Page 106 - 1958-10
P. 106

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA !

A n u l X N r. 1203                                                  V in e r i 31 o cto m b rie 1958                    4 pagini 20 bani

                                                                                              ¦B A      B

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Republica Populari

                                                                                                                                                                                                                                                        icâm în m uncă experienţa                                                  ’Albania păşeşte cu ce-
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   vini pe drumul con*

                                                                           In aceste zile, in preaj­    nerii din regiunea noastră                               zarea înainte de termen a                                                                     Sondorilor de pe şantierele de foraje din Luipeni, li s-a                             slruirii socialismului.
                                                                         ma celei de-a 41-a aniver­                                                              angajamentelor luate in                                                                 dus vestea. De 21 de luni consecutiv, drapelul de sector irun-                             Pe lingă dezvoltarea
                                                                         sări a Marii Revoluţii So­     fac bilanţul succeselor ob-                                                                                                                     |tiaş se găseşte in mijlocul lor. întrebaţi despre modul lor de            rapidă pe care o cunoaşte industria
                                                                         cialiste din Octombrie, mi-    ţinute in întrecere. Ei ra-                              cinstea tnaiii sărbători.                                                                                                                                         ţării, o atenţie mare se acordă
                                                                                                        porteazâ partidului reali-                                                                                                                                                                                                 creşterii nivelului de trai al po­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   porului, înfrumuseţării ţării.
                                                                         Toate exploatările extrag cărbune în afara planului
                                                                                                                                                                                                                                                        .muncă, sondorii ne-au răspuns simplu, că urmează întrutotul
                                                                            Sîîrşitul zilei de 29 oc­   în proporţie de 111,1 la                                 plan sute de tone cărbune.                                                             ,indicaţiile şefului de sector, inginerul Sever Suciu. Acesta, de               Iată, in clişeul nostru, un aspect
                                                                         tombrie a găsit toate ex­      sută, iar cei din Petrila a-                                                                                                                    murind numit director al. întreprinderii de explorări din Lupeni,            al capitalei R. P. Albania, Tirana.
                                                                         ploatările Văii Jiului cu      veau extrase peste plan, la                                 Pe întreg bazinul carbo­                                                            Ine-a destăinuit „secretele" metodelor folosite de el. Ii dăm cu-
                                                                         planul perioadei respective    zi, 4.842 tone cărbune. Mi­                              nifer al Văii Jiului, în pe­                                                           ivîntul:                                                                        literară
                                                                         (l-L9 octombrie) depăşit.      nerii din Vulcan aveau şi                                rioada 1-29 octombrie in­
                                                                         Şi de data aceasta, în frun­   ei extrase în afara sarcini­                             clusiv, au fost extrase peste                                                                 „In activitatea de conducere a şantierului nu am făcut                 Cenaclul literar din Deva a
                                                                         tea întrecerii pe bazin s-a    lor de plan 861 tone căr­                                plan 15.317 tone cărbune.                                                               altceva decit să aplic la condiţiile noastre cele învăţate de la          organizat miercuri după-amiază
                                                                         situat colectivul exploatării  bune.                                                    Cumulînd de la începutul                                                               (oamenii sovietici, să aplic experienţa sondorilor sovietici, pe           in cadrul Lunii prieteniei romî-
                                                                         Uricani, urmat îndeaDroape                                                                                                                                                     ;care am cunoscut-o in cei cinci ani de studii la Moscova.                 no-sovietice la biblioteca regio­
                                                                         de colectivele minelor Lo-        Cuvinte de laudă merită                               anului tonele de cărbune ex­                                                                                                                                      nală o şezătoare literară. Cu a-
                                                                         nea şi Petri la. Minerii din   minerii din Lupeni şi Ani-                                                                                                                             De la sondorii sovietici am învăţat că la baza succeselor
                                                                         Lonea, spre exemplu, şi-au     noasa, care au reuşit să re­                             trase peste plan de harni­                                                              în producţie stă pe lingă altele calificarea muncitorilor. • Ur-
                                                                         realizat sarcina planificată   cupereze rămînerea în urmă                                                                                                                      irnind cele învăţate în Donbas şi pe celelalte şantiere din Uni­
                                                                                                        dînd în afara sarcinilor de                              cii mineri ai Văii Jiului a-                                                            unea Sovietică, sub îndrumarea organizaţiei de partid şi cu
                                                                                                                                                                                                                                                        lsprijinul comitetului sindical, am organizat pe şantierul Lu­
                                                                                                                                                                 jungem la impresionanta

