Page 15 - 1958-10

N r, l i 80
ÎNTRECEREA
CELOR DIN CĂLAN
(Urmare din pag. I-a)
'devărate. Momentan condiţiile de lu­
cru nu suit tocmai din cele mai bu.
ne. Ca ioaie acestea oamenii au reu­
şit ca in luna septembrie să îndepll-
nească planul de producţie In propor­
ţie de 101,7 la sută. La majoritatea
sortimentelor planul a fost cu mult
depăşii. De pildă, la radiatoare, tu­
buri de scurgere şi lingotiere, planul
a fost depăşit' cu 22,5 la sută, 19,8 şt
respectiv 18,7 la sută.
Furnaliştîi sîntla înălţime
Fonta produsă de Jurnaliştii uzi­
nei „Victoria“ Călan este de iot mai
bună calitate. In întrecerea care se
desfăşoară se ţine însă cont şi de
cantitate / se dă bătălia pentru o pro­
ducţie sporită. Fiecare om vrea să
tnţîmpine marea sărbătoare cu impor­
tante depăşiri de plan. Rezultatele ob­
ţinute în luna septembrie, sînt cel mai
bun argument în acest sens. Planul
a fost îndeplinit Ui' proporţie de 1057
la sută. Cele mai bune rezultate au
Ţăranii m uncitori d in ra io n u l Ilia ca dovadă, numeroasele defec- sector:
păşesc cu încredere pe calea
agriculturii socialiste
Sectorul socialist al agriculturii din de aceştia faţă de ţăranii cu gospo- sectorul socialist al agriculturii din
raionul Ilia a atins în aceste zile peste
27 la sută din suprafaţa cooperativiza-
bilă a raionului. Aceasta dovedeşte că
ţărănimea de aici, sub îndrumarea or­
ganizaţiilor de partid, păşeşte hotărî-
tă pe calea agriculturii socialiste, pe
calea unei vieţi mai bune, mai îm­
belşugate.
Pentru lărgirea şi întărirea conti­
nuă a sectorului socialist, Comitetul
raional de partid Ilia şi-a axat, încc-
pînd de ia conferinţa raională din
1957, întreaga sa activitate în direcţia
intensificării muncii politice de masă
şi a celei cultural-educative în vede­
rea lămuririi ţăranilor muncitori asu­
pra politicii partidului cu priyire la
transformarea socialistă a agriculturii.
Munca politică de masă pentru tran­
sformarea socialistă a agriculturii a
•fost analizată în mai multe rînduri,
în şedinţele de birou şi în plenarele
lărgite aie comitetului raional de par­
tid, luîftdti-se măsuri pentru îmbună­
tăţirea acestei munci şi pentru cunoaş­
terea mai îndeaproape a problemelor
arzătoare privind construcţia socialis­
tă la sate, în vederea extinderii ce­
lor mai practice melode de muncă, fi­
nind cont de respectarea liberului con-
simţămînt ai ţăranilor muncitori şi
de specificul fiecărui sat.
Comitetul raional şi-a îndreptat a-
tenţia în primul rînd în spre satele
unde existau condiţii tnai prielnice pen­ (peste 500 hectare), aducînd ca fond
tru crearea de noi întovărăşiri, formă
îmbrăţişată mai muft de ţăranii mun­
citori din raion.
In urma măsurilor prevăzute de Con­
sfătuirea lucrătorilor din agricultură
de la Constanţa, Comitetul raional
de partid Ilia a intensificat şi mai
mult munca politică de masă pentru
cooperativizarea agriculturii.
In plenarele de comitet lărgite, la
care au participat şi tovarăşi din ac­ să de organele şi organizaţiile de par­
tivul de partid, s-a studiat din nou
această problemă şi s-a pus accentul
ca fiecare membru al comitetului ra­
ional să răspundă concret de un nu­
măr de sate, sAă stea mai multe zile
în satele respective, să ajute organi­
zaţiile de bază şi colectivele care mun­
cesc în această direcţie şi să mobili­
zeze toate forţele din comuna sau satu!
respectiv Ia munca de lămurire a ţă­
ranilor munpjjori.
