Page 107 - 1958-10

BttwaiBwaa!a1ps2
în raionul Hafeg
Preluările din contractări
trebuie intensificate!
(Urmare din pag. !-a)
ţeg cooperativa mai avea de
preluat la 15 octombrie 7.477
kg., la Sarmizegetusa s-a ră ­
mas în. urmă cu 4.874 kg., iar
la Berthelot cu 8.649 kg. griti-
seoară nepr-eluate ?
Conducerea acestor unităţi
încearcă să „motiveze“ cum că
producătorii nu respectă con­
tractul şi termenul de predare,
că recolta medie a fost slabă
etc. „Justificările“ .acestea însă
nu rezistă în fata realităţii. Se
cunoaşte poziţia geografică a
celor trei centre unde s-a rămas
în urmă. Puterea economică a
acestora de asemenea este re­
cunoscută. Conducerile coopera­
tivelor nu s-au orientat asupra
realităţii practice din teren.
Munca de lămurire între produ­
cători pentru respectarea obli­
gaţiilor luate s-a desfăşurat
slab. Membrii consiliilor de con­
ducere a cooperativelor nu au
stat de vorbă decît sporadic cu
oamenii, iar echipele de agita­
tori nu au măi activat pe linia
aceasta.
Mai mult, au fost unele ca­
zuri (Haţeg şi Berthelot de e-
xemplu), oînd obligaţiile reci­
proce nu au fost respectate.
Plata produselor preluate s-a toată tăria de conducerea
făcut cu î.ntîrziere uneori, iar U.R.C.C. şi mai ales de Comi­
cooperativele nu au fost aprovi­=ssss=tetul raional de partid.
Deputaţii comunei Gîrbova
Sala de festivităţi a căminului
cultural din comuna Gîrbova
era arhiplină. Se adunaseră
aici cam tot edili. cetăţeni cîţi
s-au prezentat şi la alegerile
din 2 martie în fala urnelor. A-
tu n d şi'du ales reprezentanţii
lor în sfatul popular comunal
şi au făcut diferite propuneri
pentru buna gospodărire a co­
munei. Acum, după 6 luni de
activitate, aceşti reprezentanţi
(deputaţi) s-au întîlnif cu ale­
gătorii pentru a raporta despre
felul cum şi-au dus la îndepli­
nire mandatul încredinţat.
Rapoartele lor au fost boga­
te, pline de fapte şi realizări
care au schimbat mult faţa co­
munei. Primul care a luat cu-
v intui a fost deputatul Precup
Hâprian. El a arătat că trăsă­
tura principală a tuturor reali­
zărilor din comună, este partici­
parea in masă a alegătorilor la
muncă voluntară. Numai pentru
procurarea celor 30.000 bucăţi
cărămidă necesară construcţiei
unui magazin universal din sa­
tul Rec.iu, cetăţenii au prestat
sute de ore de muncă voluntară.
Tot in acest sat s-a muncit cu
mult entuziasm şi la construirea
a patru jgheaburi pentru adă-
'patul vitelor, cu o capacitate de
4.000 litri.
DslepraMeaealsapelului grafic
sitonificaziarului„lin mstri"
L uînd în mînă un ziar, ci­
titorul îşi aruncă mai întîi
privirea peste titluri, prezenta-
•¦ea grafică, oprindu-se a-;
3oi asupra unor materiale ce
se par mai interesante. După
;um este ştiut, orice publicaţie
ajunge în mîna a diferiţi cifi-
:o ri; unii cu pretenţii mai mari,
alţii cu pretenţii mai m ici; unii
jrmăresc un fel de articole, alţii
alt fel de articole. Cititorul ca-
-e nu se rezumă numai la o
ecturare simplă a materialelor
aublicate, şi care cunoaşte în­
suşi profilul ce trebuie să-l aibă
d publicaţie sau alta, este în­
dreptăţit să tragă o concluzie
nai deosebită, mai apropiată de
adevăr şi poate să dea unele
sugestii valoroase. Şi e în inte-
resul, atît al autorilor de arti­
cole, cit şi al publicaţiei respec­ tru a încadra diferite materiale,
tive şi a organului de care de­
pinde acea publicaţie, ca nu­
mărul cititorilor competenţi de
a tace recomandări menite să
ajute la îmbunătăţirea muncii
generale să fie cît mai mare,
iar analiza ce o tace şi reco­
mandările ce le dă să fie cît mai
obiective şi mai sugestive.
