc are o ne­ fructele se pot grupa astfel : rarea unei producţii minime de Un pod peste I. MANEA
unde cultura pomilor este una — la cireşe şi vişine: 9—10 voie zilnică de circa 2.000 ca­ fructe de 75 kg. pe cap de lo­
Ia sută zahăr şi 13—17 la sută lorii şi 5.000 U. I. vitamină, în­ — în vitamina A sînt bogate: cuitor, în afară de nevoile indus­ Chiar prin centrul comunei apa Crlcăului
din ocupaţiile de bază ale popu­ elemente m inerale; tre 10— 18 ani, de circa 2.600 murele, afinele, smeura. cireşele triei alimentare prelucrătoare şi Cricău trece o apă peste care
calorii şi 7.000 U. I. vitamină, negre, coacăzele roşii, agrişele nu exista decit un singur pod. o deschidere de 0 m. şi o lun­
laţiei. — la n u c i: peste 70 la sută peste 20 ani de circa 3.000 ca­ şi prunele. Un conţinut mai re­ alte nevoi legate de comerţul Din această cauză transportul gime de 25 m. a intrat in func­
grăsimi şi 20 la sută substanţe lorii şi peste 4.000 U. I. vita­ dus în vitamina A îl au merele, nostru de stat. dintr-o parte in alta a comunei ţiune. Im construcţia, lui au
Zahărul este componentul cel proteeice ; mină. caisele, cireşele (deschise la cu­ era îngreunat. Oamenii erau ne­ muncit mai mult cetăţenii Dorin
loare), portocalele, lămîile, pier­ In vederea ridicării nivelului voiţi să ocolească cale destul lacşa, loan Mădăraş, Florian
mai important al fructelor. El — la stru g u ri: 18—20 la sută Se ştie că lipsa de vitamine sicile ; de trai al populaţiei, statul nos­ de lungă pentru a ajunge la Truţa şi alţii.
zahăr şi alte diferite substanţe este o cauză a multor neajun­ tru încurajează dezvoltarea po­ sfatul popular, la căminul cul­
reprezintă un conţinut de 0,5 la valoroase. suri care duc la slăbirea şi îm­ — în vitamina B sînt bogate : miculturii. In multe oraşe, cen­ tural sau in alte oârii. UNT 9
bolnăvirea organismului ome- murele, smeura, coacăzele roşii, tre şi localităţi din ţară ş-a luat
sută la lămîie şi 24 la sută la O cantitate de 100 grame nesc. Lipsa de vitamina A pro- nucile. Au un conţinut mai slab iniţiativa dezvoltării producţiei Din rîndul cetăţenilor a ve­ întreprinderea de gospodă-ţ)
fructe proaspete, consumate în duce de pildă reducerea vederii în vitamina B, caisele, cireşele, locale de fructe, prin folosirea nit propunerea să se mai con­ rire orăşenească din Orăştie, )
struguri. Conţinutul în zahăr va­ stare de coacere bună, pun la la lumină slabă, scăderea în prunele, piersicile, portocalele, raţională a terenurilor, planta­ struiască încă un pod. Şi, s-a Piaţa Republicii nr. 19, an- ţ
dispoziţia organismului omenesc: greutate a tineretului etc. Lipsa lămîile, merele şi perele. rea de pomi pe marginea şose­ ales pentru construcţie punctul
riază nu numai de la specii şi merele şi perele 5G—69 calorii, vitaminei Bi atrage după sine lelor, în grădinile familiale etc. din dreptul gospodăriei de stat gajează doi tehnicieni con-^
prunele 64 calorii, caisele şi pierderea poftei de mîncare, tui- — sînt bogate în vitamina 6 Terenul clin jurul fiecărei lo unde circulaţia era mai inten­ structori şi cu ve'chime în
soiuri diferite, dar şi de la piersicile 50—56 calorii, cireşele burări gastro-intestinale, obosea- căpşunile, coacăzele roşii şi ne- cuinţe şi mica grădină a fiecă- să. Apoi a început construcţia cimpul muncii de cel puţin
şi vişinele 62 pînă la 80 de ca- lă, nervozitate şi se termină cu gre, lămîile şi măceşele. Intr-o rui locuitor pot fi folosite pentru propriu-zisă. Lucrările cele mai
acelaşi soi cultivat în condiţii lorii, nucile 750 calorii, iar stru- măsură redusă găsim vitamina producerea de fructe în scopul importante s-au executat prin un an, cu salar tarifar de j
gurii 80 der calorii. paralizie totală. Lipsa vitaminei G la ,pere, caise, piersici şi vi- asigurării nevoilor personale. In muncă voluntară, fapt ce a a- 850 lei lunar.
deosebite de climă şi sol. Impor­ şine. aceste condiţii se pot cultiva cu dus o economie de 22.000 lei.
Sărurile minerale ale frude- Orice alte informaţii se 9
tant este faptul că zahărul de lor întăresc constituţia organis- Prin urmare fructele, prin con- rnuL succes forme pitice de meri, De curînd acest pod care are
mului şi îmbunătăţesc şi reacti­ sumarea lor, introduc în orga- peri, gutui etc. ipot lua zilnic de la sectorul
fructe este direct asimilabil şi vează compoziţia şi circulaţia nismul omenesc elemente care
Preocuparea pentru culturile cadre al întreprinderii între
se integrează în organism la o- orele 10— 12.

rice yîrstă.