Page 11 - 1958-10
P. 11
Nr, 1179 DlfUMUL S0@IAUSMUf.t7t Pa«y. 3
BsaBBBagaaaBHBWi
Informaţii de partid ! t i e e\ epífita planului iimăsuri telmicToE-LoEpGgRaAMnlEzaEtXoTpElcReNE
Reforma agrară
Creşte m unirai mesnörllor pregătiri - al înfreffiiM - factor Important în creşterea în Irak
şl i i c s iitfe fil« de partid
6I i orâuiiizafillc fie öaiä d u .Ä.C. Anul acesta la mina Lu- productivităţii muncii şi realizarse de econom BAGDAD 1 (Agerpres). — In
peni s-au luat din timp cele Irak a fost promulgată o lege
privitoare la reforma agrară.
şi întovărăşiri mai. eficace măsuri in vederea „Să dăm patriei cit mai mult avea prevăzut în plan şi ceea necesară, se realizează o econo Cea mai mare suprafaţă ce va
bunei desfăşurări a învăţă- mie apreciabilă de 193.000 lei putea fi deţinută va fi de 250
mîntului de partid. înscrie cărbune“ este lozinca cu care ce s-ar fi putut realiza. Astfel, pe an. de ha. de pămînt irigat sau 500
In acest an, orga rirea rîndurilor sale şi avînd în ace rea cursanţilor, recrutarea şi pornesc la muncă în fiecare zi este vorba de amenajarea depo de ha. de pămînt neirigat. Pro
nizaţia de bază a laşi timp ajutorul cuvenit din partea instruirea propagandiştilor, minerii de pe întreg cuprinsul zitului de pietriş de la'puţul 8, Să vedem şi cîteva măsuri prietarii vor fi recompensaţi
gospodăriei agricole comitetului comunal de partid a reu stabilirea formelor de învăţă- ţării. Patria are nevoie de mult prin care se preconiza o econo privind ridicarea productivităţii pentru terenurile confiscate care
colective din Pricaz, şit să atragă în rîndurile candidaţilor cărbune şi cerinţele ei sînt me mie de 65 lei pe zi şi reducerea muncii la brigăzile direct pro vor fi împărţite ţăranilor.
mini ce vor funcţiona s-au fă reu crescîndc. De aceea, în faţa a 12 posturi de la sectorul VII. ductive.
raionul Orăştie, şi-a îmbunătăţit în mod de partid un însemnat număr de co cut cu mai multă atenţie decit • acelora care îl extrag, se ridică Motivul : fluctuaţia de personal, A fost creat un „oficiu supe
in anii trecuţi, ţinîndu-se sea noi probleme, ce privesc atît ri tradusă mai corect prin delăsare. Prin introducerea unui reîn- rior pentru efectuarea reformei
simţitor munca de primire în partid. Ea lectivişti. ma că de acest lucru depinde dicarea productivităţii muncii cărcător cu bandă la lucrările agrare“, care are sarcina să re
Pînă în prezent această organizaţie in mare măsură îmbunătăţi cît şi reducerea preţului de cost. Trecînd la problema reducerii de pregătire, productivitatea chiziţioneze pămînturile care de
a desfăşurat şi desfăşoară o muncă rea calităţii învăţămîntului de Acestea, într-o întreprindere mi preţului de cost, prin reducerea muncii creşte cu 5 la sută. Uti păşesc suprafaţa maximă şi îm
ai concretă pentru primirea în rin- de partid a primit 2 membri şi 20 can consumului de materiale, meri lizarea a 3 maşini de încărcat părţirea lor.