Membrii biroului comitetului raional
de partid, împreună cu comitetele co­
munale de partid şi organizaţiile de
bază, au studiat timp de 3—4 ziJe sta­
diul şi situaţia în care se află coope­
rativizarea agriculturii sub toate as-
pectelfe ca : dezvoltarea şi rezultatele
obţinute de întovărăşiri (acolo unde
existau), atitudinea ţăranilor muncitori
faţă de această sarcină trasată de
partid, părerea membrilor şi candida­
ţilor de partid despre metodele folo­
site în munca de lămurire a ţărani­
lor muncitori etc.
Cu acest prilej s-a hotărît că în a-
ceie sate unde există condiţii favora­
bile cooperativizării complecte, cît şi
în altele, să se ţină adunări populare
cu toţi ţăranii muncitori din sat, să
se facă la căminele culturale expu­
neri asupra avantajelor de care se
bucură ţăranii întovărăşiţi şi colecti­
vişti şi asupra rezultatelor obţinute
Gospodăria de stat din
Sîntămăria Orlea raionul
Halea, dezvoltă în conti­
nuu ramura zootehnică. In
cadrul acestei ramuri, se dez­
voltă creşterea porcilor.
IN ClJŞEU : Aspect de la
ferma de porci a gospodăriei
de stat din Şintdmăria Or­
lea.
fost înregistrate la furnalul 1, care a
îndeplinit planul în proporţie de 1077
la sută.
La sem icocserie
rezultate remarcabile
De la un timp colectivul semicoc-
seriei din Călan obţine succese dem-
ne de toată lauda, înregisirind impor-
tonte depăşiri d e . plan. Şi în luna
trecută rezultatele lor au fost foarte
bune. Ei au reuşit să îndeplinească
planul în proporţie de 137,4 la sută.
La toate bateriile s-au înregistrat de­
păşiri. Bateria l-a a depăşit planul cu
64,6 la sută, bateria H-d cu 19,2 la
sută, bateria III-a cu 26,8 la sută,
iar la gudron cu 70,7 la sută. Toţi au
muncii bine, dar cel mai bine lăcătu­
şul de reparaţii Paraschiv Birlovan,
fochiştii Sava Cărucior şi Nicolae
limofie.
'Aici, în aceste secţii, se află locui­
torii Călanului. Fiecare, ta locul lui
de muncă se străduieşte să producă
cit mai mult. Iar după orele de lu­
cru, pornesc spre case bucuroşi de
ceea ce au realizat. Atunci există în-
tr-adevăr animaţie... V. A.
dărie individuală. Trebuie subliniat şi raionul Ilia se prezenta astfel. 116
faptul că în aceste adunări membrii întovărăşiri agricole şi zootehnice şi
de partid şi candidaţii, activiştii sfa­
turilor populare, au fost îndrumaţi să
depună cererile lor în faţa ţăranilor
muncitori prezenţi, pentru a constitui
astfel exemplu de urmat şi pentru alţi
ţărani muncitori din satele respective. munca politică consecventă desfăşurată
Acolo unde s-au ţinut astfel de adu- permanent de către aparatul comite-
nări, în zilele imediat următoare s-a tului raional de partid, de către comi-
trecut la o muncă politică susţinută tetele comunale şi organizaţiile de ba­
de lămurire de la om ia om de către • ză care au ştiut să-şi organizeze bine
agitatori, propagandişti, deputaţi şi sa­ munca şi să mobilizeze în jurul lor
lariaţi ai sfaturilor populare respecti­
ve care au muncit pe circumscripţii şi
grupe de case.
Această metodă s-a dovedit a fi cea
mai potrivită în majoritatea satelor,
lucru confirmat de altfel şi de rezul­
tatele obţinute în ultimul timp. De unde în scurtă vreme se va termina
pildă, în satele Stănceşfi şi Ohaba, din cooperativizarea.
comuna Lăpuşnic, unde pînă la sfâr­
şitul lunii august a.c. existau doar cîte sus, se poate trage concluzia că' nun-
o întovărăşire agricolă cu 20 şi res­
pectiv 30 ha. teren arabil, s-a ajuns
ca, în urma muncii politice desfăşura-
tă de organizaţia de partid, în maj
puţin de o săptămînă, toate familiile
din aceste sate să intre în întovără-
şire cu întreaga suprafaţă de pămînt.
Asemenea rezultate s-au obţinut şi
în satul Sîrbi, unde în numai 5 zile
s-au înscris în întovărăşirea agricolă
încă 190 familii cu întreaga suprafaţă
de bază şi un însemnat număr de oi.
In acest sat doar eîteva familii au ră­
mas încă neînscrise în întovărăşire
cu întreaga suprafaţă.
