Page 13 - 1958-10

Munca în comun PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNJŢ1-VA ! ÎN UNIUNEA SOVIETICA

Succese în cinstea

BSI60BBRECOLTE BOGOTE Congresului
al XXl-lea

— întovărăşiţilor — al P. C U. S.

Colectivul uzinei metalurgice din Ka-

zahstan a iniţiat un schimb de onoare

In expunerea tov. Oh. Gheorghiu tovărăşirile agricole. Acolo unds încă I Anul X Nr. 1180 Sîm bălă 4 octombrie 1958 4 pagini 20 bani în cinstea apropiatului Congres ai XX!-
lea al P.G.U.S. Ofelarii elaborează pes­
Dej la Consfătuirea pe ţară a tara" nu s-a strîns sămînţa necesară î n - . te 50% din şarje depăşind graficul.
nilor şl lucrătorilor din sectorul so- sămlnţărilor de toamnă, se vor lya In septembrie ei au redus dura,ta medie
cialist al agriculturii, ţinută in pri- măsuri ca ea să fie strînsă în cel
mavar a acestui an la Constanţa, se mai scurt timp, iar întovărăşirile a-

arată c ă : „Esenţialul în momentul gricole nou înfiinţate să fie îndru- Se redau noi terenuri Atenfie deosebită a şarjelor cu 16 minute faţă de n<ymă,
de faţă pentru dezvoltarea economi- mate să încheie de grabă contracte ^ au sporit producţia de oţel pe me­
că a întovărăşirilor este ca întovă- cu S.M.T.-uI, pentru a le face lucrările tru pătrat de vatră ţu 260 kg.
răşiţil să execute în comun toate cu mijloace mecanizate. Şl în înto-

lucrările agricole“. vărăşirile care însămînţează o supra- agriculturii nsavr mi?ţ, nafamn joor !H Oţelarii şi-au luat angajamentul ca
pînă la sfîrşitul anului să dea peste
Muneind în comun, întovărăşiţi! faţă mică cu cereale în această plan 5.000 tone de oţel.

pot folosi mai bine sprijinul acordat toamnă, şi care lucrează cu atelaje-

de stat, pot să aplice metodele a- je proprii, comitetele de conducere Au depăşit pianul condiţionată, ei au trecut şi de d a la ' -k
In partea de nord a oraşului Omsk
, grotehnice înaintate, să obţină re- . . de partid din aceste >{ In urma Consfătuirii de Ia bătălia pentru desecarea supra­ aceasta, tot primii la însăminţaiul' se construieşte puternica termocentrală
s ’ ,, şi organizaţiile Constanta a început şi în regiu­ feţelor neproductive. griului. Fină la data de 1 octombrie'. nr. 3; care va fi una din cele mai
> colte sporite la ha. Practica multor * ? nea noastră acţiunea de valori­ însămînfări ia orz mari din Siberia.
ficare a pămînturilor neproduc­ La Rapoltu Mare cetăţenii au Energeticieni şi montatorl de aici, au
i întovărăşiri agricole din regiunea întovărăşiri, vor fi îndrumate să în- > tive. Deocamdată proporţiile ac­ muncit cu mult entuziasm pen­ Obţinerea unei producţii sporiie a.c. colectiviştii au însămânţat c u , organizat un schimb de onoare în
ţiunii nu sînt mari, dar totuşi tru săparea unui canal lung de cinstea Congresului.
ţ> noastră au dovedit acest lucru. Aşa, sămînţeze tot în comun. / ele exprimă hotărîrea oamenilor 700 m.l. care acum protejează de cereale în anul viitor a consliiu- grîu 24 ha. din cele 40 ha. pianifi-' Brigada de izolatori condusă de A.
de a smulge pămîntului cit mai de inundaţii aproape 00 hectare Starjinski a obţinut în ultimele zile o
de exemplu, Înto­ IL% ORDINEA Organele de par- ? multe roade. teren din perimetrul întovărăşirii. it o preocupare de seamă peniru cate şi mai aveau încă 10 ha. pre- ] sporire a productivităţii muncii cu 20%!.
vărăşirea agricolă tid si de stat care ? Demnă de toată lauda este şi ac­ Brigada de montori condusă do G. Go-
din comuna Ră- Z I L E li se află în pcrma- Mai întîi inginerii şi tehnicie­ ţiunea locuitorilor din comuna muncitorii şi tehnicienii din gospo- gătite. In prezent, colectiviştii din \ lubev a terminat montarea u-
hău, raionul Sebeş, nii staturilor populare, cum sînt Oarda de Jos, care în Timpul a nei conducte în patru zile in loc de
> cei din raioanele Alba, Sebeş, 266 zile de muncă voluntară ău dăriile agricole de stat din regiunea Benic, lucrează de zor peniru a ter- ( şase zile. Montorii siberienl au ho-
nenţă în mijlocul <> Haţeg şi Hunedoara, au identi­ săpat un canal de 200 m. 1.. A- tărît să dea în exploatare înainte de
ficat terenurile ¦ respective, au cest canal va capta de acum îna­ noastră. In acest scop, îndată după mina cit mai de grabă însămînţă- ] termen ultimele două cazane de înaltă
care a lucrat în comun cu maşini întovărăşiţilor, trebuie să explice aces-> măsurat, apoi au tăcut planuri inte apele din împrejurimi, mă- terminarea treierişukd ci au început rile. presiune şi un turbogenerator al primu­
şi schiţe. De curînd planurile şi rindu-se astfel suprafaţa terenu­ pregătirile peniru însămlnţările de lui grup electrogen al centralei.
pe tarla întinsă şi a aplicat metode tora că întovărăşirile agricole care schiţele lor au căpătat viaţă. rilor productive ale comunei cu

