Page 14 - 1958-10
P. 14
DRUMUL SOCIALISMULUI Nf, 11 80
M ro 15 octombrie—4 raoiem-' tori. Tehnica de lucru a picto nere muncitoare. şi priceperea şi realizare Intr-o tehnică perso #.¦¦*****¦O4 O««»«»»««« ¦$¦¦*** ¦f,<*¦*o¦>
brie se vor deschide in toate rilor ce expun, dovedeşte un sa artistică in sculptură nu este nală, a pictorilor: inginer Taug-
capitalele de regiuni expoziţiile vădit progres faţă de ultima mai puţin promiţătoare de cît ner Niorbert, lamina-toriştul Ni- Exterior
bienale de artă plastică. expoziţie a cercului, cea din a- în pictură, colae Brehui şi tîmiplarul Ar.
priilie 1958. nold Foro. ***¦¦ de casă
Participanţii la aceste expo Goclitu Gheorghe,' în vîrstă bătrînească
ziţii s!inlt artiştii plastici ama Pasta bogată in care sint de 14 aini, elev în. clasa a VIFa Expoziţia cercului „ de artă o
tori din cuprinsul regiunilor res tratate cele mai multe lucrări, elementară, fiu al unui cocsar, plastică din Hunedoara .dovedeş din Poiana
pective. armonizarea fericită a culorilor, se prezintă la expoziţie cu 10 te odată mai mult că preocupa ¦¦¦
spontaneitatea în mînuirea pen lucrări, „Portret de pionier“ — rea pentru artă a muncitorilor
In urata îndrumărilor date de sulei şi tuşa largă, sînt calităţi in cărbune, este o sinteză a ca a devenit o realitate. o? __ _
către Casa creaţiei populare, ar câştigate de către cei mai mulţi racterelor esenţiale ale mode
tiştii amatori- din regiunea Hu pictori amatori din Hunedoara. lului, desenat intr-o tehnică de Contribuţia cercului plastic ¦<*> % iVW :..’ ¦¦ 7 ¦: AV-:'; •
nedoara — creatori individuali avîn-t spontan şi maturitate. Pic din Hunedoara la expoziţia bie
s-au g ru p aţi' în cercuri plastice Munca stăruitoare de îndru tura în ulei „Vedere de ansam nală a regiunii noastre este aş Dezvoltarea şi întărirea sec trecut. Printre bibliotecile ca şi cultură ale raioanelor Hu
— au. început cu luni în urmă, mare a tovarăşului Bra-ndis, in blu a combinatului“ şi cea în teptată cu multă încredere şi.
pregătirea pentru participarea structorul cercului, a d.at rezul acvarelă „Gazom'dtrul“, dovedesc ca şi de altă dată, realizările torului socialist al agriculturii re au obţinut cele mai frumoa nedoara, Haţeg, Ilia şi Alba
la expoziţie. tatele dorite. Muncitorii au tre multă înţelegere artistică a te acestui cerc se vor bucura de
cut cu mullftă uşurinţă de la mei, o deosebită spontaneitate atenţia şi preţuirea cuvenită. în perioada actuală trebuie să se realizări sg numără biblio ar da un ajutor mai concret
Faza raională a expoziţiei es munca profesională din atelier, în exprimare şi un real-sim ţ al
te în prezent în plină desfăşu uneori destul de grea, la munca culorilor. Micul pictor promite Un modern don Quijote — fie obiectul principal al activi tecile săteşti din Teiuş, Sarmi- în această direcţie. Cele două
rare, unele raioane şi cercuri delicată şi migăloasă de mi mult intr-un viitor apropiat. profesorul Alonso Quijono —
de artă plastică deschizând ex mare a pensulei, creionului sau care s-a exilat de bună voie din tăţii bibliotecilor de la sate. zegetusa, Miercurea, Pet-reşti, biblioteci săteşti din Cristur şi
poziţiile la data de 15 septem peniţei, dovedind reale posibili Io-nescu Vaier, muncitor la a- Spania franchistă, descinde pe
brie. tăţi artistice. Aceiaşi oameni, telierul decorativ al combinatu teritoriul statului Columbia. Ne Propăşirea agriculturii noa Dobra, Ighiu şi altele. Streisîngeorgiu n-au fost nici
care fac să se supună' sub mi lui, expune numeroase, lucrări cu voit să-şi înjghebeze o nouă e-
Vizitind expoziţia artiştilor na lor macaralele şi ciocanele, temă. Compoziţia in acvarelă, xistenţă, eroul cărţii încearcă stre spre o agricultură socia Rău este.însă că pe lingă acum încadrate conform in