                                                                                                                                                                 cifră de 115.851 tone.

                                                                         La un pas de realizarea pianului anual                                                                                                                                          peni cursuri ’de ridicarea calificării. Rezultatul este că randa-         cest prilej, prof. V. Oprea a
                                                                                                                                                                                                                                                        imentele muncii au sporit, muncitorii cunoscînd temeinic teh-              prezentat un referat despre in­

                                                                           Minerii din Uricani au       lună in afara sarcinilor de                              regularitate depăşite.                                                                 ;nica forajelor. In U.R.S.S. şantierele sînt organizate temei*             fluenţa literaturii sovietice in o*
                                                                         muncit încă din primele        plan.                                                       La data de 29 a lunii                                                                nic, creîndu-se peste tot condiţii optime de muncă. Pe şantid-            perele scriitorilor noştri şi în
                                                                         zile ale anului curent cu                                                                                                                                                      1rul din Lupeni, colectivul nostru a adoptat o seamă de măsuri             special în lucrările membrilor
                                                                         o deosebită însufleţire pen­      Buna organizare a locu­                               curente, minerii din Uri-                                                               deprinse de la oamenii sovietici. Aşa de pildă, peste tot s-a a-          cenaclului:
                                                                         tru a da patriei tot mai       rilor de muncă, întrecerea                               cani au extras a 3.731-a                                                                sigurat iluminatul electric pe timpul nopţii, s-au alcătuit mici
   Cîteva clipe de răgaz pe platforma furnalului nr. 5 al                mult cărbune. Rezultatele      socialistă avîntată, munca                               tonă de cărbune peste pla­                                                              stocuri de piese de schimb, ceea ce a dus la eliminarea aproa- ^            Şezătoarea literară a avut şi
Combinatului siderurgic din Hunedoa ra. Peste puţin                      muncii lor s-au concretizat    dusă in scopul ridicării                                 nul perioadei 1-29 octom­                                                               pe totală a timpilor morţi. Inginerii sovietici au un principiu, ţ        un caracter practic în sensul că
timp prim-furnalistul Alexandru O hru se va lupta cu                                                    tuturor brigăzilor la nive­                                                                                                                     !Ei z ic : apropie cunoştinţele oa menilor de cunoştinţele tale.           membrii cenaclului au citit mai
flăcările. Fonta va aluneca pe rină în oala de scurgere.                 în sute şi mii de tone de      lul celor fruntaşe, au fă­                               brie a.c. Prin acestea ei                                                              'Urmînd exemplul lor, pe şantierul ¦Lupeni, avînd un colectiv              multe poezii ale ’poeţilor sovie­
                                                                         cărbune extrase lună de        cut ca planurile să fie cu                               lucrează in contul zilei de                                                             bine închegat am apreciat şi lăsat să se dezvolte creator ini-,           tici şi ale poeţilor hunedpreni.
                                                                                                                                                                 19 decembrie a.c.                                                                      'ţiativa oamenilor. Rezultatul se cunoaşte; In urma propunerii             Printre membrii cenaclului care
                                                                                                                                                                                                                                                        ' brigadierului Dumitru Piţigoi, la toate sondele a crescut mult           au citit producţii sovietice cît şi
..................... .. « »¦»,-'»,O-»;»*»-«'«-»;—»¦»¦«         « «OM                         M i n e r i i de la Te b ea                                                                                                                               'productivitatea muncii. Aceasta de fapt este cheia succesului             producţii proprii au fost Ana
                                                                                                                                                                                                                                                         nostru concretizat in cele 21 luni de cînd şantierul' este frun-
Hedioepii preţului de cost                                               La exploatarea carboni­ muncii pe întreaga exploa­ cărbune.                                                                                                                    »taş pe întreprindere. Acum cînd peste cîteva zile vomlserba cea           Soit, Vacile Dan, Traían Pili-