i n cazul de faţă, tiind vorba
de ziarul „Uzina noastră“,
organ al Comitetului orăşeneso
al P.M.R. Hunedoara şi al sfatu­
lui popular orăşenesc, şi deci de
o apreciere a acestuia, trebuie
avute în vedere, cum e şi firesc
de altfel, sarcinile pentru care
el militează, condiţiile de apari­
ţie, telul cum el este condus -şi
DRUMUL SOCIALISMULUI •Vf. 1203
CRES TE ORAŞUL
SIDER URGIŞTILOR UN VIZITATOR
Cu fiecare zi ce trece, Hune­ taş. împreună cu brigada sa a — Am ridicat 7 blocuri în o- ;pleacă mulţumii
doara se dezvoltă, devenind un construit din aprilie anul acesta, raşul nou. Am lucrat la spita­
zionate la timp cu materialele pivot tot mai puternic al econo­ două blocuri a cîte 22 aparta­ lul nou şi la alte lucrări. In
miei noastre socialiste. La ma­ mente fiecare şi în prezent lu­ prezent, împreună cu brigada
solicitate de consumatori. rele combinat siderurgic, iau crează la al treilea bloc. Primul mea, muncesc la primele blocuri — Orăşel ? — Cred că nu-mi vei spune )
fiinţă noi secţii, se construiesc bloc a intrat în funcţiune încă ce fac parte din noul cvartal..
Cauzele acestea s-au răsfrint noi cuptoare, se montează agre­ în luna trecută, la a! doilea se Vom schimba această luncă a — N u ! Comună... Comuna — adăugă vizitatorul — că şi
negativ şi asupra activităţii de gate puternice şi moderne. fac lucrări de finisare, iar Ia al Cernei într-un oraş nou şi mo­
preluare a cartofilor. In privinţa treilea au ajuns cu construcţia dern. noastră, dintre dealuri, cum i construcţia de peste drum, tă­
aceasta, situaţia se prezintă Din agregatele care au intrat la etajul 3.
destul de nemulţumitor. Din to ­ în funcţiune în ultimii ani, men­ Lucrînd după iniţiativa tova­ se spune... Dar, oarecum aveţi iată din dealul din grădina
talul de 475.005 kg. contractări ţionăm furnalele 5 şi 6, noua Andrei Weber a fost iniţiato­ răşului nostru Weber, am ridi­
efectuate, au fost preluate oţelărie electrică, cele două cup­ rul acţiunii de reducere a preţu­ cat din aprilie a.c. două blocuri dreptate — continui eu. Din dispensarului, cea care se ten-
156.229 kg., ceea ce reprezintă toare Siemens Martin de cîte şi am început blocul al treilea.
un procentaj destul de scăzut. 185 tone fiecare, cocseria cu lui de cost sub 2.000 lei pe Bună metodă. Cu patrii zidari vara acestui an mereu credem cuieşte acum — e tot a sfatu­
La cooperativa din Pui s-a ră ­ subsecţiile chimice. Anul acesta m.p. suprafaţă locuibilă, aplică­ calificaţi — restul brigăzii com­
mas în urmă cu aproape jumă­ a intrat în funcţiune laminorul rii lucrului în acord global şi pusă din necalificaţi, tîmpiari, ba- că nu-i Aninoasa noastră... lui realizare.