tă să ne oprim puţin, mat ales în abatajele cameră, face ca pro
durile membrilor şi ale candidaţilor didaţi de partid. Dintre cei 20 candi partid, înarmarea ideologică a nieră sînt influenţate de o se la ceea ce priveşte consumul dc ductivitatea muncii să crească Legea privitoare la reforma
de partid a colectiviştilor fruntaşi în daţi 9 sînt de naţionalitate germană. material lemnos. cu 10 la sută. De asemenea, u- agrară stabileşte şi relaţiile
Adunarea generală a organizaţiei de lilizarea a două greifere la pu dintre moşieri şi ţărani. De ase
muncă şi care aduc o contribuţie în bază ţinută în ziua de 21 septembrie Planul prevede: — prin in ţul orb, duce la o creştere cu menea, stabileşte drepturile mun
a.c., a discutat şi primit în rîndurile troducerea armării metalice la 10 la sută. citorilor agricoli care de acum
semnată la întărirea şi dezvoltarea candidaţilor de partid pe colectiviştii membrilor şi candidaţilor de rie de factori cum ar ii consu stratul 18 blocul 8 şi la stratu înainte se pot constitui în sindi
rile 8 şi 9 blocul III, să se rea Această ultimă măsură nu a cate.
gospodăriei colective. partid cu principalele teze ale mul de material lemnos şi ener lizeze o economie antecaleulată fost îndeplinită decît pe jumăta
Datorită muncii depuse în această de 81.000 lei pe an ; — prin ră te, deoarece la blocul 1 nu s-a Desfiinţarea privilegiilor
învăţăturii marxist-leniniste. gie, reducerea posturilor nepro pirea lemnului utilizat pentru ar asigurat aerul comprimat nece
direcţie au fost primiţi pînă acum un Elena Carapcea şi Mihăilă Taiţ. De asemenea, în urmă cu ductive, mecanizarea lucrărilor mare şi reutilizarea lui, să se sar. feudale în regiunea
număr de 5 colectivişti în rîndurile în abataje, etc. realizeze o economie de 30.000
membrilor de partid şi alţi 5 în ¦'în- Cele două orga cîteva zile, în cadrul unei şe lei pe an. Pentru respectarea indicilor slmm a R.fl.U.
durile candidaţilor de partid. nizaţii de bază din dinţe la care au luat parte Pentru a ilustra mai bine cele de plan, conducerea minei a mai
cadrul întovărăşi spuse, să vedem unele aspecte Ultimele două puncte sînt rea întocmit un plan de măsuri pri DAMASC 1 (Agerpres)'. —>
rilor agricole din lizate : lemnul utilizat la arma vind programul de executare a La 29 septembrie a fost dat pu
satele Turdaş şi Ri- membri ai comitetului de par din felul cum se realizează pla re se răpeşte, iar la bandaje se diferitor lucrări, organizarea in blicităţii decretul preşedintelui
paş, raionul Orăş utilizează lemn crăpat neutiliza structajului periodic cu maiştri R.A.U. prin care este abrogată
Avînd sprijinul îniiovăraşt- tie, deşi nu au pri tid şi ai organizaţiilor de ba nul de măsuri tehnico-organi- bil. Şi acesta este un fapt lău mineri, artificierii, şefii de legea cu privire la triburi adop
Comitetului comu riâe a g rico mit un număr prea ză, precum şi propagandiştii zatorice al minei Vulcan. dabil. schimb şi popularizarea rezulta tată de parlamentul sirian în
nal de partid Tur- le din s á fe tuturor cercurilor şi cursuri telor obţinute pe brigăzi şi sec anul 1956.
______________ daş, organizaţia de le Tisrdaş lor, s-a trecut în revistă re La sectorul III, prin săparea Altfel însă stau lucrurile cu toare în lupta pentru economii.