                                                                         feră Ţebea s-a înregistrat tare cu 22,12 la sută faţă La obţinerea acestor                                                                                                                                                                                mon şi alţii.      ^

                                                                         pe graficul întrecerii 6.612 de plan.                                                   frumoase realizări s-au re­

                                                                         tone de cărbune peste plan Angajamentul minerilor marcat în mod deosebit 'de-a 41-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octom­                                                                                                                    La această şezătoare literară

                                                                         de la 1 ianuarie lia 29 oc­ de la Ţebea de a da peste minerii din echipele con­ b rie, giodul meu şi al întregului nostru colectiv, se îndreaptă au mai participat în afară de

                                                                         tombrie a.c. Avîntul între-    plan de la 1 octombrie la                                duse de Nicolae Lăzăruţ                                                                Icătre minunaţii oameni sovietici, care prin utilaje şi metode de          membrii cenaclului şi un număr
                                                                         -ceri-i desfăşurată anul a-    7 Noiembrie 500 tone de                                  şi Ioan Şerban, care ex­                                                               l-muncă ne a-jută In permanenţă să muncim tot mai bine, să dăm             mare de iubitori ai literaturii din
                                                                          ce&tia de minerii de la Ţe­   cărbune a fost de aseme­                                 trag cărbune in contul ce­                                                             1patriei noastre tot mai mult cărbune".                                    oraşul Devcu
                                                                          bea, este oglindit şi         nea depăşit pină la 29 oc->                              lei de-a doua jumătate a
VULCAN (de la subredacţia                                noastră volun­  de sporirea productivităţii    tombrie cu 219 tone de                                   lunii viitoare.                                                                                                                                        rHBflSSaU

tară) Reducerea preţului de cost a stat în centrul                                        La m i n a G h e l a r                                                                                                                                        uncă spornică pe ogoare
atenţiei colectivului de muncitori, ingineri şi                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  #
tehnicieni de' la sectorul I al minei Vulcan. Con­                       Minerii de la Qhelar, la sută cit se prevedea in situează in fruntea între­

ducerea sectorului şi energeticul, duc o muncă                           care deţin steagul de frun­    angajament. Prin reduce­                                 cerii se numără şi cele                                                                        BăfăSia continuă           harnicii lucrători ai ogoarelor         octombrie. In acest raion a ră­
susţinută pentru identificarea locurilor prin care                       taşi pe ramură, au extras      rea preţului de cost, mine­                              conduse de minerii Victor                                                                                                 au cîştigat prima victorie în bă­       mas de însămînţat suprafaţa de
se pierde aer comprimat la conducte. In acest                            de la începutul anului şi      rii de la Glielar au reali­                                                                                                                        In raionul Orăştie însămînţă-   tălia pentru asigurarea recolte­        139 hectare. Cele mai bune rea­
scop s-au confecţionat garnituri care înainte de                         pină acum peste sarcina        zat ' o economie de 427.800                              Zalbâ de la orizontul 1,                                                               rile de toamnă au fost terminate.  lor mari din anul viitor.               lizări au fost înregistrate în co­
a fi montate, sînt impregnate cu ulei. Prin pu­                          de plan 16.625 tone mine­      lei, aproape dublă faţă de                               Arpad Antal de la orizon­                                                              Pe o suprafaţă de 10.740 hecta­                                            munele Filimon Sîrbu, Brăniş-
nerea acestor garnituri la flanşe, s-a ajuns ca                          reu de fier. Angajamentul      angajament.                                              tul 11, Gheorghe Oncoş de la                                                           re s-a însămînţat grîul şi or­        Colectiviştii au fost în frun­       ca şi Gurasada, unde unităţile
pierderile de aer de la conducte să se reducă sim­                       luat de a livra furnalelor                                                                                                                                                     zul de toamnă. Prin munca lor,     tea bătăliei. Cei din Şibot, Vine­      socialiste au fost primele care
ţitor.                                                                   din ‘Hunedoara ¦                 Printre brigăzile care se                              orizontul III, Teodor Bucu-                                                                                               rea şi Pricaz au ţinut mereu sus        au terminat însămînţările de
                                                                         pină la 7 No­                                                                           restean de la orizontul V etc.                                                                                            steagul fruntaşilor în campanie.        toamnă.
   Utilizarea ventilatoarelor pneumatice este mai                        iembrie peste                                                                                                                                                                                                     De altfel ei au şi terminat pri­
costisitoare faţă de folosirea ventilatoarelor elec­                     prevederile pla­                                                                                                                                                                                                  mii munca de însămînţări. Ime­             După terminarea însămînţărl-
                                                                         nului 7.000 de                                                                                                                                                                                                    diat după ei au urmat întovără-         lor în cele mai multe comune

