Page 105 - 1958-10
P. 105
Pag. 4 DRUMHT SOCIALISMULUI Nr. 1202
:^332CSB2KZ3aB
Nymai o încetare penlrii tefdeauna sJtinL * şiir i «julfliuelg ş tir i
a experienţelor cy arme nucleare
răspunde cerinţelor ©menirii
şi 'favorizează dezarmarea
Cuvînfarea reprezenfanfului R.P.R. Silviu Brucan. Oameni de ştiinţă sovietici GAISTKELL: P o l i t i c a
în şedinfa Comitetului Politic distinşi cu premiul Nobel colonialistă nu a adus decît
NEW YORK 29. De la cores Maţudaira a propus sistarea ex Să vedem în mod obiectiv ce
pondentul Agerpres la O .N .U .: perienţelor nucleare pe GÎţiva ani. ar însemna o suspendare ? îna STOCKHOLM 29 (Agerpres).— de ştiinţă sovietici i P. A. Ce prejudicii prestigiului Angliei
In şedinţa din dimineaţa zilei de inte de toate o suspendare tem TASS a n u n ţă : La 28 octombrie renkov, I. M. Frank şi I. E.
28 octombrie a Comitetului Poli A luat de asemenea cuvîntul porară ar însemna posibilitatea Academia de ştiinţe a Suediei a LONDRA 29 (Agerpres). — ţinut doar ca ele să se întoar
tic a luat cuvîntul delegatul a- Silviu Brucan, reprezentantul Re reluării experienţelor. Puterile a- acordat premiul Nobel pentru fi i amm „pentru descoperirea şi La 28 octombrie in parlamentul că toate împotriva noastră“.
merican, senatorul B. Hickenl- publicii Populare Romîne. tomice se vor simţi obligate să zică pe anul 1958 la trei oameni interpretarea efectului lui Ceren englez au început discuţiile a-
goper. continue pregătirile pentru a fi kov". supra răspunsului la mesajul
De Ia început trebuie să spun în stare la finele anului, să reîn- tronului.
Delegatul S.U.A. a pretins că — a declarat el — că mi-a fost ceapă imediat noi serii de expe ü @ s i& fa ts iilre a a c t iv u l u i d e p a r t id Trecînd Ia problemele inter
încetarea experienţelor cu arma foarte greu să urmăresc linia de rienţe. Aceasta este de prevăzut Luînd cuvîntul in Camera Co ne, Gaistkell a criticat guvernul
nucleară n-ar duce la încetarea gîndire a celor care au argumen deoarece nici una din părţi nu VARŞOVIA 21 (Agerpres). din Polonia, au fost discutate munelor, liderul partidului la pentru că nu a luat nici un îel
producţiei armei nucleare şi, tat că suspendarea pe un an a va permite celeilalte să cîştige un — După cum a-nunţă agenţia probleme în legătură cu activi burist, Gaistkell, a criticat pro de măsuri în vederea preîntîm-
prin urmare, n-ar schimba de experienţelor nucleare ar fi mai avantaj în detrimentul securităţii PAP, la 27 octombrie a avut tatea organizaţiei de partid din gramul guvernului expus în pinării declinului economic in
fapt nimic. Pe de altă parte, el propice pentru alte măsuri de de ei şi fiecare ştie că un an este loc o consfătuire a activului de Varşovia in perioada pregătirii mesajul tronului. El a calificat ţară. „In prezent, a spus vor
zarmare decît încetarea universa exact timpul necesar unor ase partid din capitala Poloniei, or Congresului al IlI-lea al mesajul ca o „declaraţie plină bitorul, numărul şomerilor din
a încercat să dovedească că în lă a acestor experienţe. Acest menea pregătiri. Ce se va obţine ganizată de Comitetul orăşenesc P.M.U.P. Raportul în legătură de şabloane plictisitoare“. Vor ţară este cu 20.000 mai mare
cetarea experienţelor ar tulbura mod de a pune problema reflectă Varşovia al P.M.U.P. La a- cu această problemă a fost pre bind despre politica Marii Bri decît anul trecut. După cum re
echilibrul înarmărilor şi ar pu o nouă filozofie care sună cam dacă pregătirile pentru experien zentat de Witold Jarosinski, se tanii în Orientul apropiat şi mij
ne S.U.A- într-o situaţie deza aşa : „Cu cît mai puţin se face ţe vor continua. întregul aparat ceastă consfătuire la care a par cretar al C. C. al P.M.U.P. şi lociu, Gaistkell şi-a exprimat în cunosc reprezentanţii guvernu
vantajoasă. El a declarat fără astăzi, cu atît mai mult se va creat pentru perfecţionarea bom ticipat I. Loga-Sovinski, membru prim-secretar al Comitetului o- doiala dacă „intervenţia din iu lui, a spus el în continuare, ne