bază din această gospodărie agricolă unui suitor colector între ori armarea metalică. Iniţial a fost Conform decretului, de acum
colectivă, spre deosebire de trecut, se şS R îp a ş zontul 548 şi 575, ce colectează introdusă şi se părea că totul Iată deci, că scăderea preţu înainte, „membrii triburilor se
preocupă mai îndeaproape şi cu mal merge bine. După puţin timp lui de cost al cărbunelui şi ridi supun tuturor legilor, regulilor
multă răspundere de primirea în par- zultatele obţinute in direcţia întreaga producţie de la blocul însă a fost abandonată. Moti carea productivităţii muncii, de şi hotărîrilor la care se supune
id a colectiviştilor. vele invocate sînt lipsa de obiş pinde în mare măsură de telul populaţia sătească din regiunea
O dovadă a faptului că munca de pregătirii deschiderii învăţă- 6 (înainte aceeaşi producţie era nuinţă a muncitorilor şi lipsa de în care este respectat planul siriană a R.A.U.“.
primire în partid a acestei organizaţii
s-a îmbunătăţit este primirea a 2 mare de candidaţi, dovedesc totuşi că mîntului de partid ştabHindu evacuată pe două c ă i: un puţ şi Legea anterioară cu privire
membri şi a 4 candidaţi de partid din ele se preocupă, în măsura posibili se cu acest prilej şi ultimele un suitor colector), s-a rşalizat la triburi frîna dezvoltarea so
rîndurile celor mai buni colectivişti. tăţilor lor, de munca de primire a în- măsuri ce vor trebui luate o reducere de 14 posturi şi o cială a ţării, dădea posibilitate
tovărăşiţilor destoinici în rîndurile piuă la dala de 7 octombrie, economie de 258 lei pe zi.
Prin crearea unui atelier dc
candidaţilor de partid. cînd se va deschide învăţă- reparat vagoneţi în circuitul pu
Astfel, datorită muncii depuse în
G.A.C. Organizaţia de mîntul de partid in toate ţului central şi punerea în func
bază din cadrul această direcţie, organizaţia de partid cercurile şi cursurile ce vo, ţie a secţiei mecanizate, s-a rea
din întovărăşirea agricolă Turdaş a funcţiona în acest an. lizat o reducere de 22 posturi.
Economia se evaluează la 255 lei
M i e r c u r e a gospodăriei agricole primit 4 candidaţi de partid, iar or pe zi. stăruinţă a cadrelor tehnice. de măsuri tehnico organizatorice
-, Deci, mai bine zis, tot un fel de al întreprinderii. Conducerea
colective Miercurea, raionul Sebeş, corespondent^ Dar la acest capitol, I.M. Vul delăsare. Urmarea este că cele minei Vulcan trebuie să dea o
preocupîndu-se cu răspundere de întă- ganizaţia de bază a întovărăşirii din can, nu a realizat tot ceea ce 81.000 lei economie prevăzute atenţie mai mare rezolvării tu
*
Rîpaş a primit doi candidaţi de partid.
în planul de măsuri pe anul a- turor măsurilor prevăzute în să se menţină orînduirea feu
Educarea ca n d id a ţilo r in aien fla cesta, rămîn doar în plan. plan. In felul acesta nu numai dală în triburi şi punea pe con
In ce priveşte consumul de că va creşte randamentul şi căr ducătorii triburilor, care au fost
co m itetu lu i co m u n a l d e p artid energie, prin oprirea compre- bunele va ti mai ieftin, dar şi întotdeauna un sprijin ai impe
soareior de 30 m.c. şi 45 m.c. planul de producţie va fi reali rialismului şi comploturilor lui,
Comitetul comunal de partid, Miercurea, rea, au reuşit să convingă şi să atra timp de o oră între schimburi, zat ritmic. împotriva independenţei ţării,
raionul Sebeş pe baza indicaţiilor pri gă în gospodărie, în ultimele două cîncl funcţionarea lor nu este Ing. GH. COMŞUŢA într-o situaţie privilegiată.
mite din partea comitetului raional de luni, un număr de 17 familii cu o su
partid, se ocupă în mod concret de prafaţă de 26,45 hectare teren agricol. C IN D NU SE D A IM P O R TA N TA
creşterea şi educarea candidaţilor de Dînd o atenţie tot mai marc muncii
partid din raza sa de activitate.
