Page 108 - 1958-10

o m Mut m w A u sm m r '
M ai aproape de preocupările de parfid—In centru!
de zi cu zi ale minerilor !
Alegerile de partid din acest
an au adus un element nou în
activitatea politică a comunişti­
lor de la mina Uricani. Datorită
creşterii numărului de membri
şi candidaţi de partid, organiza­
ţiile de sectoare au primit drep­
tul de organizaţii de bază, iar
1 locul biroului organizaţiei de tona de cărbune“. Obiectivul
bază pe mină a fost ades un co­
mitet de partid.
Cu acest prilej, comuniştii au
analizat activitatea lor şi a ve­
chiului birou al organizaţiei de
bază, Adunarea generală a a-
preciat că vechiul birou al or­
ganizaţiei de bază s-a achitat în
mare măsură de sarcinile ce
i-au stat în faţă.
Principala preocupare a co­
muniştilor, a întregului colectiv
de la mina Uricani a fost şi es­
te sporirea continuă a produc­
ţiei de cărbune, creşterea pro­
ductivităţii muncii şi reducerea
preţului de cost al cărbunelui.
Eforturile colectivului au dat re­ gadă care să nu-şi realizeze sar­
zultatele aşteptate. în întrece-
ea vie ce se desfăşoară între
colectivele minerilor din Valea
Jiului, minerii din Uricani sint
fruntaşi. De la începutul anu­
lui şi pînă în ziua de 27 octom­
brie ei au dat patriei cca. 32.000 că angajamentul pe care colec­
tone de cărbune peste sarcinile
de plan. Sporirea producţiei se
datoreşte în cea mai miare parte
creşterii simţitoare a producti­
vităţii muncii. Deosebit de im­
portant este faptul că minerii
din Uricani sînt pe cale să rea­
lizeze lozinca „postul şi tona
de cărbune“. In momentul de
faţă ei se află la o diferenţă
mică de acest obiectiv. Creşte­
rea producţiei şi mai ales a
productivităţii muncii, cît şi re­ lor anuale de plan pînă la 7 No­
alizarea de economii la preţul
de cost constituie principalele
obiective ale muncii politice
desfăşurată de comunişti, prin­
cipala preocupare a minerilor
din Uricani. Numai în luna sep­
tembrie ei au realizat o econo­
mie la preţul de cost de peste
191.000 lei.’
La mina Uricani întrecerea
socialistă a creat un avânt ge­
neral, un elan nestăvilit în mun­
că şi aceasta se reflectă în ati­
tudinea nouă a minerilor faţă
de muncă, în succesele de zi cu
zi ale acestui harnic colectiv.
Darea de seamă a biroului
organizaţiei de bază, cît şi dis-: făşoară pentru întărirea disci­
cuţiile ce au avut loc pe mar­
ginea ei au scos în evidenţă
faptul că avîntul general în
muncă creat la mina Uricani se
datoreşte muncii politice desfă­
şurate de comunişti.
Un exemplu grăitor în aceas­
tă direcţie îl constituie felul in Numai astfel se explică de ce
care s-a răspîndif iniţiativa bri­
găzii minerului Tucaciuc de la într-o singură lună — septem­ ţiei şi productivităţii muncii, îi zin textil la centru de co­
mina Aninoasa. Cînd a apărut
IN EDITURA DE STAT
PENTRU LITERATURĂ
SI ARTĂ
MISAIL SADOVEANU
Opere, Vol. XIV
Volumul XIV al ediliei
Opere de MihaiiI Sadoveanu,
cuprinde : „Pastele Blajini­
lor“, „Gazul Eugeniţei Gos-
tea“, „Istorisiri de vînătoa-
re" şi „Valea Frumoasei“,
opere create intre anii 1935—
1938.
620 pag. lei 26,19
NAGY ISTVAN
DINCOLO DE BARIERĂ
Apărut pentru prima oară
in pragul celui de al doilea
război mondial, romanul Din­
colo de barieră al scriitorului
maghiar Nagy Jştvăn, redă
solidaritatea muncitorimii
maghiare şi romîne din car­
tierele mărginaşe ale Cluju­
lui dinainte de război in
lupta pentru dreptate socială
şi bunăstare.