tate din cantitatea .contractată, bluming şi se munceşte intens aplicării metodei zidarului so­ tonişti, — construim un bioc cu
la cea din Sălaş cu aproape pentru terminarea celui de 650. vietic Oriov. Apiicarea acestor 22 apartamente într-un timp re­ Asfaltul i-a schimbat mult în­ — Ba da, ii răspund. Lucra- ^
30.000 kg. Cifre micioglindind iniţiative a făcut să crească rit­ cord. Am ajuns să ridicăm în
realizările, se întilnesc la coo­ Paralei cu construcţiile indus­ mul lucrărilor de construcţie, roşu un bloc în 45 de zile, să-l făţişarea.. rea sa. E o clădire igienică —
perativele din Haţeg, Sarmize- triale, pentru siderurgişti, s-a să se îmbunătăţească mult ca­ dăm gata în 118 zile, în timp ce
getusa şi Berthelot. construit pe dealul Chizidului litatea şi să se reducă simţitor termenul planificat prevede 180 Privirile vizitatorului bucu- publică. Şi sînt convinsă că e
un oraş nou, oraşul muncito­ preţul de cost al lucrărilor. zile. reştean — care pentru prima singura din comunele Văii Jiu­
Aşa cum se prezintă situaţia resc. Acesta, deşi s-a prelungit
preluărilor din contractări în r.a-' pînă în Lunca Cernei, încă nu Iată ce mi-a povestit briga­ De acest lucru nu mi-a fost oară se află în Aninoasa — lui.
ionul Haţeg, cu deosebire la satisface cerinţele de spaţiu lo­ dierul Damian Dîriea, un om greu să mă conving. Cele 14
produsul cartofi, este nesatisfă- cativ ale hunedorenilor. Aceste între două vîrste blocuri începute în lunile trecu­ adulmecau pitorescul ce-l în­ — Gospodar e sfatul dvs.
că'toare. cerinţe vor îi satisfăcute însă te erau aproape gata. Zece din conjura. Verdele castanilor Din cîte mi-aii spus sînt toate
în mare parte de construcţia — Lucrez ca zidar de mult. ele erau acoperite, iar Ia alte din centrul comunei a dispărut în acest an realizate ?
Aceasta se datoreşte faptului noului cvartal de blocuri com­ Niciodată însă n-am reuşit să. patru se lucra intens. Paralel dînd loc unor nuanţe de cu­
că unele consilii de conducere pus din 1.500 apartamente. înaintăm atît de repede cu lu­ cu aceste lucrări, de curînd au lori pe care nici un alt ano­ — Toate... şi încă se mai
ale cooperativelor, mulţurn,indu­ crări ie. Pe timpul burgheziei început turnarea fundaţiilor la timp nu ni le poate oferi. Ur­ fac, deşi... toamna o cam zo­
se cu preluările de griu, au ne­ -k munceam cîte 6—7 luni ia un alte 14 blocuri. Prin grija con-! mărind o frunză ruginie ce se reşte spre iarnă. Uitaţi-vă colo
glijat problema preluărilor de asemenea bloc şi lucram foarte ducerii şantierului s-a făcut a- desprinse fluturînd uşor spre la dreapta, in curtea şcolii...
cartofi. Mulţumiţi de rezultatele Zilele trecute am vizitat şan­ mulţi oameni : aproape 40 de provizionarea de iarnă cu ma­ păniînt, vizitatorul întrebă: Se face fundaţia pentru un
de pînă acum nu se mai intere­ tierul B 1 din cadrul Trustului zidari calificaţi, salahori şi alţi terialele necesare, îneît în tim­ gard de peste 30 metri lungi­
sează de realizarea integrală a 4 construcţii Hunedoara, unde lucrători. Condiţiile de lucru e- pul iernii lucru! să poată con­ — De curînd s-a asfaltat ?
planului. Acesta este un lucru am făcut cunoştinţă cu mai mul­ rau deosebit de grele. De pildă, tinua în acelaşi ritm. — Din august... deocamdată me. Postamentul va fi din be­
te brigăzi de constructori. Am cărămida era cărată de oameni ton iar gardul din sîrmă îm­
rău şi el trebuie combătut cu cunoscut pe zidarul Andrei We­ cu spatele, iar mortarul îl tran­ Pe iîngă terminarea lucrări­ puţin... dar se continuă. La a- pletită. Chiar Lazăr-baci lu­
ber, despre a cărui iniţiativă se sportau femeile şi copiii, pînă lor înainte de termen, brigăzile nul şoseaua ce leagă Aninoasa crează cu deputaţii.