de creştere şi educare a membrilor şi
In acest scop s-a elaborat un plan candidaţilor de partid, Comitetul comu LUCRURILOR MĂRUNTE
în care au fost prevăzute temele pe nal de partid Aăiercurea va putea ob
ţine în viitor rezultate şi mai însem
baza cărora se fac expuneri în faţa
candidaţilor de partid. Aceste expuneri nate în lărgirea şi consolidarea eco- Lucrările de construc SIMERIA ‘(de la subredacţia noastră aceste cazane, oamenii au nevoie de era suficient timp pentru a fi execu
sînt făcute de către membri ai comi nomico-organizatorică a unităţilor so voluntară). Muncitorii Atelierelor C.F.R. prezeane (şuruburi filetate la ambele tate.
tetului comunal de partid care au o cialiste din raza comunei, in creşterea Simeria au obţinut lună de ‘ lima în capete).
pregătire corespunzătoare. nivelului de trai nl colectiviştilor şi semnate succese în lupta pentru înde Odată lansată comanda, zi de zi, un
al întovărăşi iilor. plinirea planului de producţie. La sec Aceste prezoanc le confecţionează reprezentant al secţiei cazangerie a
Pînă acum s-au făcut mai multe ţia Il-a cazangerie, secţie de tineret, secţia IlI-a mecanică. Modul în care urmărit modul executării acestor piese.
expuneri, în faţa candidaţilor din or N. Z. succesele de asemenea au fost însem sînt confecţionate aceste piese, departe Cum s-a prezentat situaţia ?
ganizaţiile de bază din raza comunei, nate. de a fi cel dorit, prezintă deficienţe
în care s-a vorbit acestora despre ca ţie a uzinei de produse care, în ultimă analiză, stînjenvsc bu- La strungul revolver, unde se exe
litatea de membru al P.M.R., despre Se întîmplă însă ca desfăşurarea cuta prezoanele, lucrează doi tineri,
(reculul de luptă al partidului etc. sodice din Govora con normală a procesului de producţie să ! Pefem s de produefie Sînzian Roman şi Tiberiu Moţa. Pri
fie stînjenită de anumite „lucruri mă mul, pare a fi un muncitor conştiin
Aceste expuneri au contribuit la creş IL A\ \ V Â Î Â \ tinuă. La secţia var, runte“ şi iată cum. Atelierele lucrînd nul mers al producţiei atelierelor. Spre cios ; cel de-a 1 doilea însă, este chiu
terea conştiinţei politice, a combativi după un plan calendaristic bine co exemplu, cazanul locomotivei cu nr. langiu. Deşi conducerea secţiei cunoaş
tăţii şi răspunderii candidaţilor faţă Săpiămîna Crucii roşii se lucrează la clădirea relat, întîrzierea oricărei secţii în ce 324.413 intrat în reparaţie capitală, tre te această situaţie, n-a luat nici o
de sarcinile încredinţate de către or priveşte îndeplinirea obligaţiilor stabi buia să fie gata la data de 24 septem măsură, lucru ce a dus la neexecuta-
ganizaţiile de bază. O dovadă a creş ^reactorului şi la cupola decantoru-j lite prin plan, atrage după sine întîr brie a.c., lucru care nu s-a întîmplat rea prezoanelcr comandate.