plastici amatori grupaţi în cer- au reuşit să conducă delicatele cu subiect din oţelărie şi portre rînd pe rînd îndeletnicirile cele listă, mecanizată, este strîns cele cu activitate rodnică, mai strucţiunilor. La Băcia este to
cţil de artă plastică din Hune instrumente de pictură. Este a- tele în cărbune şi sepia, a oţe- mai diferite, izbindu-se adeseori legată de punerea în practică există şi biblioteci a căror ac lerată în bibliotecă Olga Chei-
doara, se poate constata că ceasta o mare cucerire a epocii laridor Corpadi şi Lăbuneţ, sînt de răutatea şi lipsa de înţelege a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii tivitate şchiopătează. Astfel, van, care numai muncă de bi
expun aici 24 de tovarăşi, In socialismului, pe lingă atîtea re a unor oameni interesaţi, lip biblioteca sătească din Pojoga, bliotecară nu face. La Ilia,
majoritate muncitori ai Combi altele, care vor constitui pagini printre cele mai remarcabile lu siţi de scrupule. moderne.
natului siderurgic din Hunedoa glorioase în istoria ţării noa raionul Ilia, a înscris abia 243 neînţelegerile dintre secţie şi
ra, precum şi ciţiva tehnicieni crări din expoziţie. Aventurile eroului cărţii şi Bibliotecarilor le revine sar cititori cu 1.215 cărţi citite, bibliotecă au urmări serioase
şi ingineri. stre. ÎV: consideraţiile sale, privind as cea din Berthelot 332 cititori asupra muncii cu cartea. Sec
Radu Vasile, zugrav de mese pectele unei lumi în care apar cina de a nu precupeţi nici un cu J .320 cărţi citite. Aseme ţia nu se ocupă de îndruma
Lucrările de pictură, acvarelă Feehet Năzărel, de meserie atît de strident racilele capita efort pentru a pune la dispozi rea şi controlul bibliotecilor,
şi grafică — in număr de peste şa motor, expune peste 10 lu rie, prezintă lucrarea „Cel mai lismului, se înlănţuie într-o ex ţia ţăranilor muncitori, cărţile nea lor mai pot fi citate şi bi iar tov. Maria Lazarovjci, bi
100, înrămate şi aşezate pe pe punere vioaie, cu vădite accente agrotehnice şi politice, care să bliotecile săteşti din Criscior, bliotecară şefă, a părăsit com
reţi şi panouri mobile, sînt ex crări de pictură de bună cali vechi furnal din Balcani“ (din satirice. ridice nivelul cunoştinţelor a- Iiărău, Şibot, Băcia, Cristur, plect această activtate pe mo
puse in sala clubului „Alexan cestora. Streisîngeorgiu, Daia. E ne- tivul că a mai primit şi alte
tate, deşi lucrează la cerc nu Govăjdia) — pictură în ulei e- Pag. 680 — iei 13,50. sarcini obşteşti.
dru Sabia“. Pentru a analiza realizările voie ca acestea, într-un timp
mai de un an de zile. Cele mai xecutată în tro tehnică originală, obţinute de bibliotecile din re cit mai şcuri, şă ia toate mă Incepînd cu luna septem
Remarcăm împreună cu vizi giunea noastră, în perioada lu surile necesare pentru a popu brie, lună dedicată difuzării şi
tatorii preocuparea tematică a reuşite din acestea sînt, fără în ilustrativă. Spiritul intuitiv dez nilor de vară, biblioteca regio lariza cartea şi a mobiliza în popularizării cărţii agrotehni
nală a organizat nu de mult jurul bibliotecilor mai mulţi ce, se impune organizarea cu
artiştilor: scene reprezentative doială, lucrările cu temă „Lec voltat şi puterea descriptivă a o consfătuire la biblioteca să cititori în aşa fel îneît situa sprijinul tehnicienilor agro
nomi a manifestărilor de masă
din munca furnaliştilor, chipuri tura“ şi „Cariera de piatră“, în pictorului se remarcă şi în a- cu cartea, ca prelucrări de
cărţi agrotehnice, recenzii şi
de muncitori şi peisaje indus care artistul dovedeşte reale po ceastă lucrare, ca şi în altele consfătuiri cu cititorii, seri de
întrebări şi răspunsuri, ete. De
triale. Mediul de muncă specific sibilităţi compoziţionale şi de mai vechi, ceea ce ra adus pre asemenea trebuie reactlvizate
cercurile de citit.