vorbeşte în toată Hunedoara şi cădeau frînţi de oboseală. de constructori au dus o mun­ de Iscroni va fi la fel ca aici.
chiar în toată ţara. Mi-! închi­ că susţinută pentru reducerea Deputatul nostru raional, iov. — Dar cine-i Lazăr-baci ?
puiam altfel. Azî condiţiile de lucru sînt cu preţului de cost. Astfel, numai loan Barna, a dat un preţios — Preşedintele sfatului... E
totul altele. Totul se face meca­ la executarea construcţiilor în sprijin pentru ca şi acest vis al tare gospodar... II vedeţi? E
Am găsit un tînăr înalt, cu o nizat. Pînă şi tencuielile. De a- roşu a celor 10 blocuri, cons­ minerilor să fie înfăptuit. Nu cel ce sapă în oartea de sus.
faţă mare, roşcată, cu ochi pă­ ceea, e şi firesc ca lucrările să vă pot spune cită însufleţire Ceilalţi sînt deputaţii Szuhan,
trunzători, cam timid şi zgîrcit se desfăşoare într-un ritm ra­ tructorii au realizat o economie a fost în zilele de nivelare a Rusa, Fardai, Knebel, Nitaş,
fa vorbă. Este un tînăr harnic, pid. şoselei. Deputaţii au ieşit cu Butca şi încă ciţiva locuitori.
modest, dîrz. !n munca ob­ ia preţul de cost de 687.000 lei. toţii Ia lucru, iar lor li s-au — Ii cunoşti pe toţi, văd...
ştească şi de producţie este frun­ L-am întrebat pe comunistul
Dîriea ce a construit în Hune­ (!11. MORARH alăturat, zeci, chiar sute de lo­ — S-ar putea să nu-i cu­
doara.
cuitori. Numai in primele 3 nosc ? Oare dumneata ai tre­
zile s-au prestat mai mult de ce pasiv pe Ungă tot ce se
face 2
800 ore voluntare.
In timp ce relatam vizitato­ Vizitatorul zknbi îngăduitor
La un moment dat, partici­ rului munca deputaţilor şi lo­ apoi spuse :
panţii la intilnire au început să
aplaude îndelung. Era răsplata cuitorilor, paşii ne purtau pe — îm i place orăşelul dvs...
lor ce o aduceau harnicilor ce­
tăţeni ca Dumitru Cunţan, Ni- asfaltul proaspăt măturai din îmi plac oamenii de aici... Par
colae Grozavu, Vasile Suciu şi
altora pe care deputatul Precup centrul comunei. foarte gospodari. Ş-apoi des­
Hăprian ii citase pentru activi­
tatea rodnică depusă în gospo­ — Aveţi şi piaţă după cum pre sfat ce să mai vorbesc?...
dărirea comunei.
văd. Zîmbi. iar, îmi strinse mina
A urmat apoi la cuvînt depu­
tatul Gheorghe Armean. Şi el a — Da. Tot prin muncă vo­ mulţumindu-mi pentru micile
adus mulţumiri cetăţenilor din luntară s-a amenajat... tot sfa­ informaţii şi plecă...
circumscripţia sa pentru mun­
ca depusă la pietruirea celor tul... adică deputaţii... E mică Ani rămas bucuroasă de im­
300 m. p. de stradă. După el
au mai vorbit deputaţii loan dar plăcut amenajată. presia plăcută care şi-a făcut-o
Crăciun, Mihai Richter şi alţii.