412 pag. lei 6,20
MIHNEA GITEORGHIU
ORIENTĂRI IN
LITERATURA STRĂINĂ
Volumul Orientări în lite­
ratura străină cuprinde stu­
dii şi eseuri asupra lui Sha­
kespeare, Cervantes, Byrori,
Swift, Twain, Dickens, Fiel­
ding, E. A. Poe, W. Whitman,
G. B. Sham, F. Cooper, Th.
Dreiser, F. G. Lorca, E.
O’Neill, A. Miller şi Françoise
Sagan. lei 9,65
402 pag.
VIATA DL PARTID
această iniţiativă, organizaţiile
de sectoare şi organizaţia de
bază au organizat o largă dez­
batere cu întregul colectiv al
minei asupra posibilităţilor de
realizare a unei productivităţi
sporite. Comuniştii au fost pri­
mii care s-au angajat ca mina
să realizeze lozinca „postul şi
încă nu este îndeplinit, dar mi­
nerii din Uricani sînt hotărîţi
ca pînă la sfîrşitul acestui an
să-l realizeze. De aceea întrece­
rea este în toi. Ceea ce s-ia rea­
lizat pînă acum este deosebit
de semnificativ: la mina Uri-
Adunarea de dare de
seamă a biroului organi­
zaţiei de bază şi alege­
rea cemifefuiui de parfid
de Ia mina Uricani
câni nu mai există nici o bri­
cinile de plan.
Pe baza rezultatelor dobândite
pînă acum, precum şi pe baza
unei analize a perspectivelor,
comuniştii au ajuns la concluzia
tivul minei şi l-a luat ca răs­
puns la chemarea la întrecere a
minerilor din Petrila, acela de
a-şi îndeplini sarcinile de plan
anuale pînă la 18 noiembrie, nu
mai este suficient de mobiliza'-'
tor, şi au hotărit să modifice
termenul pînă la care vor ‘înde­
plini planul anual. Astfel ei s-au
angajat să mobilizeze întregul
colectiv al minei la lupta hotă-;
rîtă ppntru îndeplinirea sarcini­
iembrie. Chi;ar şi numai acest
fapt este elocvent asupra avîn­
tul ui cu care munceşte colecti­
vul minei pentru îndeplinirea
înainte de termen a planului.
In prezent, minerii din Uricani
extrag cărbune în contul celei
de-a doua jumătăţi a lunii de­
cembrie.
Meritul organizaţiei de bază,
cît şi al celor de sectoare este
acela că ori de cîte ori au luat
măsuri menite să ducă la creş­
terea producţiei, au ştiut să an-'
treneze colectivul minei la tra­
ducerea lor în viaţă. Un exem­
plu grăitor în această direcţie
îl constituie lupta pe care o des­
plinei în muncă. Comuniştii au
deschis o luptă hotărîtă împotri­
va absenţelor nemotivate întru­
cât s-a dovedit că acestea aduc
mari pagube întreprinderii şi
brigăzilor. La Uricani s-a creat
o adevărată opinie împotriva
celor care absentează de la şut.
brie — numărul lor a scăzut
la jumătate faţă de luna au­
gust. Im această direcţie mal
trebuie luptat încă. Mai tre­
buie luptat şi împotriva învoiri­
lor excesive din timpul şutului.
Şcoala medie din Zlatnă nu
este de mult înfiinţată. Ea va
da la sfîrşitul acestui an şcolar
prima promoţie de absolvenţi.
Deşi este o şcoală tînără, dacă
i se analizează mai îndeaproape
activitatea, se poate constata că
a obţinut frumoase succese în
munca de creştere a tinerei ge­
neraţii.
Procesul
in stru c tiv -e d u c a tiv
In anul care a trecut, muncă
instructiv-educativă, datorită e-
xigenţei cu care corpul didactic
a lucrat, a cunoscut la încheie­
rea cursurilor succese cu care
pe drept cuvînt învăţătorii şi pro­ ţiilor, altele lipseau uneori ne­
fesorii de la această şcoală se
pot mîndri. Aceste succese au
fost obţinute însă şi datorită
faptului că încă de la începutul
anului şcolar au fost luate mă­
suri de lichidare a lacunelor a-
părute în procesul de învăţămînt.
Astfel, elevilor care după pri­
mul trimestru s-au dovedit slabi
la învăţătură, li s-au creat la
şcoală condiţii pentru a primi
consultaţii şi meditaţii suplimen­
tare. In cadrul acestora, profe-
1sorii au dat lămuriri unor pro­
bleme neclare şi i-au ajutat ca
în cel mai scurt timp să ajun­
gă la nivelul celor înaintaţi.