trice. La locurile unde lucrează brigăzile conduse                       tone de minereu                                                                                                                                                                                                   şiţii din Cioara, Sibişel şi Blan-      şi sate ale raionului, ţăranii
de Andrei Vizi, Laurenţiu Mikloş şi alţii, s-au în­                      a fost depăşit                                                                                                                                                                                                    diana. Aceste unităţi sînt pri­         muncitori au pornit la executa­
locuit ventilatoarele pneumatice cu cele electrice.                      pină la 29 oc­                                                                                                                                                                                                    mele şi în privinţa efectuării a-       rea arăturilor adinei pentru în­
Prin aceasta s-au făcut importante economii de                           tombrie, cu 4.100                                                                                                                                                                                                 răturilor adinei pentru însămîn-        sămînţările de primăvară. Şi
aer şi ulei. Conducerea sectorului, în frunte cu                         de tone. Produc­                                                                                                                                                                                                  ţările de primăvară.                    cum este şi normal de altfel,
comuniştii, se preocupă ca utilajele să fie in­                                                                                                                                                                                                                                                                                    cînd există preocupare nu se
stalate acolo unde dau randamentul scontat. In                           tivitatea muncii                                                                                                                                                                                                     Pînă în prezent, în raionul          poate să nu fie şi rezultate. In
felul acesta, ei contribuie într-o mare măsură la                        a crescut faţă                                                                                                                                                                                                    Orăştie au fost făcute arături          gospodăriile colective din Leşnic
reducerea preţului de cost al cărbunelui.                                de pian pe în­                                                                                                                                                                                                    pentru însămînţări de primăvară         şi Hărău, la întovărăşirile din
                                                                         treaga exploa­                                                                                                                                                                                                    pe o suprafaţă de 2.120 hectare.        Cărmăzineşti, Şoimuş, Burjuc şi
                                                      AUREL HOZU T       tare niinieră Ghe­                                                                                                                                                                                                Este o realizare apreciabilă ţi-        altele ca şi în comunele Buru­
                                                                         ţar cu 5,3 la                                                                                                                                                                                                     nîndu-se seama că suprafaţa              iene, Gurasada au fost arate
                                                                         sută în loc de 1,1                                                                                                                                                                                                planificată pe care urmează să          suprafeţe însemnate de teren.
                                                                                                                                                                                                                                                                                           fie executată această lucrare este      Pe întregul raion cifra realiza­
P R IM ELE O RE D E CU RS                                                                                                                                                                                                                                                                  de 7.000 ha. teren.                     tă este de 2.236 hectare. Pe lin­

studioul actorului                                                                                                                                                                                                                                                                         9.8 91 hectare însăm înfaîe gă aceasta, ţăranii muncitori au