înconjur că SALA. „nu pot“ să face mîine". Delegatul Franţei a belor va lucra din plin. Milioane răsenesc Varşovia al P.M.U.P. lie (este vorba de debarcarea
renunţe la arma nucleară. dus această filozofie la ultima ei de dolari vor îi cheltuite mai de al Biroului Politic al C.C. al trupelor engleze şi americane în aşteaptă o situaţie şi mai proas
expresie argumentînd că chiar parte în acest scop. Neîncrederea Iordania şi Liban — N. R.) a
Delegatul Japoniei, Maţudaira, suspendarea pe un an este prea reciprocă va continua să fie ali P.M.U.P. şl preşedinte al Con adus vreun rezultat". In Liban, tă. Volumul producţiei indus
şi-a consacrat discursul proble mult pentru moment deoarece, mentată. Cu greu se poate spune a declarat Gaistkell, s-a petre
mei încetării experienţelor cu ar pretinde domnia sa, ar putea îm ce va aduce pentru dezarmare, siliului Central al Sindicatelor cut ceea ce se aşteptase încă triale a Angliei a scăzut cu 4
ma nucleară. El a subliniat pe piedica adoptarea unui program dacă va aduce ceva, suspendarea înaintea debarcării trupelor. In
ricolul continuării experienţelor generai de dezarmare. Cu alte experienţelor nucleare pe un an. Iordania nu se constată nimic la sută faţă de anul trecut, in
şi a declarat că „poporul, parla Deci, în timp ce suspendarea va care să dovedească că împotri
mentul şi guvernul Japoniei do cuvinte, să nu facem nimic as menţine toate relele cursei nu va acestei ţări s-au pregătit in dustria oţetului nu foloseşte de
resc nu numai încetarea defini tăzi, ca să putem face cît mai cleare, o încetare pentru totdeau tr-adevăr agresiuni din afară.
tivă a experienţelor cu arma nu mult mîine. Problema este prea na a experienţelor va pune capăt Gaistkell şi-a exprimat speran cît 75 la sută din capacitatea ei
cleară dar şi interzicerea produc serioasă pentru a nu îi pusă la procedeului de perfecţionare şi ţa că guvernul „nu va încerca de producţie.
ţiei şi stocării acestei arme, pre punct. Care este însemnătatea din nou să-şi întemeieze poli
cum şi a folosirii ei“. Delegaţia suspendării experienţelor nuclea dezvoltare a armelor nucleare, va tica în Orientul mijlociu pe Răspunzînd lui Gaistkell, pri
•’ iponiei, a spus Maţudaira, o- re şi care este însemnătatea în descuraja acest efort diabolic şi sprijinirea unor ţări arabe îm
pinează pentru discutarea sepa cetării lor pentru totdeauna, pen va deschide căi noi pentru reali împotriva înarmării atomica a Sermaniei occidentale potriva altora“. „Consider, a mul ministru Macmillan a apă
rată şi rezolvarea cît mai grab zarea unui acord în domeniul de spus el, că politica a cărei ex
nică a problemei încetării expe-. tru dezarmare în general ? Nu zarmării. Să privim şi din alt presie este.pactul de la Bagdad, rat acţiunile guvernului conser
rienţelor, independent de celelal trebuie să fii expert ca să-ţi dai unghiu. Există sentimentul de în nu a făcut decît să aducă pre
te probleme ale dezarmării. seama că cursa nucleară este în BERLIN 29 (Agerpres). După niei occidentale. Muncitorii vest- judicii prestigiului nostru. In- vatorilor. El a exprimat hotă
primul rind o cursă calitativă. A grijorare că noi puteri vor pro cum anunţă ziarul „Neues De germani s-au pronunţat pentru cercînd să sprijinim unele state
Totodată, în vădită contradic devenit evident că, deşi cantita duce bombe nucleare. Ei bine, tre utschland“ la Berlin şi în alte acceptarea imediată a ajutoru arabe împotriva altora, am ob rârea fermă de a duce şi de a-
ţie cu faptele, delegatul Japoniei tea armelor nucleare rămîne im buie să se recunoască că sus oraşe ale R. D. Germane au lui economic propus de guver
a pretins că în poziţia S.U.A. şi pendarea temporară este exact avut loc întâlniri între muncitori nul R. D. Germane. Participan cum înainte vechea politică a-
Angliei în problema încetării ex portantă, ceea ce reprezintă efor ceea ce trebuie acestor puteri ca şi activişti sindicali din R.D.G. ţii la aceste întîlniri au salutat
perienţelor cu arma nucleară s-a tul principal în această cursă es să facă experienţele nucleare pe şi R.F.G. La aceste întilnirî au deasemenea propunerea condu gresfvă în Orientul mijlociu.