Conducerea şcolii, îndrumată
de organizaţia de partid, a des­
făşurat o muncă, perseverentă
pentru descoperirea la. timp a
cauzelor care determinau apa­
riţia golurilor în procesul de a-
Pag: ?
m
iH V âlăm lntBl Din experienţa muncii de transformare socialistă a agriculturii
m o o r SURE - REZOLUTE FflU ia SE
atenţiei
E lucru ştiut că metodele bune Iul comitetului raional au ana­ deşi condiţiile de climă nefavo­
Comitetul comunal de partid dau şi rezultate bune. In raiontl lizat situaţia din fiecare sat. rabile din acest an au împiedi­
Gricâu, raionul Alba, .dt şi or­ Ilia acest lucru s-a dovedit. Atît S-au organizat apoi adunări cat obţinerea unor recolte pe
comitetul raional de partid cît şi populare cu ţăranii muncitori măsura posibilităţilor, totuşi
Printre agitatorii oare au a- ganizaţiile de bază din satele aparatul său au acordat în acest din sate, In aceste adunări li gospodăria colectivă din Leşnic
dus contribuţii însemnate la în­ an o grijă deosebită problemei s-au arătat avantajele lucrării a realizat o producţie medie de
aparţinătoare acestei comune transformării socialiste a agri­ pămîntuiui în comun, precum şi 1.400 kg. grîu şi 2.886 kg. orz
au în centrul atenţiei organiza­ culturii. Munca de transforma­ rezultatele obţinute de gospodă­ la hectar, cea din Hărău 1.625
tărirea disciplinei în muncă se rea şi buna desfăşurare a învă- re socialistă a agriculturii în riile colective şi întovărăşirile a- kg. grîu la hectar, iar producţia
numără minerii Vasiile Hriţcam, ţămintului de partid. In acest raionul Ilia a stat în centrul a- gricole din raion sau regiune. medie la grîu a întovărăşirilor
Dumitru Vasoul, Ioan Bria, Va- scop au fost luate măsuri şi tenţiei organelor de partid şi de agricole din raion întrece cu
sile Apostol, Miron Năsălean, s-au recrutat cursanţii, ţinîn- stat şi ea nu s-a desfăşurat pe Demnă de evidenţiat este ini­ 300 kg. la hectar pe cea a ţăra­
Constantin Savin, Petru Cosa du-se seamă de nivelul politic campanii, ci constant, lună de ţiativa comuniştilor din organi­ nilor cu gospodării, individuale.
şi alţii. Majoritatea din aceştia şi ideologic şi de dorinţa expri­ lună şi zi de zi. S-au căutat şi zaţia de bază din satul Dănu- Urmare a recoltelor bogate ob­
sînt şefi de brigăzi. In brigă­ mată de fiecare la încadrarea s-au folosit metode vii, concrete, leşti, care au hotărit într-o adu­ ţinute, colectiviştii din Leşnic
zile lor, datorită muncii de con­ în cercuri şi cursuri. De aseme­ Gare au dat rezultate bune. Da­ nare generală să muncească cu au primit numai ca avans de
vingere de la om la om, absen­ nea, cei mai pregătiţi membri că la sfîrşitul anului 1957 erau toţii pentru cooperativizarea 40 la sută 3 kg. grîu, t kg. orz
tele nemotivaie au fost lichidate. de partid au fost recrutaţi ca numai 80 întovărăşiri agricole, satului. După ce şi-au depus ei şi cîte 5 lei la zi-muncă în fie­
Toate acestea' sînt dovezi propagandişti, iar pregătirea a- care cuprindeau 3.703 familii şi înşişi cereri de înscriere, au în­ care trimestru. Cu produsele pri­
grăitoare că organizaţiile de cestora se face de către cabine­ o suprafaţă de 2.606 hectare, 4 ceput să lămurească şi pe alţi mite de La gospodăria colectivă,
sectoare şi organizaţia de bază gospodării colective cu 451 hec­ ţărani muncitori, reuşind ca în 12 famiLii de colectivişti din
de la mina Uricani s-au achitat tul de partid Alba. tare şi cîteva întovărăşiri zoo­ decurs de o săptămînă să atra­ Bretea Mureşană şi-au construit
In acest an şcolar au fost or­ tehnice (suprafaţa totală coope- gă toate familiile din sat cu în­ case şi alte dependinţe. Toate
cu cinste de sarcina mobiliză­ ganizate trei cercuri de politică rativizată era de 3.186 hectare), treaga suprafaţă ce o deţin în aceste exemple şi multe altele,
rii colectivului la îndeplinirea *curentă, două cercuri de stu­ la data de 6 octombrie 1958, e- întovărăşirea agrozootehnică. La organele şi organizaţiile de par­
lună de lună a sarcinilor de diere a Statutului P.M.R., un xistau în raion : 4 gospodării co­ fel au procedat şi organizaţiile tid le-au folosit cu pricepere în
plan. lective, 1.15 întovărăşiri agrico­ de bază din satele comunei Căr- munca de lămurire a ţăranilor
curs seral anul II şi un cerc le şi agrozootehnice şi 12 înto­ măzineşti, comună complect coo- muncitori pentru a păşi pe dru­
vărăşiri zootehnice, care totali­ perativizată.