                                                                                                                                                                                                                                                                                                 în raionul lisa                   strîns culturile de toamnă aproa­

din Simeria                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             pe în întregime de pe cîmp şi
                                                                                                                                                                                                                                                                                           Această cifră oglindeşte situa­ au transportat mari cantităţi de

   SIMERIA (de la subr.edac-                             sînt bine pregătiţi, s-a propus ca                                                                                                                                                                                                ţia însămînţări lor la data de 28 îngrăşăminte pe ogoare.
                                                         unii dintre ei să sprijine for­
ţia noastră voluntară).                                  maţii artistice şi unele cămine      C                                                                                                                                                                           fl ^ IRi A II O N IU !L                                  Ţ IE &¦¦
   Mai mulţi tineri dornici de ă                         culturale. Actualmente ei spri­      ( Clişeul nostru înfăţişează brigada de tineret din cadrul -j

cunoaşte cît mai mult din as­                            jină' căminele culturale din Tîm­    J- atelierului electric al uzinei „Victoria"-Călan. Această, brigadă']
pectele muncii actoriceşti, s-au                         pa' şi Sîntandrei«
înscris la studioul actorului am a­                                                           ^ îşi depăşeşte norma lunară în medie cu 2 la sută şi în acelaşi I                                                                                                                           T3 •
tor din Simeria, care şi-a început                          Profesorii îşi dau toată silinţa                                                                                                                                                            Preluările dmTjTfe 1 W • ţ                                                 trebuie
cursurile anului II, în aceste zile.                     pentru ca tot ceea ce se pre’dă      ( timp/ UdUă lucrărit Li-Xy l U i U UdUe bună UcLaUlUit- UatHe/.a
In anul I s-au înscris 16 tineri
'dornici de a cunoaşte problemele                        să vină în ajutorul elevului, pen­   i. M ă ri pe Aladar Gşapo, Elena Sălăjan, Viorica Biikosi şi (j

                                                                                              ( Viorica Călina lucrînd la rebo binarea unei bobine.                                              i                                                      I N T E N S F I G A T E!                                                                         •

                                                                                              —7 '— f u J u J '— 1 v - J i— 1 u J u j i _ / u J i— 7 \— <\— f \— 1 1— / *__/ u J t t u —/ 1— f •— I i— I \— / v— f »— 1 1— t , / . i Z u J u J u J u .                                                                                                     bjvtfv

                                                                                              IN PR A G DE IARNĂ                                                                                                                                        Mergînd pe linia unor reali­ selor contractate şi a livrării din raion au desfăşurat o acti­