produs „un progres simţitor“, te perfecţionarea continuă a cali fost discutate probleme în legă cerii centrale a Uniunii Sindi
ceea ce ar da „ternei pentru spe tăţii acestor arme. Tendinţa este care le plănuiesc. Nu întîmplă- tură cu măsurile comune care catelor Libere Germane de a da Referindu-se la situaţia din
ranţe" în rezolvarea favorabilă de a descoperi bombe cu o pu tor delegatul Franţei a arătat că trebuie luate împotriva politicii de lucru în R.D.G. şomerilor mi
a acestei probleme. EI a salutat tere de distrugere cît mai mare, o asemenea măsură nu afectea de înarmare atomică a Germa- neri vest-germani. Extremul Orient, Macmillan a
chiar declaraţiile S.U.A. şi An bombe cit mai precise, bombe cu ză Franţa, în nici un fel. Pentru
gliei că sînt „gata“ să sisteze o sferă de acţiune tot mai largă. justificat de fapt politica inter-
experienţele nucleare pe termen De aceea un semnal de oprire a toate aceste considerent? obiecti
venţionistă a Statelor Unite faţă
de R. P. Chineză, recunoscînd
totuşi că situaţia din strîmtoa-
rea Taivanuilui implică un pe
ricol serios. 1
Dulles încearcă să inducă în eroare Vorbind despre problema Ci
opinia publică din S.U.A. şi străinătate
prului, Macmillan a lăsat să se
WASHINGTON 29 (Ager Sovietică cere nu suspendarea
pres). — La conferinţa de pre temporară a experienţelor, ci în înţeleagă că în această proble
să care a avut loc la 28 octom cetarea lor imediată şi necon
mă guvernul intenţionează să
ducă şi de acum înainte o poli
tică „forte“.
de un an în anumite condiţii, deşi experimentării acestor arme ori ve şi incontestabile, delegaţia ro- brie, secretarul de stat al S.U.A., diţionată pentru totdeauna. „Directoratul“ propus de generalii] Cte Gaulle
tot el a fost nevoit, .să declare bile a.r pune. capăt .perfecţionării mînă socoate. ,că_.numai o--înce Dulles, a dat-citire unei decla Dulles a căutat să sugereze primit ou ostilitate de guvernele italian
'că „un an este un termen insufi de noi tipuri şi mai distructive tare pentru totdeauna a .experien raţii care atestă1că,- prin1propu şi vast-german
cient chiar pentru suspendarea de bombe nucleare, şi ar împie ţelor nucleare răspunde cerinţe nerea lor privind încetarea ex anticipat că in cazul unui in
temporară a experienţelor“. dica de asemenea alte puteri să lor omenirii şi favorizează de perienţelor cu arma nucleară pe succes al viitoarelor tratative
producă asemenea bombe. zarmarea. timp de un an, Statele Unite au de la Geneva vina ar reveni U-
Indemnînd la „compromis încercat doar să creeze aparen niunii Sovietice şi nu puterilor
ţa că intenţionează să accepte occidentale, care nu doresc în
IN C O M I T E T L P O L I T I C O. N. U. : încetarea experienţelor dar în cetarea definitivă a experienţe
realitate au căutat să împiedice lor.