de studiere a Istoriei P. M. R. zează o suprafaţă de 11.766 heo- mul agriculturii socialiste. Şi
tare, preoum şi 2.206 oi la fon­ Astăzi, în raionul Ilia sînt practica a dovedit că ele au dat
Adunarea generală a apreciat Anul acesta au fost cuprinşi in dul de bază, ceea ce reprezintă peste 30 de sate cu agricultura rezultate bune, faptele consti­
31 la sută din suprafaţă coope- complect cooperativizată. Aşa, tuind cel mal bun îndemn.
că organizaţia de bază n-a a- învăţâmîntul de partid toţi mem­ rativizabilă a raionului. de exemplu, în satele Burjuc,
Băgara, Strigoane, Răduleşti, Ca să lămurească mai convin­
cordat o atenţie suficientă pro­ brii şi candidaţii de partid. De Un m are num ăr de sate Stănceşti, Ohaba, Dumeşti şi gător superioritatea gospodă­
altele, toţi ţăranii muncitori s-au riei colective, comitetul raional
blemei conducerii organizaţiilor asemenea, au fost încadraţi în cooperaţi vizate înscris în întovărăşiri agricole de partid a organizat o vizită
şi agrozootehnice cu întreaga su­ la o gospodărie colectivă din
de mlasă şi în mod special a ce­ învăţămînt şi majoritatea celor In urma Consfătuirii de la prafaţă de teren pe care o po­ regiunea Timişoara, cu mai
Constanţa, comitetul raional de sedă, precum şi cu un număr mulţi ţărani întovărăşiţi din Do-
lei de sindicat şi U.T.M. Orga­ din activul fără de partid. In partid a intensificat şi mai mult însemnat de oi la fondul de bra. Întorşi acasă, cei mai mulţi
munca politică de masă pentru bază. dintre ei au făcut cereri pentru
nizaţiile de sectoare şi organi­ învăţămîntul de partid au fost cooperativizarea agriculturii. Nu­ înfiinţarea unei gospodării co­
mai de la consfătuire încoace, F A P T E L E — cel mai lective. Ca urmare, în luna a-
zaţia de bază au analizat în cuprinse şi cadrele didactice din s-au cooperativizat peste 5.800 ceasta, în comuna Dobra s-a
de hectare. bun îndemn inaugurat o gospodărie colecti­
mai multe rînduri activitatea comună care studiază într-un vă cu 68 familii. Tot în această
In plenarele de comitet lăr­ Aceste rezultate nu sini in-
sindicală şi U.T.M. dar numai cerc de studiere a Istoriei gite, s-a pus accentul ca fiecare tîmplătoare. Ele sînt o urmare lună s-a inaugurat şi gospodă­
membru al comitetului raional firească a muncii perseverente ria colectivă „Octombrie roşu"1
pe probleme strîns legate de P.M.R. să răspundă concret de un nu­ depusă de activiştii comitetului din comuna Lăpuşnic cu un nu­
măr de sate, să stea mai multe raional de partid şi organiza­ măr de 27 familii.