cetăţii metalului este bine re culoare. Feehet Năzărel lucrea miul III al concursului
Pregătirea campaniei însă-
prezentat de către artiştii ama ză io prezent şi In sculptură : A.R.L.U.S. pe ţară, în anul 1957. mînţărilor de toamnă, cere şi
ea o preocupare din partea bi
modelează un portret al unei ti Nu putem încheia fără să a- bliotecilor, pentru a sprijini
ţărănimea muncitoare să efec
mintim despre lucrările înţelese tueze la timp şi fii bune con-
diţiuni pregătirea seminţei, so
tească din Vinerea, raionul O- ţia existentă să fie înlăturată. lului şi semănatului.
răştie, la care au participat
toţi responsabilii bibliotecilor Organizarea bibliotecilor mo
bile la arie, lecturile în grup
raionale şi săteşti. Referatele
' --"b; vîv , v y 'î consfătuirii au fost prezentate la locul de muncă, prezenta
mm m k m m m m m m m m m m m m rea unor cărţi agrotehnice, in
de către biblioteca raională O- formările politice din ziare şi
r ăst ie, biblioteca sătească din reviste, au fost de asemenea
Toteşti şi biblioteca regională. preocupări de seamă ale bi
Aceste referate au tratat des
pre munca cu cartea în perioa bliotecilor săteşti si raionale.
Documentele consfătuirii de la
da lunilor de vară. activitatea Constanţa — au fost şi ele
cu cartea la locul de muncă, prelucrate cu ţăranii muncitori,
munca eu cartea în sprijinul lucru care s-a făcut cu spriji
i:>« transformării socialiste a agri nul cadrelor didactice şi sub
culturii şi stadiul actual al directa conducere a organiza
concursului dintre biblioteci. ţiilor de bază de paritd. Aceste
Referatele au oglindit rea prelucrări au adus un ajutor
lizările şi lipsurile muncii bi preţios la ridicarea nivelului Sarcinile ce izvorăsc din în
bliotecilor raionale şi săteşti cunoştinţelor ţărănimii mun săşi necesitatea înfiinţării bi
din acest an. bliotecilor se vor putea realiza
citoare.
Din referate a reieşit că Bibliotecile săteşti din Ighiu, numai dacă bibliotecarii vor a-
bibliotecile săteşti şi ale că Gurasada şi Petreşti, au orga trage în jurul colectivelor lor
minelor culturale au obţinut nizat seri de întrebări şi răs intelectualii satului şi pe cei
însemnate realizări. De pildă, punsuri pe teme agricole, care mai buni cititori care să spri
numai cele 37 biblioteci săteşti au dat rezultate deosebite, fapt jine obiectivele principale ale
existente au înscris în cele do ce denotă interes fată de me bibliotecilor şi dacă sfaturile
uă trimestre ale acestui an todele noi în munca cu cartea populare voi' privi munca cu
18.002 cititori cu 118.775 cărţi pentru ridicarea nivelului cul cartea ca un ajutor preţios in
citite, iar numărul cărţilor ci tural al maselor. rezolvarea cu succes a sarcini
Recent la Hunedoara s-a desfăşurat prima fază a festiva- IN C L IŞ E U : Orchestra Trustului 4 construcţii din Hume- tite la toate bibliotecile regiu Rezultatele obţinute de bi lor actuale de construire a so
nii se ridică in acest an la bliotecile noastre raionale şi cialismului.