încheierea dezbaterilor Ii? problema ctarmim rezolvarea acestei probleme im BONN 29 (Agerpres). — „Der Pe de altă parte ziarul itali-
portante. Răspunzînd la o întrebare in Mittag“, care apare la „Diissel- an j j Tempo“ subliniază de a-
concluzie reprezentantului U.R.S.SS.., V. L Zorin legătură cu recentele lui trata dorf“, a publicat, urî amplu ar-
Acuzînd în mod nefondat U- ticol pe prima pagină în legă- semenea lipsa de „simpatie“ a
tive din Taivan, Dulles a pre tură cu planul generalului De ..... , , , . . r.
niunea Sovietică de „nesincert- Gaulle privitor la crearea aşa-
tins că accentul s-ar fi pus pe numituiui „directorat“ în cadrul Italiei Pfntru J ’13™ 1 lui De
tate“ în chestiunea încetării ex N.A.T.O. şi în care Franţa ur
obţinerea „victoriei“ de către mează să aibă un rol precum Gaulle şi afirmă că Washingto-
perienţelor cu arma nucleară, ciankaişişti prin mijloace paş pănitor. Articolul subliniază că
NEW YORK 29 (Agerpres). In şe vată cu precădere. Discuţia a arătat considerabil greaua povară economică nice, nu prin forţă. planul generalului De Gaulle a nul se află pus într-o poziţie di
că majoritatea delegaţiilor se pronunţă care. apasă pe umerii maselor largi Dulles nu a arătat că Uniunea fost primit cu „răceală“ de cer
dinţa din după-amiaza zilei de 28 oc pentru încetarea definitivă şi totală a populare, ar da un ajutor substanţial curile conducătoare de la Bonn. ficilă. Pe de o parte el nu vrea
experienţelor nucleare. ţărilor slab dezvoltate, ar constitui în Potrivit ziarului, care reprezin
tombrie a Comitetului Politic au luat ceputul rezolvării întregii probleme a tă interesele marii industrii din să opună un refuz net lui De
Discuţia a arătat totodată, a spus încetării cursei înarmărilor. Ruhr, planul lui De Gaulle a
sfîrşit dezbaterile în problema dezar în continuare V. A. Zorin, că în po fost deja discutat la Roma de Gaulle, iar pe de alta nu doreş
fida cererilor popoarelor tuturor ţări in încheiere, V. A. Zorin a declarat miniştrii de Afaceri Externe ve
mării. Reprezentantul U.R.S.S, V. A. lor, inclusiv ale propriilor lor popoare, că dacă Organizaţia Naţiunilor Unite niţi la funeraliile papei Pius al te să creeze noi disensiuni in
S.U.A. şi Anglia se opun unei rezol nu vrea să aibă soarta tristă a Ligii
Zorin, a tras unele concluzii asupra vări pozitive a problemei încetării to Naţiunilor, er. trebuie să freacă de la Campania electorală Xll-lea. Cu acest prilej, spune sinul N.A.T.O.
tale a experienţelor nucleare. Discursu discuţii interminabile Ia măsuri concrete din Statele Unite
discuţiei care a durat peste două săp- rile reprezentanţilor acestor puteri do de dezarmare. In prezent, a spus el, „Der Mittag“, premierul italian
vedesc că ei consideră că principala este extrem de important să se facă mă
tămîni. i lor misiune este de a împiedica Adu car primii paşi în această acţiune, pen şi ministrul de Afaceri Externe
narea Generală să hotărască încetarea tru a netezi calea în vederea rezolvării al R.F.G., von Brentano „şi-au
Rezultatele discuţiei, a spus el, con experienţelor nucleare. problemei dezarmării în ansamblu. A- PRECIZARE
ceslei sarcini îi corespund propunerile exprimat rezervele pentru a nu
firmă în primul rind justeţea poziţiei Adunarea Generală, a declarat de sovietice privind încetarea experienţelor In „Drumul socialismului" nr. 1201
legatul U.R.S.S., exprimînd părerea cu arma aiornică şi cu hidrogen şi re spune chiar ostilitatea, faţă de din 29 octombrie, în pagina 2-a, co