terii nivelului politic şi al puterii de zierea generală. din cauza lipsei de prezoanc. Amin
convingere a membrilor şi candida vf lui de saramură care are o desebi-i) tim că lansarea comenzii pentru prezoa- Lipsa prezoanelor se resimte
ţilor de partid il constituie faptul că r[ dere de 20 m. în diametru. JJ Goncret> raportînd cele spuse la sec nele necesare cazanului respectiv, a a- dc aproape doi ani. In aceas
membrii şi candidaţii de partid din Gu ocazia săptămâni Grucii In cadrul serbării, femeile au j- Lucrările de construcţie a atei ie -"] ţia în cauză, iată cum se prezintă lu-' vut loc la data de 10 septembrie. Deci tă perioadă n-a fost consfătuire ne
gospodăria agricolă colectivă Mierctt- Roşii, în comuna Vaţa, raionul aranjat o frumoasă tombolă cu crurile. Grupa condusă de tov. Traian producţie în care muncitorii să nu a-
Brad, s-a desfăşurat o frumoa obiecte ca lucruri de mînă, pră r rului mecanic sînt în curs de fini-) Irimie se ocupă cu montarea armăturii ratc acest lucru şi în care conducerea
să activitate. Printre altele, co jituri şi torturi, ceea ce a con cazanelor. Pentru ca să poată monta să nu promită luarea măsurilor cores
mitetul de Cruce roşie, sprijinit tribuit la sporirea fondurilor. î sare. Pînă în prezent, s-au dat în 1 punzătoare.
de toate instituţiile din comună,
a organizat o serbare şi o horă ELENA VULCAN L folosinţă hala de cazangerie, hala ^ Acest fapt nemulţumeşte mult colec
ţărănească rcalizînd frumoase
beneficii. corespondentă ^ mecanică şi secţia strungărie. ^
L IN FOTO: aspect general al u - 1
f zinei de sodă. ^
tivul secţiei cazangerie care se stră
Un timp maşina zdruncină PRIN unul die cele mai tinere Ar mai trebui amintit că duieşte să realizeze planul la timp.
neplăcut. Dar mai apoi, aproa pentru înzestrarea minei cu u- Un singur exemplu de modul în care
pe de intrarea in oraş, maşina tinerii. Brigadierii au joşi ace oraşe ale patriei tilaj modern, electric şi meca secţia e deservită cu aceste prezoane
alunecă lin pe asfaltul proas ia care au ridicat pădurea a- nic, s-au investit milioane. Ci e suficient: în ziua de 25 septembrie
păt turnat. Mai înlii ne oprim ceasta de blocuri. Cu 7 ani in să facă un izvor aşa cum nu pe soţiile tor, ei fiind in şut, a 'la Lupeni. l-a fost nespus de frele, oricit de sarbede ar pă a.c., Traian Irimie, şeful partidei de
la mină. Istoria noului oraş în urmă, aici unde se află centrul este altul. A ridicat zidarul din pornit pe strada largă aflată în greu pînă cînd şi-a văzut mari rea, atunci cînd sînt chemate armături, n-a făcut toată ziua decît
cepe cu mina. Ea este cea care oraşului, erou doar şase case piatră masivă, necioplită, ceva feciorii: Petru şi Gheorghe. să vorbească despre trezirea la să se plimbe de la cazangerie la me
a dat viaţă acestei perle a Văii mici, îmbătrinite. Au fost dări- ce aduce cu o gheretă de senti lucru. Cit a trebuit să muncească pî viaţă a unei noi localităţi, iau canică pentru a aduce cîte un prezon
Jiului. Şi tot ce s-a construit matc, dar nu înainte ele a. se con nelă şi deasupra căreia a scris Baci Ilobiceanu mergea îna nă cind in sfirşit, i-a văzut cu o altă înfăţişare. scos cald din strung. Era omul aş
aici se datoreşte minei, oraşul cu litere de bronz, căci altfel meserie la mînă. Nu cîştigau teptat de 15 oameni, aşa că vă daţi
trăind prin firele puternice, ne strui şase case mari din cără nu s-ar fi cunoscut: „Izvorul inte, cu pălăria trasă pe ochi, cine ştie cît, dar oricum, era Oraşul Uricani nu este încă seama cît a avut de alergat.