lului orăşenesc al tineretului. • doara demonstnndu-şi măiestria, iar alături pe solista Maria 388.697 volume, adică cu regională ar putea îi şi mai bu SAVIA DOBRESCU
Pelicula aparatului de foto graţiat a prins aceste aspecte Vanea de la acelaşi trust interpretind unul din frumoasele noa- 67.164 mai multe decit în anul ne,' dacă secţiile de învăţământ resp. Bibliotecii regionale ^
din timpul desfăşurării programului festivalului. stre cintece populare. F<rfo: *• TEREK
chitei, Petru Ar.deu, ing. Kindler şi Obiecţia că nu există auditoriu, nu Aspectul de campanie manifestat în dariilor agricole socialiste faţă de cele
alţii. este adevărată. S-a dovedit adesea că munca Consiliului regional S.R.S.C. şi individuale.
penlru conferinţele cu teme bine alese,
Analizînd însă ponderea economică pregătite cu multă atenţie^ la iniţia a unor filiale raionale — exemplu Pe Pentru îmbunătăţirea muncii, filiala
a regiunii noastre pe pian naţional, tivele interesante, atrăgătoare, mobili
sarcinile mereu -creseînde ale oamenilor zarea nu a constituit nici o greutate, troşani şl Alba lulia, au avut reper S.R.S.C. a regiunii noasire irebuie să
muncii din regiunea Hunedoara în o- deoarece oamenii sînt interesaţi să afle
pera de construire a socialismului, tre ultimele noutăţi ştiinţifice, culturale, cusiuni asupra unei bune părţi din lichideze cu formalismul în muncă, tre
buie să mărturisim că există încă .la economice şi politice din lumea în
Trecerea de la capitalism la socia in activitatea sa, Filiala S.R.S.C. informînd în mod mai corespunzător cune în munca S.R.S.C., lacune ce vor treagă. Deci, pe viitor trebuie să se activitatea S.R.S.C. Numai aşa se poa buie să privească cu mai multă răs
lism presupune un îndelung pr.oces de din regiunea Hunedoara, a obţinui masele largi de oameni ai muncii cu trebui neîntîrziat lichidate spre a putea aibă mai multă grijă pentru felul in te explica faptul că în diferitele seeţii pundere activitatea de viitor. Atenţie
formare a conştiinţei socialiste a oa o seamă de succese. Astfel, numai în problemele actuale. îndeplini cu mai multă competenţă teresant, atrăgător, deosebit al confe şi filiale raionale de .care .depind în deosebită trebuie acordată tuturor teme-
menilor muncii, chemaţi să îndepli tr-urj singur trimestru pe întreaga re sarcina de onoare încredinţată de că rinţelor. mare măsură stabilirea temelor şi ca lor — politicii internaţionale, politico-
nească măreţul program de construi giune au fost ţinute peste 700 confe O atenţie deosebită a acordat tre partid S.R.SX.-ului.
re a socialismului, prevăzut în Direc rinţe lp care au participat mai mull S.R.S.C. din regiunea noastră funcţio Cu mult simţ de răspundere trebuie litatea acestora, fixarea locului unde să , sociale, ştiinţelor agricole, tehnicii,
tivele celui de-ai 11-lea Congres al de 60.000 de cetăţeni. nării celor patru universităţi populare Deşi în ultima vreme au fost ela organizate pe viitor şi universităţile
P./VJ.R. existente în rdgiune. In programele a- borate multe conferinţe, totuşi trebuie .populare şi lectoratele a căror activi fie ţinute conferinţele nu se face cu medicinej ele. Fiecare conferinţă să fie
Printre conferinţele ţintite, şi care cestora au fost prevăzute subiecte de subliniat faptul că în alegerea subiec tate va începe în aceste prime zile ale regularitate. Trec luni de zile şi co sludiată înainte de elaborare şi ex
Formarea conştiinţei socialiste este s-au bucurat de un interes deosebit se actualitate ca : popularizarea unor ho- telor nu s-a ţinut întotdeauna cont de lunii octombrie. Spre deosebire de a- lectivele secţiilor, conducerile unor fi pusă acolo unde este strîns legată de
o formă aparte a luptei de clasă în enumeră: „Cercetări actuale în Arcti tărîri ale partidului şi guvernului, e- cele mai arzătoare probleme şi de le nul trecut, în acest an programele vor liale raionale nu se adună pentru a specificul locului şi muncii oamenilor,
care rolul determinant îl are activi ca şi Antarctica“, „Cetăţi şi castele is venimente din viaţa internaţională, cu gătura temelor cu caracterul muncii şi trebui întocmite cu mai multă aten discuta sarcinile ce le au de rezolvat.