Uniunii Sovietice, a cărei delegaţie a majorităţii covîrşitoare a statelor mem ducerea cu 10-15 la sută a bugetelor loana I-a, la rubrica „Tineri care au
bre ale O.N.U., trebuie să-şi spună militare ale U.R.S.S., S.U.A., Angliei acest plan“. studiat în U.R.S.S.“ s-au publicat două
subliniat de la început necesitatea dea în sfîrşit cuvîntul în favoarea înce şi Franţei, precum şi folosirea unei NEW YORK 29 ‘(Agerpres).— este semnificativ că problemele fotografii. Precizăm că fotografia de
tării experienţelor nuclear?. părţi din fondurile astfel economisite La mai puţin de o săptămînă de de politică externă au ocupat un Ziarul vest-german exprimă sus îl reprezintă pe tov. inginer loa
se exarpina în primul rînd problema pentru ajutorarea ţărilor slab dezvoltate. data alegerilor pentru ©angres. Iog foarte redus în campania e- Florea, şeful atelierului mecanic al
Referindu-se Ia propunerea sovietică presa americană este unanimă în iectorală. Este adevărat că demo speranţa că Washingtonul se va l.C.S. Hunedoara, care a terminat In
încetării experienţelor cu armele ato cu privire la reducerea bugetelor mili Cu aceasta, discuţia generală în pro a prevedea înfrîngerea partidului craţii au atacat vehement pe re stitutul politehnic, [acuitatea mecanică,
tare ale celor patru puteri, V. A. Zorin blema dezarmării a luat sfîrşit. In şe republican, sare se află la pu publicani pentru eşecurile sufe „desasocia“ de planul lui De la Gorki, iar fotografia de jos .îl re
mice şi cu hidrogen. Oricît ar în a relevat că reprezentanţii puterilor oc tere. Cercurile republicane «fir rite de politica lui Dulles „de pe prezintă pe toV. inginer Natan Kraft,
mă chiar că ar fi mulţumite dacă poziţii de forţă“, dar în fond ei Gaulle. şef adjunct la oţelăria Siemens M ar.
cerca reprezentanţii S.U.A. şi parte partidul lot nu ar pierde decît sînt de acord cu această politică tin nr. 2 din Combinatul siderurgic
ceea ce reiese destul de limpede Hunedoara, care a absolvit în anul
nerii lor sS înece examinarea acestei 5-6 locuri in Senat şi 20-25 de din faptul că ei nu preconizează 1955 facultatea siderurgică în Ural.
locuri în Camera reprezentanţi cîtuşi de puţin o schimbare a a-
probleme în discuţii generale despre lor. In general pronosticurile sînt cestei politici într-un sens mai
însă mai întunecate pentru repu constructiv. Aceasta şi explică de
dezarmare, oricît ar încerca ei să o blicani, deoarece pierderile aces ce liderul democrat Lyndon
tora sînt evaluate îa 10-12 locuri
minimalizeze, discuţia din Comitetul
iii. 1 a arătat în mod incontestabil că
problema încetării imediate şi generale
a experienţelor cu arma nucleară ocu
pă primul loc printre măsurile de de
zarmare.
.Majoritatea covîrşitoare a delegaţiilor
care au luat cuvîntul la discuţii a cidentale au preferat să treacă sub tă dinţa următoare Comitetul va dis- !a în Senat şi 30-35 de locuri în Johnson a declarat că este de a-
vorbit despre urgenţa acestei proble cere această propunere. El a subliniai proiectele de rezoluţie. Delegaţii S.U.A., Camera reprezentanţilor. cord cu preşedintele Eisenhower
S p E C T A C Ome, subliniind că ea trebuie rezol că adoptarea acestei hotărîri ar uşura Angliei şi Franţei au declarat însă că
Cu toate că eşecurile politicii ca politica externă să fie „bi-
intenţionează să răspundă Ia declaraţia externe americane constituie unul partizană“ şi ca ea să nu for CINEMATOGRAFICE
din motivele scăderii populari meze subiectul principal în ac
din !Şr octombrie a reprezentantului tăţii republicane, în ultimul timp tuală campanie electorală.
U.R.Sis., V. A. Zorin.