Rînd pe rînd ei au raportat a- — Stilpii aceştia electrici despre comuna noastră — că­
legâtorilor că majoritatea pro­ cu două braţe sînt foarte fru­ ruia el — omul din capitală
punerilor lor au fost realizate, moşi. Şă ştiţi că ei dau mai — ii spunea „orăşel".
amintind printre altele de mă­
rirea capacităţii dispensarului, mult aspect de oraş comunei Eu sînt sigură că şi dum­
de repararea drumului spre sa­
tul Cărpiniş, de radioficarea co­ dvs. neavoastră, dragi cititori, cînd
munei etc. — Tot sfatul i-a instalat. ne ueţi vizita localitatea veţi
Seara, cînd globurile sînt lu­ pleca cu aceeaşi plăcută im­
Tot cu această ocazie au luat minate, avem nu numai lumi­ presie.
cuvîntul şi numeroşi alegători, nă ci şi un decor plăcut. LICIU LUCIA
care au apreciat munca depu­ Pentru ridicarea calificării
taţilor ca fiind bună şi s-au an­ La Hunedoara, pe şantierul noului cvartal de blocuri clin cadrul grupului de şantiere nr. ANINOASA (de la subredac- Tot în cadrul şcolii de califi­
ţia noastră voluntară). Pe lingă care funcţionează şi un curs de
gajat să sprijine şi pe viitor 1 al Trustului 4 construcţii, munca se desfăşoară cu avînt. exploatarea minieră Aninoasa mecanici de extracţie, unde 30
luncţionează o şcoală de califi­ de mecanici îşi complectează cu­
prin muncă voluntară toate ac­ In clişeu : Aspect al şantierului. Foto: I. TEREK care în care învaţă tainele mine­ noştinţele profesionale.
ritului numeroşi tineri veniţi din
ţiunile ce le vor întreprinde de­ toate colţurile ţării. Peste două luni, şcoala de
calificare de la Aninoasa va da
putaţii. La şcoala de mineri, cu dura­ întreprinderii miniere mai mult
ta de un an, frecventează cursu­ de 150 de tineri calificaţi în mi­
rile un număr de 40 elevi, iar nerit şi mecanică.
la cea de ajutor miner, cu ace­
eaşi durată, frecventează un nu­ L. L.
măr de 86 tineri.
ca un mare spaţiu din pagină se ocupe şi altele au fost preo­ rioade scurte ca apoi să le ne­ manifestat destul interes pentru
să rămînă alb, neiolosit. Cazuri cupările sale. Conducerea redac­ glijeze într-un mod cu totul ne- a-şi îmbunătăţi activitatea în a-
de aşezare în pagină a unor ti­ ţiei ziarului din Hunedoara ştia permis. Hra foarte bine — şi ceastă direcţie, deşi i s-a atras
îndrumat, şi modul cum lucră­ cate sub un titlu; corespunzător tluri şi materiale într-un mod destul de bine că, încă de la în­ frumos în acelaşi timp ca ziarul atenţia în mod repetat.
torii redacţiei respective se stră­ şi mobilizator. fistichiu au mai existat în ziarul ceputul acestui an, organele de şă se ti ocupat sistematic şi
duiesc să-i asigure apariţia, respectiv. partid — regional şi orăşenesc permanent nu numai de iniţia­ Una din cauzele acestei stări
A intrat în obişnuinţa secre­ — au pus un mare accent pe tivele şi metodele bune de muncă de lucruri este aceea că nu are
ntrucît prezentarea grafică tariatului de redacţie al ziaru­ A şa după cum este bine cu­ îndeplinirea ritmică a planului folosite de muncitori, dar să fi un plan de perspectivă, cuprin­
a oricărei publicaţii are o lui respectiv să încadreze diferi­ noscut, ziarul „Uzina noas­ de producţie la tontă, oţel, la­ avut el însuşi iniţiative şi să zător şi în măsură să asigure o
te articole cu linii de chenar. tră“ este organul de presă al minate, construcţii industriale şi militeze serios pentru răspîndi- tratare sistematică a probleme­