agrotehnice, a realizat o producţie au fonduri obşteşti şi lucrează în co­ toamnă. Aşa se face că momentul Exemplul muncitorilor din gospo. -

medie de 2.000 kg. grîti la ha. faţă mun, beneficiază de impozite reduse, optim de însăminţare i-a găsit cu d ă m e de sfa{ ?[ fl/ cohctivisiilor)

de numai 1.200 kg. la ha. cit au ceea w este foarte avantajos pentru utilajul agricol reparat, sămînţa {rebuje $ă /fe u m d de

obţinut în medie ţăranii muncitori ej' Mobilizarea întovărăşiţilor pentru L condiţionată şi arături de însămin- muncitori Uldividudli, care pe motiv |

S cu gospodărie individuală. întovără­ ţâre făcute pe aproape întreaga su- pămMtd ^ tan iărăgănează,
a lucra în comun şi a-şi dezvolta
prafaţă planificată. Dar, ei n-au ne- dg pg Q z - pg Q//fl începerea insă. \
şi şlrea agricolă din comuna Toteşti,
raionul Haţeg, a realizat de aseme- fondul obştesc, trebuie să s^a in glifat nici fertilizarea soiului. Pe o mîn(âriIon Acum esle mommtul op-,

nea în acest an o producţie de grîu această perioadă în centrul activită- La îndemnul organizaţiilor de 250 hectare. suprafaţă de 258 ha. au împrăştiat Um dg insămlntare a cercalelor .
partid, al deputaţilor şi al orga­ De asemenea’, cetăţenii din sa­
care întrece cu 500 kg. la ha. pe ţjj organizaţiilor de partid şi a sfa- nizaţiilor de masă, cetăţenii au 4.5.500 kg. îngrăşăminte chimice, iar {oamnă m /fc6/||> scăpai de
pornit prin muncă voluntară Ia tele Qpolişu Mic şi Boşorod,
cea a individualilor, iar întovărăşiţi! p)rj|or populare comunale, raionul Haţeg au redat agricul­ pe alte 78 ha. s-au împrăştiat 1.660 ^ m agricuUor djn r' epinnca „oas.-j
din Alesentea, raionul Alba, au re­ turii 60 hectare teren arabil prin
coltat în medic, cn 400 kg. grîu ¦Nz-v'V 'W V . tone bălegar de grajd. ^