producţia de cărbune. Nu ace­ lx' —o-Aro—¦¦ zile în satele respective, să a- ţiile de bază, care au folosit in
jute organizaţiile de bază şi co­ munca lor mijloace şi metode Fără îndoială că s-ar putea
laşi lucru l-au făcut însă in ceea CRONICĂ lectivele care muncesc în aceas­ eficace. Prin conferinţe la cămi­ aminti şi despre alte metode pe
ce priveşte munca cuiltural-edu- tă direcţie şi să antreneze toa­ nele culturale, articole la gaze­ care organele de partid şi de
te forţele din satul sau comuna tele de perete, prin panouri, stat din raionul Ilia .le folosesc
DIN ZLATNAcativă' şi sportivă. Mai mulţi respectivă la munca de lămuri­ grafice comparative şi programe în munca pe care o desfăşoară
re a ţăranilor muncitori. îm­ artistice, s-au popularizat rezul­ pentru transformarea socialistă
vorbitori, printre care Jovarăşii preună cu membrii comitetelor tatele obţinute de gospodăriile a agriculturii; credem însă că
Marcel Brii, Mihai Nagy, Petru comunale de partid şi organiza- colective şi întovărăşirile agri­ cele enumerate mai sus vor pu­
ţiile de bază, membrii birou- cole din raion şi regiune. In tea fi folosite cu rezultate bune
Tonta, Emitian Greabăn şi alţii munca de lămurire s-a arătat că şi în alte raioane.
au arătat că în zilele noastre Au consfrosif un pod
minerii simt tot mai mult nece­ Peste apa care trece prin r organizaţiei de baza
sitatea de a citi, de a învăţa, centrul satului Valea Mică,
de a face sport. Regimul nostru nu a existat pînă acum cit- Una dintre organizaţiile de muncitorilor care lucrează ne­ Pavel, toţi muncitori fruntaşi
democrat-popul ar a creat condi­ va timp nici un pod. Din a- bază de Ia U. M. Cugir care a mijlocit în procesul de produc­ care-şi depăşesc lună de lună
ţii nelimitate în această direc­ ceastă cauză transportul din- muncit bine pe linia primirii de ţie. planul de producţie cu 10—30
ţie. Comitetul sindical şi orga­ tr-o parte în alta a satului noi membri şi candidaţi de partid, Ia sută.
nizaţiile U.T.M. însă nu se ocu­ este aceea de la secţia sculărie. Aşa se explică cum s-a ajuns
pă de valorificarea acestor largi se făcea greoi. De Ia adunarea generală ce a ca din totalul celor primiţi can­ Demnă de remarcat este ac­
posibilităţi. Ele dispun de fon­ Pentru înlăturarea acestei avut loc cu un an în urmă şi didaţi de partid, 45 să fie mun­ tivitatea organizaţiei de partid
duri şi de oameni talentaţi, pen­ pînă în prezent, au fost primiţi citori, iar 4 dintre ei ingineri şi desfăşurată in direcţia educării
tru a organiza o vastă activita­ deficienţe cetăţenii au propus în rîndurile candidaţilor de par­ tehnicieni. Cei care au devenit candidaţilor. Pentru ca stagiul
te cultural-sportivă. Lor le lip­ construirea unui pod. Condu­ tid 49 tineri, dintre care unii în acest an membri de partid de candidatură să nu rămînă o
seşte însă iniţiativa. Au lăsat cerea t '.turor lucrărilor a fost proveniţi din rîndurile activului sînt toţi fruntaşi în producţie, simplă formalitate, tuturor can­
ca lucrurile să se desfăşoare de încredinţată deputatului losif inovatori sau raţionalizatori. didaţilor de partid le-au fost în­
la sine şi rezultatele sînt sub Zaharia, care cu ajutorul u- fără de partid. Tot în această credinţate sarcini concrete. Aşa
orice critică. In Uricani nu e- nui colectiv de cetăţeni şi al perioadă, un număr de 12 candi­ Printre candidaţii primiţi re­ de exemplu, candidatul de partid
xistă echipe artistice, de cor şi oamenilor din sat a trecut daţi, cărora le-a expirat stagiul cent, se numără rectificatorii Gh. Filimon este membru al co­
dansuri, nu există echipe de la procurarea materialelor de candidatură, au fost primiţi îoan Filimon şi Gheorghe Fili- mitetului sindical de întreprinde­
sport. necesare şi la executarea lu­ în rîndul membrilor de partid. mon, strungarul Francisc Ka- re, inginerul Matei Florea este
crărilor propriu-zise. Majori­ dar, lăcătuşul Dumitru Saca­ responsabilul colectivului de re­
Adunarea generală a atras a- tatea lucrărilor s-au executat Meritul organizaţiei de bază giu şi alţii, iar în rîndul mem­ dacţie al gazetei de perete a
tenţia ca noul comitet de partid prin munca voluntară a oa­ este şi acela că s-a preocupat să brilor de partid au fost primiţi secţiei, ing. Emil Mărgineanu
să acorde o atenţie sporită menilor din sat. De curind primească candidaţi şi membri rectificatorii Gheorghe Beţi şi este propagandist ş.a.m.d. De a-
acest pod a intrat in folosin­ de partid mai ales din rîndul Alexandru Raţiu, lăcătuşul Ioan
problemelor culturat-sportive. ţă şi constituie mindria
El va trebui să tragă la răspun­ tuturor vălenilor.