mare importanţă şi întrucît a- Comitetului orăşenesc al P.M.R. civile etc. Acestui scop trebuiau, rea şi aplicarea lor. lor ce-i stau în ţaţă. Sau dacă
ceasta tace parte integrantă din Şi, probabil din obişnuinţă, fo­ aşadar, închinate toate eforturi­ Y n tematica şi coloanele ziă- un asemenea plan există la re­
ansamblul muncii oricărei redac­ loseşte linia de chenar în mod Hunedoara şi al sfatului popular le. Ziarul „Uzina noastră“ în­ dacţie, înseamnă că planul ori
ţii, vom relata cîteva constatări excesiv. Nu se ţine cont de {ap­ orăşenesc. In raza oraşului exis­ să, a muncit nesatistăcător în a- rului mai sus amintit se nu este destul de gîndit, ori nu
(din acest punct de vedere), cu tul că două sau trei chenare li­ tă cîteva întreprinderi mari, pro­ ceastă direcţie. A muncit destul găsesc şi unele probleme ale se urmăreşte realizarea lui. O
privire la ziarul „Uzina noas­ nul Iîngă altul, la care sînt fo­ ductive, cu o mare pondere în problemă care trebuie să dea
tră“. losite linii asemănătoare, dau economia naţională. Conducerea de anemic chiar şi pentru popu­ vieţii de partid. Se vede însă şi mult de gîndit conducerii redac­
un aspect urît şi lasă să se des­ acestor întreprinderi constituie larizarea cifrelor de plan ; nu a aici o lipsă de grijă in ce pri­ ţiei se referă la munca lucrători­
Unele din ediţiile apărute sînt prindă concluzia că întocmirea principala sarcină a organului tăcut tot ce putea face pentru veşte selecţionarea a ceea ce lor săi, la faptul că unii dintre
destul de plăcute; tiparul este machetei ziarului şi selecţiona­ orăşenesc de partid şi a statului susţinerea iniţiativelor muncito­ este mai important şi mai ne­ aceştia ignorează criticile şi ob­
curat, multe fotografii sînt clare, rea materialelor ce urmează a popular. rilor în producţie; în tematica cesar pentru o perioadă dată servaţiile ce li se tac de către
eWîi»i 9«mm itoiooM»*•w••»•u*u¦onnno•!a•o«o«a•o•«•«• tmioitiahtimoimtv« ti încadrate cu linie de chenar ziarului au figurat puţine proble­ din noianul problemelor impor­ tovarăşi competenţi. Spiritul de
se tace fără discernămînt. Ziarul are sarcina de a ajuta me cum ar fi : preţul de cost tante. Un singur caz este destul disciplină mai lipseşte încă în
REVISTA 8 organul de partid şi sfatul popu­ şi productivitatea muncii, folo­ redacţie, iar dacă acesta lipseş­
Se ştje apoi că şi telul cum lar de care depinde să traducă sirea deplină a spaţiului util al de edificator. De pildă, biroul te, e clar că njei munca nu are
SP m E § IE II § este aşezat materialul în pagină în viafă obiectivele ce le revin furnalelor, folosirea la maximum comitetului regional de partid randamentul dorit. Unde se cui­
contează. Dacă acesta este bine din planul general de producţie a tuturor utilajelor, grija ce tre­ a analizat cu cîtva timp în ur­ băreşte indisciplina, lipsa de res­
caracterul literii este bine ales, grupat, dacă continuările de la stabilit de partid şi guvern. buie avută pentru utilaje, redu­ pect reciproc, toleranţa unor lip­
se folosesc liniile de chenar pen­ o coloană la alta sînt clare, ci­ cerea preţului de cost al con­ mă, felul cum Comitetul orăşe­
titorul nu întîmpină greutăţi. In La întocmirea planurilor de strucţiilor şi altele, fthiar dacă nesc de partid Hunedoara mun­ suri, superficialitatea, acolo reJ
ceea ce tace ca paginile ziaru­ paginile ziarului „Uzina noastră“ muncă ale redacţiei şi la stabi­ în unele materiale se vorbeşte ceşte pentru înfăptuirea unor zultatele nu pot ti cele scontate.