creaţiei şi măiestriei teatrale. tru ca' sensibilitatea creatoare să                                       LA FABRICA DE                                                                                                                                zări din ce în ce maii abun­ acestora către unităţile solici­ vitate 'complectă, reuşind să
S-au înscris tineri din satele i se imprime într-un chip firesc.                                                                                                                                                                                        dente, serviciul valorificări din tante. La o dată anterioară — realizeze preluări mai ales la
                                                                                                                                                                                                                                                        cadrul U.R.C.C. Haţeg, se si­ 15 octombrie, — situaţia de fapt
Sîntandrei, Tîmpa şi oraşul Si­                          Cursurile şe ţin duminica, bi­         SEBEŞ (de la sub-        ţie a lucrărilor şi res­                instalaţiei de încălzit,                                                               tuează pe un loc corespunzător la preluări se prezintă pe uni­             produsul grîu-secară în canti­
meria, iar în anul II tineri din                                                              redaoţia noastră volun­    ponsabilităţile pe oa­                  înlocuirea şi chituirea                                                                în privinţa preluărilor produ­ tăţi cooperative astfel:                    tăţi destul de importante.
Simeria, Topliţa şi Petreni. Ce­                         lunar, pentru ca tinerii să nu       tară) — Pentru ca iar­     meni.                                   tuturor geamurilor din
lor 'din anul I li s-au predat tec-*                                                          na să nu găsească în­                                              secţiile productive, re­                                                                                                                                            •In privinţa aceasta, coopera­
ţii despre feluritele decoruri, e-                       fie stingheriţi de la alte activi*   treprinderea nepregăti­       Acum, în prag de                     vizuirea cazanului de                                                                                                                                             tivele din Pui şi Sălaş au reali­
xerciţii de dicţiune, analiza unor,                                                           tă, conducerea fabricii    iarnă, urmărind modul                   aburi nr. 1, a instalaţiei                                                                                                                                        zat sarcinile de plan, iar coo­
poezii, instalaţii pentru aparate                        tăţi şi mai ales din procesul .do    de hîrtie „1 Mai“ Pe-      în care a fost respec­                  arzătoare cu gaz metan                                                                      Cooperativa        Grîu-secară                 Cartofi                perativele din Baru Mare şi
de scenă etc.                                                                                 treşti, a acordat încă     tat graficul, se consta­                şi a injeclorului de pă-                                                                                 Contractat j Preluat      Contractat | Preluat           Rîu de Mori se apropie şi ele
                                                         producţie.                           din vară o deosebită       tă că lucrările cu ter­                 ciiră.                                                                                 Haţeg                                                                      de preluarea întregii cantităţi
   Dacă treci pe lingă sală Ho                                                                importanţă lucrărilor      men expirat au fost e-                                                                                                         Pui                                                                        de cereale contractate.
curs, la uşă trebuie să te.opreşti;                      , 'Activitatea studioului — diri­    care ' să asigure desfă­   xecutate. Din cele 20,                     Modul în care au                                                                    Sarmizegetusa      248.838         241.393   131.635      19.424
                                                                                              şurarea în bune condi-     în prezent 14 lucrări                   fost duse la bun sfîr-                                                                 Sălaş             ¦ 52Í259          52.259    37.065      17.760              Slab se prezintă în privinţa
e atit de plăcut , să asculţi cum                        jat de un instructor talentat, ~ j   ţuini a muncii pe tim­     sînt terminate. Amintim,                şit lucrările dau sigu­                                                                Baru Mare                           70.895    92.860      25.314           preluărilor cooperativele din H a­
versurile lui Eminescu sînt decla­                       continuă în noua stagiune cu a-      pul iernii. In acest scop  spre exemplu, lucrările:                ranţa că şi problema a-                                                                Rîu de Mori         75.769          72.500    92.760      65.000           ţeg, 'Sarmizegetusa şi Berthe-
mate cu o dicţiune poetică sim­                                                               a fost întocmit un gra­    refacerea complectă a                   provizionării de iarnă                                                                 Berthelot           72.500          33.701    12.200       9.160           lot, unde cantităţile nepreluate
plă, puternică, frumoasă. • - i                          celaşi elain ca la început, pentru   fic în care s-au stabi­    acoperişului la spălăto­                va fi favorabil rezolva­                                                                                  . 35.826         40.770    53.295      14.564           se ridică Ta cifre mari. Cum se
                                                                                              lit termenele de execu­    ria de filţuri, revizuirea              tă.                                                                                                        41.470          54.261  : 48.250      •5.000 ¦         poate explica faptul că la Ha-
, Deoarece tinerii din anul II                           ca elevii săi să devină in­                                     şi punerea în ordine a                                                                                                                             62.910
                                                         structori şi interpreţi pregătiţi                                                                        CHIRUTĂ F1LARET                                                                                                                                                                                     N. CAZAN

                                                         pentru a sluji din tot sufletul                                                                                                                                                                                                                                                    (Continuare în pag, 2-a)

                                                         arta.

                                                                         MARIA MARIŞ                                                                                                                                                                      Cum se poate vedea din si- achitării de obligaţiile luate, cea
                                                                                                                                                                                                                                                        tuaţia de mai sus, in privinţa mai mare parte a cooperativelor
                                                                         corespondentă
   101   102   103   104   105   106   107   108   109