dere pe membrii de partid din Mos uniiăfi com erciale
conducerea organizaţiei sindi­
cale care se fac vinovaţi de a- In ultimul timp, in comuna
ceste lipsuri, să recomande or­ Zlatna au luat fiinţă noi uni­
ganizaţiilor de sindicat şi tăţi comerciale. Printre aces­
U.T.M. să treacă la o rodnică te unităţi se numără cele
activitate în această direcţie. A- două bufete T.A.P.L. din Zlat­
ceasta va stimula eforturile mi­
na, o unitate alimentară in
nerilor pentru sporirea produc­ cătunul Troia şi un maga­
va ajuta să lupte cu mai mult mună.
succes pentru traducerea în via­ Aceste unităţi asigură o
ţă a angajamentelor ce şi le-au
luat în întrecere. mai bună deservire a oame­
nilor muncii din comuna
Zlatna.
C. ARMEAN
semenea, tot în scopul educării
Din activitatea Scolii medii în preocuparea corpului didactic lor, majoritatea candidaţilor de
j din Zlatna. Deşi şcoala întîmpi- partid studiază organizat Statu­
d in Z l a t n a ;.:f nă greutăţi în privinţa spaţiu­ tul P.M.R. sau sînt înscrişi în
lui, totuşi aici s-a creat un la­ alte forme ale învăţământului
borator de fizică şi chimie. Uzi­ de partid.
nele din Zlatna au dotat labo­
ratorul şcolii cu o serie de ma­ Construirea
teriale. Şi întreprinderea „Gh. unui dig
Doja“ din localitate a ţinut să
ajute şcoala punînd la dispoziţia % Apa ce trece prin mijlocul satu-
acesteia atelierele de lăcătuşerie % lui Măceu e mică şi liniştită pe
şi tîmplărie ale şcolii profesio­ * vreme bună, dar vine învolburată
nale de pe lîngă întreprindere. « şi mare pe timp ploios. De fiecare
* dată cînd venea mare ea îşi lăr-
similare a cunoştinţelor de către mărul cadrelor didactice cu ex­ istoric din cadrul acestuia — O acţiune lăudabilă J gea matca şi lărgind-o ameninţa
elevi şi a luat măsuri prompte perienţă de peste 10—20 de ani coloana romană (unică în ţară). * drumurile şi chiar casele. In sesiu-
pentru a înlătura aceste cauze. şi între cel al cadrelor tinere. Ei au ridicat şi cimentat aceas­ In munca acestei şcoli se dă J nile ce au avut loc la Sfatul popu-
Astfel s-a constatat că unele ca­ Acest fapt a dus la o îmbinare tă coloană, şi au amenajat în încă începînd din această perioa­ ij Iar comunal Bretea Strei, deputaţii
dre didactice nu sînt suficient armonioasă a muncii, la un avînt jurul ei un rondou cu flori. dă, o atenţie deosebită pregăti­ L din Măceu au propus construirea
de exigente faţă de calitatea lec­ în munca tuturor cadrelor didac­ rii elevilor — fii de muncitori ţ unui dig care să oprească furia a-
tice. Profesorii mai veGhi asistă îndrumaţi de cadrele didacti­ şi ţărani muncitori — în vede­ \ pelor. Dind atenţia cuvenilă pro-
motivat de la ore, iar altora le la orele celor mai tineri, îi în­ ce, elevii din Zlatna au susţinut rea trecerii cu succes a exame­ <• punerii, sub îndrumarea Comileiu-
lipsea calificarea necesară. Faţă vaţă să noteze just în cataloa­ două concursuri „Drumeţii ve­ nului de maturitate. In acest t, lui executiv al Sfatului popular
de aceste neajunsuri biroul or­ ge, le vorbeşte despre ţinuta ce­ seli“ pe teme specifice regiunii sens, fiecare profesor a început e Bretea Strei, deputaţii satului Mă-