In aiare situaţie, condiţiile nefavo­

la ha. mai mult decît ţăranii indi­ realizarea unui şanţ de 500 me­ rabile (seceta prehuigiiă din lunile \

viduali. Producţii sporite de grîu au tri liniari. august şi septembrie) nu i-au îm -'
In perioada care a trecut de lă
Î N T R E C E R E Aobţinut şi întovărăşiţii din Galda de piedicat pe mecanizatorii gospodări­

Jos, Băcăinţi, Sibişel, Turdaş, Dob-$ Consfătuirea de la Constanţa ilor de stat să pornească primii din .
regiune la îVisăminţatul cerealehr{
ra şi multe altele. şi pînă în prezent, pe întreaga de toamnă. Muncind cu vrednicie, t
ei au reuşit să însăminţeze în scurt \
Cu toate rezultatele bune obţinute regiune s-au redat agriculturii, timp 767 ha. cu orz de ioamnă (de-t

în anul trecut de întovărăşirile a- CELOR DIN CALAN numai prin muncă voluntară, un păşind sarcina de pian cu 23 ha). <
gricole oare au efectuat lucrările în număr de 895 hectare teren ara­ şi 35 ha. cu grîu. Gospodăriile a-
comun, (în special la cultura griu­ In orele dimineţii, Călamil parcă e bil. In total, cetăţenii au prestat
lui) în regiunea noastră au fost cepat să se lase şi să se simtă tot în această acţiune peste 3.400 gricole de stat din Călan, Apoidu'
multe întovărăşiri care au continuat <¦
de Sus şi Boz au terminat primele
să lucreze şi în acest an pămîniul S pustiu. Ici, colo, cile un copil sau f.e- mai mult. Dincolo de jumătatea halei zile de muncă voluntară. însănunţările de toamnă.

individual, pe parcele răzleţe. Pc ineic se întoarce de la piaţă cu di­ se află constructorii. Lucrează la a- Acum, în toate gospodăriile de

lingă faptul că lucrarea pămînlului ferite cumpărături. Frizeria de lingă coperiş. Turnătorii muncesc totuşi. începerea cursurilor stat se lucrează de zor ta recoltarea;
în comun aduce mari sporuri de uzină este puţin populată. Cîfiva Luptă pe două fronturi : pentru depă­
porumbului şi se fac ultimele pregă­
recoltă ea este mai uşoară şi se puşti, care-şi dau aere de meseriaşi şirea pianului şi pentru învingerea de pregăîire
tiri pentru culesul strugurilor.
poate face mai repede, în condiţiuni pricepuţi, primesc noii clienţi cu ae­ greutăţilor de moment. a propagandiştilor
agrotehnice bune şi în perioada cea rul grav, caracteristic marilor frize­ de la sate Colectiviştii din Benic
mai indicată de specialiştii din agri­ rii. Fata de la casă, una blondă, cind — Lucrăm, pe 2—3 metri, cile trei însăminfează de zor
oameni, spunea tov. Francise Vărady