văzute, ce-l leagă de mină. midă, pe care au !ost poftiţi să maicii domnului". ţinind in mînă un baston straş totuşi un ajutor adus în casă. gata. Pe şoseaua principală se
le stăpinească cei şase proprie nic, din fier. Tare vorbăreţ, pî toarnă asfaltul. In centru, une Lipsa acestor piese „mărunte" tnce
Nu încercaţi să găsiţi pe har tari ai colibelor. Spun sătenii ...De asia le era teamă săte nă am ajuns la Făgaş Petru, In anii din urmă, în familia le blocuri şi magazine sînt în la întîrzierea îndeplinirii planului de
tă oraşul Uricani. Eforturile că acestora nu le venea să crea nilor la începui. Dar cu timpul mi-a spus toată istoria satului tov. Făgaş a început să înflo construcţie, altele se tencuiesc. producţie.
vă vor fi zadarnice, pentru că dă cîl pentru nişte coşmelii să au căpătat încredere. şi cum va arăta oraşul lor pes rească viaţă nouă. Prima dată Se lucrează din plin ca şi cind
în anii. de demult aici nu era primească asemenea palate. a vrut să facă o casă, unde să constructorii s-ar fi luat la în Lucrul acesta trebuie să dea mult
deăt un mic sătuc. Casele, da Pe măsură ce mina se dez te cîţiva ani. stea întreaga familie. Dar n-au trecere cu minerii. De fapt aşa de gîndit conducerii Atelierelor C.F.R.
că pot fi numite aşa colibele cu La început sătenii priveau volta, oraşul creştea şi oamenii — Vom avea asfalt, ca la căzut de acord. Cei doi feciori şi este. Pentru că în abataje, a- Simeria şi Comitetului sindical de în-'
acoperişuri chin paie, aruncate cu neîncredere aceste lucrări. îşi schimbau înfăţişarea, traiul au vrut să-şi facă fiecare casa colo jos, minerii scot la „ziuă" Ircprindere, care ar fi bine să ia cît
sub poalele imenşilor munţi, Prea au fost păcăliţi pe iimpul Bucureşti! lui. Şi, şi-au făcut. Au primit în fiecare schimb mai mult căr mai grabnic măsuri de îndreptare a
păreau şi mai mici. partidelor Istorice. Spun locui Intr-adevăr, se lucra la şo- amîndoi ajutor de la stat şi bune. Spre cinstea lor putem situaţiei.
torii acestei urbe că cu ani în dacă treceţi vreodată prin Uri spune că minerii din Uricani,
Primii locuitori fugiţi de ne urmă liberalii au făcut un pod O T E DE C Ă L Ă T O R I E cani, aruncaţi-vă ochii spre conduc întrecerea din bazinul S. MUNTEANU
cazuri şi bir greu din satele mic de lemn peste Jiu, cum in partea dreaptă, unde este o carbonifer al Văii Jiului..
Uric-Hobiţa, tocmai, din (ara tri in Bărbăteni. Şi, ce pompă lor de fiecare zi. De aceste lu şeaua principală, care va lega coamă de deal. Casele acelea — «? »—
Haţegului, şi-au ales în mod mare au făcut! Au chemat popi cruri noi, ce au pătruns în via Uricanii de şoseaua naţională. mari, cu etaj, sânt ale celor doi înainte de a pleca din Uri
ciudat locurile acestea zgîr- dc la şapte biserici să facă ţa lor cotidiană, mi-a povestit feciori, Petre şl Gheorghe, ai cani, am urcat sus, pe mun S-a consfifuif nouf
cite. Zgîrcite pentru că doar ici- sfeştanie podului... baci Hobiceanu, care a trăit cu După o bună bucată de fostului ţăran sărac Făgaş tele Coarnele. Privit de sus, o-
colo se găseau locuri unde plu intensitate aceste transformări. drum, am ajuns în faţa unei Crîsnic. raşul Uricani oferă o panoramă consiliu de judecafă
gul de lemn putea să zgîrie Mai este in acest oraş o con clădiri mari, cu etaj. Vizitasem tulburătoare. In liniştea codri