lui să fie arătoase şi atractive. se pot vedea unele materiale îm- lirea tematicii ziarului, este ne­ despre aşa ceva, trebuie arătat IC1 ără să tie minimalizate re-
Pentru ceea ce e pozitiv din a- cesar să se ţină seama de aces­ că cele relatate sînt referiri ge­ hotărîri ale biroului şi comite­
cest punct de vedere, colectivul părţile pe prea multe coloane, te sarcini, iar materialele publi­ nerale, constatări de fapte, fă­ tului regional de partid în side­ zultatele colectivului zia­
ziarului respectiv merită laude. se pot vedea multe „picioare“, cate să reflecte preocupările or­ ră să se dea soluţii şi sugestii rurgie şi construcţii. S-a consta­ rului „Uzina noastră“, se poate
„picioruşe“ care nu numai că ganizaţiilor de partid şi econo­ corespunzătoare, folositoare. In tat atunci că unele hotărîri nici afirma cu certitudine că are în­
Rău este însă că lucrătorii stînjenesc pe cititor, dar şi dau mice pentru înfăptuirea lor. nu sînt cunoscute de către o bu­ că lipsuri şi din păcate nu pu­
redacţiei nu manifestă întotdeau­ un aspect gratie nu tocmai plă­ ziar au tost publicate pe aceste nă parte a membrilor de partid. ţine. Dar toate acestea pot şi
na interesul cuvenit pentru a cut. Nu se poate spune că redacţia teme mai multe materiale (în Şi e clar că dacă acestea nu sînt trebuie să fie înlăturate.
tace ca fiecare ediţie să fie la ziarului respectiv n-ar ti proce­ general, articole de analiză şi re­ cunoscute, nu se poate munci
înălţimea cerinţelor în ce priveş­ Nu este deloc plăcut, dimpo­ dat aşa în unele perioade. Dar portaje), însă majoritatea seamă­ practic pentru înfăptuirea lor. E de datoria conducerii redac­
te prezentarea grafică. trivă este supărător chiar, as­ tot atît de adevărat este şi făp­ nă între ele de minune, ca două Ziarul nu s-a străduit să desco­ ţiei să “ţină seama de sarcinile
pectul gratie al paginii intitu­ tui că, vreme îndelungată, colec­ picături de apă, cum se mai spu­ pere acest neajuns şi să ia ati­ ce stau în faţa ziarului, să ia
Aşa după cum se poate vedea, lată : „In preajma primului Fes­ ne ; conţin fraze lungi, sterioti- tudine corespunzătoare pentru măsuri de îmbunătăţirea muncii
multe numere de ziar au un tival al tineretului de la C.S.H.“ tivul redacţiei ziarului „Uzina pe, greu de înţeles. Gît despre înlăturarea lui. Exemple asemă­ sale. în toate compartimentelb
aspect supărăto r; materialele nu apărută în ziarul nr. 657 din noastră“, nu a manifestat des­ unele iniţiative şi metode îna­ nătoare se mai pot da încă des­ de activitate, să tacă tot ce-i stă
sînt aşezate în pagină cu des­ 13 septembrie 1958, în care cu­ intate de muncă, să nu mai vor­ tule. în putinţă pentru lichidare^ de­
tulă grijă, informaţiile asemănă­ vîntul „Interviu“ este aşezat în tulă grijă pentru tratarea în ziar bim. Gu foarte multă greutate Tjk pare cît se poate de clar ficienţelor ce le are, căci numai
toare nu sînt grupate şi formă de segment de cerc, cu li­ a celor mai vitale sarcini de şi în mod neorganizat s-ă apu­ aşa va putea asigura un nivel
tere prea groase, ceea ce tace producţie. cat colectivul redacţional să le faptul că ziarul „Uzina publicistic corespunzător, num.ai
susţină şi aceasta numai în pe­ noastră“ are deficienţe serioase aşa îşi vă putea aduce întreaga
Citind materialele apărute în în tematică în alegerea proble­ contribuţie la înfăptuirea sarci­
ziar şi cunoscînd preocupările melor de caie trebuie să se ocu­ nilor ce-i stau în faţă,
comitetului de partid şi ale sta­ pe în primul rînd. Şi ce e mai
rău, colectivul redacţional nu a
tului popular, se poate desprinde
concluzia : unele au fost sarci­
nile de care ziarul trebuia să