cultură. trecui pe-acolo işi punea stomacul la de la piese mecanice. Cu toate aces­ In ziua de 1 octombrie s-au
tea luptăm pentru o producţie sporită deschis la Geoagiu, raionul O-
Munca în comun se poate organi­ punct. încolo, linişte. Dar unde sini şi pentru calitate. Uite, şi arătă cu răştie, cursurile de pregătire a In fiecare an, membrii gospodări- 1
za cel mai bine dacă se iau măsuri mina piesa turnată, dacă aceste la­ propagandiştilor care vor con­ ei agricole colective din Benic, ra-1
în acest scop încă de pe acum, de oamenii ? Ce fac in acest timp? Răs­ găre ar întirzia, poate că semicocse- duce în acest an şcolar ^ cercif- ionul Alba, pornesc cei dinţii din
la semănat. Acum este momentul cel ria noastră ar avea neplăceri în ce rile şi cursurile învăţămîntului comună la efectuarea lucrărilor a-
mal indicat cînd organizaţiile de par­ punsul îl primeşti de la oricine din priveşte realizarea producţiei. Mîine de partid de Ia sate. ' gricole'. Ca rezultat al acestui fapt
ei realizează cu regularitate recolte I
tid şi sfaturile populare trebuie să Călan: sînt acolo în uzină ia „Vic­ turnăm o clapă de siguranţă pentru sporite faţă de ţăranii muncitori cu ' Fete din Poia­
se ocupe cu toată răspunderea de gospodării ituUviduale. na, în faţa monu­
toria"i acolo unde se produce fontă, mentalului cămin
Peniru a nu rupe cu tradiţia, şi
piese turnate şi semicocs. în această Ioamnă s-au pregătit c u 1 La tasldiufoj! de M ine
grijă pentru insămînţări. Avînd ma­
Am plecat spre uzină. joritatea terenului pregătii din timp i
ş i . întreaga caniilate de săm înţă!
•“VtV'-n,. cultural inaugu­ din Pefroşani
rat la 27 sep­
organizarea muncii în comun în în- înving greutăţile furnal. Ce să facem, trebuie. Dar La aceste cursuri participă
cînd o fi terminată hala, atunci trea­ propagandişti din toate raioane­ tembrie a. c., cu ocazia seini-,1
J Hala turnătoriei, oferă în zilele d- ba se va desfăşura cu mult mai u- le regiunii noastre. Prima lecţie
cestea un peisaj puţin obişnuit. In- şor. Atunci se vor instala macara­ a fost expusă de către tov, Ba- centenarului corului din Po­ O dublă sărbătoare
La înfrumuseţarea tr.o parle, pe o porţiune de cîţiva lele, oamenii o să aibă spaţiu unde lazs Rudolf, membru al Biroului
combinatului zeci de melri, oamenii stau grămădiţi să-şi desfăşoare munca. comitetului regional de partid. iana. La Institutul de Mine din Pe­
de aproape că nil au ioc să se în-
vî’tă. Aerul - rece, împrăştie fumul ie­ Cele arătate de tov. Vărady sînt a- Foto: I. TEREK troşani a avut loc miercuri o