pămintul !are. S-au aciuit aici strucţie cu o mică poveste. De După el, oraşul acesta este mai multe locuinţe individuale, De un singur lucru îi pare lor se auzea perfect zgomotul tovărăşească
poate pentru că cu greu puteau data aceasta, „erou'' este fos o minune. Şl,'inir-adevăr, dacă dar ca aceasta încă nu intîlni- rău tov. Făgaş: îmbătrineşte maşinilor de extracţie. Văile
să ajungă la ei oamenii stăpî- tul primar ţărănist Valeru. Să ai. cunoaşte numai cîteva „ca sem. Cum am spus, era o clă şi nu mai poate să contribuie prind acest zgomot, îl amplifică La uzinele „Victoria“ din Că-
nirii pentru a-i jefui, şi de bru nu rămână mai prejos, acesta a se" în care trăiau ca vai de dire mare, cu etaj, avînd niş aşa cum vrea el la viaţa asta lan, zilele trecute s-a constituit
luat hotărîrea să construias lume aceşti oameni, i-ai da te balcoane arcuite, cu coloane nouă. şi-l duc departe ca pe un salut noul consiliu dc judecată tovă
ma care le mai rămânea. că ceva pentru „fericirea" săte dreptate. Dar minunea cea ma înalte. Era fără acoperiş, dar al muncii acestor bravi mineri. răşească. Ca preşedinte al aces
sperantu, transmisă nilor. A tri.m's poruncă prin re, baci Hobiceanu o vede în. cu o terasă splendidă, de unde La început hotârîsem ca în a- tui consiliu a fost ales turnăto
portărel din casă in casă, ca casele noi ridicate de mulţi mi poţi vedea¦întregul oraş. In in cest modest reportaj să nu dau Şi peste cîţiva ani, oraşul dc rul Arcadie Eghid.
din generaţie in generaţie, şi-a fiecare să dea 500 lei, bani buni neri, cu ajutorul acordat de terior se lucra la lencuirea. ce cifre. Dar poţi vorbi oare des la poalele munţilor Coarnele,
găsit sorocul în anii noştri As- pe atunci, pentru ridicarea unui stat. Nume ? Sînt destule : Tri- lor şase camere. Baia era a- pre Uricani fără să aminteşti, Cei 15 tovarăşi aîeşi în acest
tazi, oamenii şi-au făcui case „izvor al maicii domnului". Şi fu lui. Constantin Mucşan, Co- proape gala. că- intr-un timp relativ scurt Siglăul Mic, Siglăul Mare, va consiliu sînt dintre cei mai buni
cu etaj şi baie. a chemai pentru ridicarea aces andruş Ilie, Gheorghe Făgaş şi s-au construit aici 800 aparta arăta ca un adevărat oraş. Pro muncitori, fruntaşi în producţie
tuia. un mare meşter din Arad Petru Făgaş ai lui Crîsnic Am intrai intr-o casă alătu mente, fără a mai vorbi că gramul vast, elaborat de partid şi în activitatea obştească. Prin
Biografia acestui oraş în pli rată, casă bătrinească cu odăi mulţi mineri şi-au făcut case şi guvern, de a transforma şi tre aceştia se numără Jurnalis
nă dezvoltare se aseamănă ui L-am rugai să mă ducă la li joase, mici, dar curate. Aici, proprii ? tul Nicolae Ispas, turnătorul
mitor de mult cu a Hunedoa nul dintre aceştia. După ce mi-a am stat în tihnă de vorbă cu acest colţ al patriei — hărăzit Lazăr Bogoş şi alţii.
rei. Lo ridicarea lui au venit amintit că nu vom găsi decit baci Făgaş Crîsnic fost miner "NA' W v altădată mizeriei şi foametei —
să muncească oameni clin toa intr-un loc al fericirii şi bucu în primul său pian de muncă
te colţurile ţării. Se înţelege că riei, a fost împlinit. noul consiliu de judecată a pre
cel mai preţios avânt l-au adus văzut unele măsuri în scopul e-
MtRCEA NEAGU ducării oamenilor muncii în spi
ritul respectării cu stricteţe a le
gilor R.P.R.
IOSIF CRAŞCA
corespondent