ganizaţiei de bază şi conducerea rută în clasă şi despre felul cum şi au plantat circa 10.000 puieţi meditaţiile respective cu elevii, » ceti, printre care Suciu Ioan Toma,
şcolii au luat măsurile cuvenite. trebuie să muncească concret de brad, au făcut săpături pe în cadrul cărora se face o repe­ o Ioan Pascu, Ioan Păsăret Cucu,
cu elevii. De asemenea, le-a fost un loc unde s-a descoperit apoi tiţie asupra întregii materii din « precum şi iov. Anton Anei, membru
Datorită acestui fel de a mun­ arătat celor mai tineri felul cum un vechi depozit de bronz, iar ciclul mediu. * al comitetului de cetăţeni, au mo-
ci, la sfîrşitul anului şcolar, re­ să-şi planifice în modul cel mai în prezent, împreună cu profe­ * bilizat pe locuitorii satului la trans-
zultatele la învăţătură au fost judicios materia, cum să-şi în­ sorii, copiii strîng piese pentru Sub îndrumarea biroului orga­ * portul a 184 m. c. piatră şi balast.
din cele mai bune, iar numărul tocmească planurile de lecţii şi muzeul ce se va deschide în co­ nizaţiei de bază de partid şi con­ * In total oamenii au prestat cu bra-
celor corigenţi sau repetenţi s-a ce se cere unei lecţii reuşite. mună. ducerea şcolii, corpul didactic al * {ele un număr de 240 zile muncă
redus în mod simţitor. Şcolii medii din Zlatna, fără în­ * iar cu atelajele alte 61 zile. gezul-
Felul acesta de a munci în Mergînd pe aceeaşi linie — a doială că va pregăti şi va da * talul este, construirea unui dig
Bazat pe experienţa muncii colectiv îşi arată roadele; încă educării patriotice a elevilor — promoţii de absolvenţi bine pre­ | lung de 26 de metri şi înalt de 8
din anul trecut, cît şi din ceilalţi de pe acum elevii vin bine pre­ conducerea şcolii a ajutat pro­ gătiţi, cu cunoştinţe multilatera­ * metri, care punînd stavilă furiei a-
ani, încă înainte ca anul şcolar gătiţi la lecţii, iar materia pre­ fesorii de specialitate să orga­ le, capabile să facă faţă cu suc­ ® pelor a îndepărtai primejdia ce a-
curent să fie început, corpul di­ dată este însuşită cu uşurinţă. nizeze cu ei excursii la Valea ® meninla pe măceeni.
dactic al şcolii, întrunit într-un Dosului, Gheile Gibului, Detu­ ces sarcinilor măreţe de con­
consiliu pedagogic, a stabilit Educarea patriotică nata şi Scărişoara, în urma că­ struire a socialismului in patria
concret şi în mod amănunţit o- rora ei şi-au îmbogăţit într-o noastră.
biectivele principale ce trebuie Şi educarea patriotică a ele­ mare măsură cunoştinţele prac­
îndeplinite în acest an şcolar. vilor este un obiectiv de seamă tice şi au cunoscut mai îndea­
în munca şcolii din Zlatna. proape bogăţiile şi frumuseţile
Ga urmare a acestui fapt, pro­ Aici, la orele de limba romînă,
geografie şi istorie, profesorii regiunii şi ţării.
cesul insiructiv-educativ se des­ au insistat şi insistă asupra as­
pectului educativ patriotic al a- P o lile h n iz a re a
făşoară în prezent cu succes. cestora. Ba mai mult, elevii au
fost îndrumaţi să ia în patronaj învăţăm intului
Colaborare şi ajutor parcul comunei şi monumentul
Politehnizarea învăţămintului
La Şcoala medie din Zlatnă,
există un bun echilibru între nu- este un obiectiv de seamă ce stă