tatea cultural-educativă dusă de par torice din regiunea Hunedoara“, „As ceriri de seamă ale ştiinţei, probleme activităţii auditoriului. Unele tematici, ţie, pe baza unor consultaţii comune Consiliul regional al Filialei S.R.S.C.
tidul clasei muncitoare şi de statul pecte clin mişcările muncitorilor şi jă- privind construcţia socialismului etc. nu au fost legate în suficientă măsu cu oamenii muncii, organele sindicale
socialist. ră de problemele actuale, de sarcinile şi U.T.M. Numai astfel ele vor cuprin A trecut o vreme destul de îndelun Hunedoara, trebuie să lupte pentru rea
X^ Activitate satisfăcătoare au avut şi concrete ale construcţiei socialiste, de de cele mai arzătoare probleme. gată în care nici Consiliul regional a! lizarea tuturor sarcinilor ce îi revin,
Formele activităţii culturăl-educah've cele 8 lectorate — 6 în Valea Jiului cele de interes naţional şi local. Jn
sînt variate şi complexe, dar oricare CONFERINŢELE şi 2 în Hunedoara, — care prin pro problema tratării evenimentelor inter De felul cum vor fi pregătite pro filialei S.R.S.C. nu s-a întrunit, deşi dovedind astfel că luptă intransigent
ar ti forma, ea trebuie să se bazeze gramele lor stabilite încă de la des naţionale, uneori a trecut mult timp gramele şi selecţionaţi conferenţiarii problemele ce s-au ivit de la ultima pentru construirea socialismului, pentru
pe ideile materialismului dialectic, tre în slujba răspînd irii chiderea cursurilor, au trezit interesul pînă cînd s-a vorbit în faţa maselor depinde succesul activităţii în univer
buie să fie pătrunsă de conţinutul şi curiozitatea celor înscrişi. despre importanţa lor. sităţile populare şi lectorate pe anul şedinţă au fost foarte importante şi educarea oamenilor muncii, că este o
luptei de clasă, intransigentă faţă de şfnnfei şi cuifurii -de învăţămînt 1958--! 959.
orice teorii care ar încerca să frînrze Rezultate frumoase au obţinut şi fi In munca de educare patriotică se cereau rezolvarea imediată. Din cauza verigă importantă a partidului în răs
mersul impetuos spre socialism al ce W lialele oraşelor Deva şi Hunedoara, manifestă de asemenea deseori lipsuri Pentru obţinerea celor mai bune re muncii defectuoase a Consiliului regio pîndirea ştiinţei şi culturii înaintate,
lor ce muncesc, împotriva concepţiilm care în m unca,lor s-au sprijinit pe un serioase. Astfel, paralel cu prelucrarea zultate trebuie grabnic lichidată super nal, respectiv a Iov. Liviu Sirca şl un m i..o. însemnat pentru formarea
idealiste în ştiinţă, literatură şi arfă rănilor pe -pămîntul hunedorean“, pre larg activ de lectori şi conferenţiari, trecutului istoric al regiunii, trebuia ficialitatea, graba şi formalismu!, care Vasile Găinaru, se manifestă multe conştiinţei noi socialiste a maşelor
împotriva misticismului, împotriva ten cum şi teme de pedagogie ca „O nouă reuşind ca astfel să cuprindă cele mal să fie discutată şj admirabila pagină se manifestă adesea în munca S.R.S.C. minusuri în muncă. Astfel, o problemă
dinţelor dăuiătoare ale revizionismu atitudine a tineretului“, „Despre prie importante probleme ale ştiinţei şi cul din istoria poporului nostru care a fost Jn special în raionul Petroşani, filiala
lui contemporan. tenie şi dragoste" şi altele. turii. înscrisă cu ocazia participării Romîniei raională (secretar tov. Şerban), tre de mare importanţă şi care în prezent largi de oameni ai muncii.