Uzbna meta Preşedintele Eisenhower par VINERI 31 OCTOMBRIE 1958
ticipă activ la campania elec
lurgică de la isteria războinică din S.U.A. torală căutînd, pe cît se poate, DEVA : Inima nu uită j PETRO Zboară cocorii; BRAD: Simpaticul
Vitkovice, Os- să evite o înfrîngere dezastruoa ŞANI : Duelul ! Ultima s ta ţie ; AL nostru doctor; LONEA: Călătoria
traaa (R. Cehos WASHINGTON 29 (Ager la o întrunire la care a luat să pentru republicani. In dis BA 1ULIA: D uelul) Simpaticul peste trei m ă ri; SIM ERIA: I
lovacă) este pri pres). — Conducătorii Statelor parte şi primul ministru al Ca cursurile sale preşedintele a fo nostru doctor: ORAŞTIE: Gîinele tre două fem ei; TEIUŞ : Lacul le
ma uzină euro Unite fac în ultimul timp, cu nadei, John Diefenbaker. Pentru losit un limbaj neobişnuit de vi bedelor ; ZL'ATNA : Fiul pescarului î
peană care pro orice prilej, declaraţii care ur a ocoli subiectul neplăcut al di rulent la adresa democraţilor, în- grănicerului; SEBEŞ: Micul acro APOLDU DE S U S : Chemarea văz
duce nichel. Mi măresc aţîţarea isteriei războ vergenţelor americano-canadie- vinuindu-i de „lipsă de răspunde bat; HAŢEG: Două mame; ILIA: duhului ; BARU MARE: Prologul.
nereul care ser iului şi susţinerea „războiului ne, Dulles şi-a consacrat dis re" şi „schizofrenie politică“.
veşte ca materie rece“. cursul încercării de a demonstra După cum remarcă însă ziarul Iff /% «
primă este adus necesitatea alianţei dintre S.U.A. „Wall Street Journal“', preşedin
Preşedintele Eisenhower a şi Canada pentru eventualitatea tele „şi-a pierdut în mare parte Programul 1: 6,25 Muzică uşoară j mîneşti ; Programul II : 15,40 Muzică
vorbit marţi seara la un dineu
din R. P. Alba organizat de Fundaţia Naţio unui război împotriva Uniunii popularitatea în rîndurile alegă 7,30 .locuri populare romîneşti; 9,30 u şo ară; 17,30 Cîntece sovietice;
nia. Minereul nală de fotbal. In cuvîntarea Sovietice. El s-a dedat la ata torilor“. .„Colaboratorii Casei Cutezătorii: 11,03 Concert de estradă; 18,35 Cîntece populare romîneşti :
albanez conţine rostită el a spus textual că „vo curi calomnioase împotriva U- Albe care îi însoţesc pe preşe 11,45 Traista cn poveşti; 12,00 Muzică 19.00 Opera „Ivan Susaniii" de
nichel şi cobalt. inţa de a cîştiga in sport este niunii Sovietice şi a Republicii instrum entală; 12,40 Cîntece şi jocuri Glinka j 22,30 Moment pcetic ; 23,15
acelaşi lucru cu moralul ridicat Populare Chineze. Toate aces dinte, relatează ziarul, subliniază populare romîneşti; 14,00 Muzică uşoa Melodii populare romîneşti.
IN ' POTO : de care au nevoie toţi america că Ia mitingurile sale electorale ră ; 14,30 Melodii populare romîneşti;
nii pentru a lupta cu duşmanul tea s-au petrecut la reuniunea vin grupuri nu prea numeroase 15,10 Muzică de estrada ; 19,05 Cronică BULETINE DE ŞTIRI:
La uzina de la ior de moarte, comunismul“. „asociaţiei pelerinilor ameri de cetăţeni. Eisenhower nu se economică ; 21,00 Doine şi jocuri popu 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00;
Vitkovice. mai află în prezent în centrul a- 15.00 j ’ 17,00: 19,00 : 20,00 ; 22,00;
¦' i In aceeaşi zi, secretarul de cani“, organizaţie cu caracter tenţiei generale aşa cum era în lare rom îneşti; 21,30 Muzică uşoară 23,52 (programul 1) 14,00: 16,00;
stat al S.U.A., Dulles, a vorbit religios. alegerile din 1956“. romînească ; 22,30 Melodii populare ro 18,00; 21,00; 23,00 (programul II).
„ ¦?it# -a ..—1.
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 1891 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T, T R, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 MAI" — Deva,