¦vse.-n.rjwcr.’iBtsewnvî dublă sărb ăto are: deschiderea

In cadrul Combinatului side­ şit din abundenţă de pe formele de V. A. crpolzafiilor U. T. I noului an de învăţămînt univer­
rurgic din Hunedoara lucrează turnare. Căldura pieselor incandescen­ ( Continuare în pag, 3-a) sitar şi aniversarea a 10 ani dc*
în diferitele sectoare un număr te se amestecă cu frigul care a în- la înfiinţarea institutului.
de aproape 1.500 femei. Alături
de bărbaţi, ele aduc un aport "i ” .M* Prorectorul Institutului, Ilie
deosebit nu numai 'în procesul ------ -------- 7 3 ---------------- Uliii
de producţie ci si în anumite ac­
ţiuni gospodăreşli. De pildă, Expoziţie de pictură De curînd, în oraşul Brad a de lă unele săf-cini de plan. In­ ţămîntiil politic U.T.M. iar pen­ Constantinescu, a vorbit despre
cînd a început acţiunea de în­ luat fiinţă un depozit de tranzit ’ tr-o zi însă, aceşti tineri au fost tru îmbogăţirea cunoştinţelor a- realizările Institutului de Mine
frumuseţare a combinatului, fe­ In ziua de 12 octombrie, îri'
meile au fost în primele rînduri. sala clubului C.F.R. Simeria se care deserveşte cu diferite ma­ vizitaţi de comunistul Cornel cestora să se ţină unele lecţii pe din Petroşani în cei 10 ani de
va deschide expoziţia de pictură
Pînă acum, un număr de 515 a artiştilor amatori. Expoziţia se organizează cu o* teriale întreprinderea minieră Tudoran, secretar al Comitetului tema : „Să ne cunoaştem frumii- existenţă şi despre perspectivele
temei din combinat au partici­
pat prin muncă voluntară la să­ Expoziţia va cuprinde 100 de cazia concursului republican de Barza. Majoritatea celor anga­ orăşenesc U.T.M. Brad. Stînd de seţile şi bogăţiile patriei”. de dezvoltare.
patul şi transportul de pămlnt, lucrări ale celor 8 creatori ama­
la colectarea de fier vechi, la tori din Simeria. arte plastice — faza orăşeneas­ jaţi aici sînt tineri veniţi din vorbă cu iiecare tînăr • în parte După şedinţa de constituire,
demolarea anumitor clădiri ne- toate colţurile raionului Brad, acesta a aliat că majoritatea sînt
corespunzătoare etc. S-au evi­ Dintre lucrările ce vor li ex­ că şi în cinstea lui 7 Noiembrie. Dar, la început munca nu mer­ utemişti. Atunci s-a născut ideea organizaţia U.T.M. a format bri­ Cififi în pag. 4 -a
denţiat în mod deosebit colecti­ puse, majoritatea oglindesc as­ organizării lor într-o organizaţie găzi de muncă şi un post U.T.M.
pecte din viaţa şi munca sime- Cele mai bune lucrări ale ar-* gea prea bine. Vagoanele erau U.T.M. care să-i mobilizeze mai
vele de temei de la atelierul e- rienifor, fruntaşi în producţie, tiştilor plastici din Simeria vor încărcate şi descărcate cu întîr- de control, care acum au un rol © Guineea — un nou stat
lectric, turnătorie şi serviciul schiţe de compoziţie. &¦. li selecţionate pentru expoziţia ziere. Tinerii abia începuseră să activ la realizarea sarcinilor de hotărîtor în realizarea sarciniloi independent pe harta Africii.
tehnico-administrativ. In spriji­ regională. plan. Şi, la cîteva zile s-a şi ţi­ de plan. La scurt timp de la în­ I © Lucrările Adunării Gene-
nul acestora au venit şi 220 fe­ . v - tşLfp se cunoască între ei. Alţii mun­ nut şedinţa de consmuire. In fiinţarea organizaţiei alţi tineri !j rale a O.N.U.
mei de la Trustul 4 Construcţii, noua organizaţie au fost înca­ ca Axente Olar, Nicolae Vasiu
care au prestat pînă în prezent V. MIHÂILESCU ceau mai bine, iar o parte — şi Gheorghe Josan au cerut stă jj © Conferinţa anuală a par-
peste 1.000 ore de muncă volun­ fie primiţi în rînduri le organiza­ i[s Udului laburist.
tară. Printre femeile care au corespondent destul de mică — se eschivau draţi toţi cei 29 utemişti care ţiei U.T.M. justificînd cererea
participat mai activ la această © Declaraţiile premierului
lucrează la depozitul de tranzit. libanez.
acţiune se numără bobinatoarele
Neonila Bocşa şi Ioana Han- Tot atunci organizaţia a ales un lor prin aceea că aici vor primi © Măsuri repreşive în Fran­

gan, turnătoarele Maria Armaş, birou care să coordoneze întrea­ o educaţie mai sănătoasă. Acum ţa.
ga activitate a utemiştilor. Ca
Emilia- Alama şi altele. munca la depozitul de tranzit al © In legătură cu acţiunile

— «? »— secretar al biroului organizaţiei I. M. Barza merge mai bine. Ti­ agresive ale Franţei împotri­

dc bază a iost ales utemistul F- nerii sînt antrenaţi în întrece­ va Libiei.

mil Ometa care s-a dovedit a fi rea socialistă şi execută toate lu­ ® Ambasadorul american

un tînăr harnic şi conştiincios. crările în timpul prevăzut. Rolul la Beirut, continuă amestecul

De asemenea, organizaţia de ba­ noii organizaţii U.T.M. în mobi­ în afacerile interne ale Li­
ză U.T.M. de la depozitul de lizarea tinerilor pentru, realiza­ banului.
tranzit a hotărît ca toţi ute- rea sarcinilor de plan se face tot
miştii să iie încadraţi în învă- mai evident. ® O nouă afacere scanda­
loasă în Italia.