-ia războiul antifascist, Trecînd apoi la buie să acorde atenţie şi interes pen
Societatea pentru răspîndirea ştiin Datorită unei munci mai atente a Trebuie subliniat faptul că în mun zilele noastre, să se vorbească despre tru găsirea unor metode noi prezintă neajunsuri, este propaganda Organele şi organizaţiile de partid
ţei şi culturii ocupă un loc importani diferitelor secţii din cadrul filialei ca acestor filiale s-a simţit îndruma creatorii vieţii noi din patria noastră, care şă ducă la sporirea productivi agrico.lă. Deşi au fost ţinute î.n ultima trebuie să acorde o atenţie deosebită,
în această activitate cultural-educativă. S.R.S.C., calitatea conferinţelor elabo rea permanentă a organizaţiei de par care prin munca lor neobosită con tăţii muncii şi reducerii preţului de vreme în diferite sate peste 200 con să îndrume şi să controleze munca fi
De ea depinde în mare măsură infor rate şi expuse a fost mai bogată în tid care a analizat şi controlat di tribuie la înfăptuirea sarcinilor con cost al cărbunelui. Organizaţiile de ferinţe, totuşi, trebuie să arătăm <eă -n lialelor S.R.S.C., să desemneze pe cei
marea maselor largi de oameni cu ce idei, mai combativă faţă de concep verse aspecte ale muncii S.R.S.C., a strucţiei socialiste. partid din raionul Petroşani care au cele mai multe cazuri propaganda a-
le mai actuale descoperiri ştiinţifice, ţiile înapoiate, privind diverse mani încredinţat celor mai buni propagan neglijat munca S.R.S.C. să-şi revizuias
propagarea ştiinţei şi culturii înainta festări de superstiţii şi au explicat u- dişti de partid sarcina elaborării şi In vederea dezvoltării spiritului de gricoiă a avut un caracter unilateral, mai buni propagandişti de partid pen
te, combaterea misticismului şi obscu nele fenomene ale naturii, au fost mai expunerii conferinţelor în faţa maselor dragoste faţă de patrie, au fost pro că atitudinea şi să freacă cit mai cu-
rantismului, popularizarea holărîriloi educative în generai. de oameni ai muncii. gramate cîleva excursii la locurile is ea nu a popularizat cunoştinţe de a- tru a elabora şi expune în faţa mase
C.C, al P.M.R. şi aie guvernului, in torice, care, greşit, din motive neînte rînd la o îndrumare şi conlrol mai grotehnică şi probleme privind culti lor de oameni ai muncii conferinţe pe
formarea maselor despre realizările re Prin cele peste 80 subiecte elabo O rodnică activitate au depus în meiate, pînă la urmă nu s-au mai fă- varea solului. Deşi există la dispozi diferite teme de actualitate, pătrunse
gimului democrat-popular şi principa rate cu forţe proprii, s-a reuşit să se vederea răspîndirii ştiinţei şi culturii, cut. eficace in munca filialei raionale ţia S,R.S.C.-ului conferinţe şi diafilme de învăţătura marxist-ieninistă şi po
lele evenimente internaţionale etc, prin elaborarea de conferinţe si expu- speciale despre legumicultura, silvicul litica partidului nostru.
îmbine varietatea cu actualitatea, uti neri tovărăşii Octavian Floca, Dumitru S.R.S.C. ° tură, zootehnie, medicină veterinară,
Susan, dr. Emil • Caba, Gheorghe A-
lul eu ceea ce interesează - ^ p l icul, ele au fost cu deşăvîrşire scăpate din Sub conducerea şi îndrumarea directă
atenţia Filialei regionale S.R.S.C. de către organizaţiile de partid a ac
Consiliul regional S.R.S.C. trebuie tivităţii S.R.S.C., să luptăm pentru ri
să acorde mai multă atenţie propa dicarea muncii acestora la nivelul ce
gandei agricole. Obiectivul central al rinţelor ce le pune partidul în înfăp
acesteia şă fie sprijinirea operei de tuirea măreţului plan de construire a
transformare socialistă a agriculturii socialismului în patria noastră.
care să exprime larg şi prin exemple
Vii superioritatea economică a gospo- ' FRANKFURT TIBERIU
Fr- T3. ~ -