„Cartea ca premiif i Deschiderea anului şcolar
în învăţămîntul de partid
In scopul unei mai bune difu­
zări a cărţii la sate, Uniunea In acest an, in oraşul Deva necesitatea studierii învăţăturii pe scurt cum. s-a desfăşurat în­
regională a cooperativelor de au fost organizate 90 cercuri şi marxist-leniniste în scopul înar­
consum., în colaborare cu Cen­ cursuri ale învăţănunlului de mării ideologice a membrilor şi văţămintul de partid anul trecut
trul de Vibrării şi difuzarea căr­ partid în care sînt cuprinşi candidaţilor de partid, făcind
ţii, regionala Hunedoara-Deva, 1.494 membri de partid, candi­ recomandări asupra felului cum şi s-a arătat importanţa studie­
organizează prin cooperativele trebuie să-şi organizeze studiul
săteşti difuzarea unui bogat daţi şi oameni a.i muncii din ac­ individual şi să se pregătească rii şi însuşirii teoriei marxist-
sortiment de cărţi din toate do­ tivul fără de partid ai organi­ fiecare cursant.
meniile de activitate. In spriji­ zaţiilor de bază. leniniste, a urmat expunerea
nul acţiunii întreprinse, citito­ De exemplu, la Trustul regio­
rii care-şi cumpără cărţi prin Deschiderea anului şcolar in nal de construcţii şi la Sfatul primei lecţii elaborate pe baza
cooperative, pînă la data de 19 invăţămint.ul de partid s-a făcut popular regional, ca de altfel
octombrie a. c., participă şi la intr-un cadru festiv în zilele de in toate organizaţiile de bază, cuvintării tov. Chivu Stoica la
tombola „Cartea cu premii“, o- 29 septembrie şi 1 octombrie in deschiderea festivă a anului şco­
ferindu-li-se posibilitatea de a 80 din cele 00 cercuri şi lar in învăţămîntul de partid adunarea festivă cu prilejul zi­
lua parte la distribuirea prin cursuri. Cu acest prilej secreta­ s-a făcut cu toii cursanţii şi
tragere la sorţi a 30 de premii. rii organizaţiilor de bază au fă­ propagandiştii cercurilor de că­ lei de 23 August.
cut scurte aprecieri asupra mo­ tre secretarii organizaţiilor de
dului cum a decurs invăţămin- bază, tov. Petru Kertesz şi ioan După expunerea lecţiilor
iul ele partid in anul trecut, a- Pelrincă. După ce s-a arătat
răftnd iol odaia inipuila tjţa şi cursanţii şi propagandiştii fie­

j-'r-’r-’r-’/—>/—>(-'/->/ '-’n r - n r ’ r - r - r j cărui cerc au stabilit împreună

In patria noastră, în anii puterii populare s-au înălţat numeroase construcţii social-cult u- j zilele în care vor ţine şedinţele
ţ
cercurilor şi cursurilor, şi-au

^ râie. In comuna Smeeni, raionul Buzău, regiunea Ploeşti, de pildă, s-a construit de 1 notai bibliografia pentru prime­

t curînd un spital comunal cu o capacitate de 50 paturi. Clişeul nostru reprezintă exterior le lecţii şi au discutat şi alte

noului spital. probleme legate de buna func­

’im J u-7i—I \~ J u.7 7 uţ —J v J \ J ţionare a cercurilor, şi cursu­

fc./ w1<—7v—1wJ y—1 wJ wJ w.’u J ’—t\~J —7U-7 v_/u. —7v rilor. f- ~