Exemple unde ţăranii muncitori s-au
înscris cu întreaga suprafaţă mai pot
fi date şi în satele Valea Lungă, Vis­
ca, Vorţa, Dumeşti, Băgara, Strigoana,
Răduleşti, Tisa sau Burjuc.
Datorită unei munci sistematice du­
tid din raionul Iiia, un număr de 31
safe sînt complect cooperafivizate, iar
în altele, cum sînt Dobra, Lăpuşnic,
Zam, Sîrbi, Vorţa şi Visca, sînt create
posibilităţi ca în scurt timp să se ter­ cea mai importantă perioadă a vieţii,
mine munca de cooperativizare a a- ea consiiiuind pentru fiecare tînăr sau
gricuiturii.
In ultima lună sectorul socialist al
agriculturii în raionul Ilia a crescut
cu încă 590 familii şi 1.724 hectare te­
ren, adăugîndu-se la fondul de bază
al întovărăşirilor un mare număr de oi.
Merită atenţie şi faptul că în unele
comune ca Dobra şi Lăpuşnic un nu­
măr de 55 şl respectiv 17 familii din
riadul întovărăşiţilor, au cerut
crearea unor gospodării agricole co­
lective.
O privire de ansamblu ne demon­
strează că la data de 15 septembrie
...-------------- -
Conducerea tehnică a sectorului
— f i i i mim în lichidarea fmlmm
in urma a
Pentru a lichida rămînerea
în urmă a minei Lupeni, con-
ducerea a trecut la o serie de
măsuri menite să ducă la îm-
bunătăţirea situaţiei.
Astfel, îneepînd cu data de
15 septembrie, la .toate sectoa­
rele au fost introduse diagrame,
cuprinzînd locurile de muncă
şi producţia programată, pro­
ducţia realizată, diferenţa şi si­
tuaţia centralizată pe sector. A-
ceste diagrame şînt ţinute Ia
zi de către şefii de sectoare
, conform N.T.S., trebuie efec- ducerea sectorului HI, care mş
care se prezintă cu ele in faţa
conducerii întreprinderii şi pe
baza lor se intervine acolo un­
de este nevoie.
Din 10 în 10 zile se face a-
naliza fiecărui sector, iar anali-
4 gospodării agricole colective care cu­
prind în total 10.388 hectare pămînt.
Întovărăşirile agrozootehnice posedă
ca fond de bază peste 2.000 ol.
La baza acestor realizări a stat
toate forţele existente în comune şi
sate. Fără îndoială că aceste realizări
se mai datoresc şi preocupării perma­
nente de care au dat dovadă uneie
sfaturi populare ca cele din Sîrbi, Do-
bra, Lăpuşnic, Zam, Visca şi altele,
Din cifrele şi faptele relatate mai
cindu-se în continuare cu acelaşi simţ
de răspundere, folosindu-se cu price­
pere metodele care s-au dovedit a ti
ce]e ma; eficace, acordîndu-se un a-
jutor mai substanţial comitetelor de
partid şi organizaţiilor de bază din
uneie comune ca Brănişea, Filiinon
Sîrbu, Buruiene, Şoimuş, Cîrjiţi şi Hâ-
rău, undo munca de cooperativizare se
desfăşoară încă anevoios, se va reuşi
cu siguranţă să se obţină succese şî
mai de seamă în munca de transfor­
mare socialistă a agriculturii, se vor
putea traduce în fapt hotărîrile Consfă­
tuirii dc la Constanţa şi Directivele
celui de al II-lea Congres al parti­
dului.
IOSIF NELEGA
activist al Comitetului regional
P.M.R. — Hunedoara
Prin problemele deosebite pe care
le ridică pentru fiecare părinte sau
educator în munca de educare a co­
piilor sau elevilor săi, adolescenţa este,
I tînără poarta de intrare spre maiuri-
iaie în viaţă.
In ani, Ia băieţi adolescenţa e cu­
prinsă între 18—20 ani, iar la fete
între 16— 17 ani. Adolescenţa o putem
socoii, alături de tinereţe, ca pe una
din cele mai frumoase vîrsle din viaţa
noastră, datorită faptului că acum se
conturează şi se zămislesc unele din
visurile cele mai frumoase şi mpi în­
drăzneţe ale vieţii.
Copilul care mai ieri şi-a încheiat
jocurile copilăriei, in pragul udoles-
DRUMUL SOCIALISMULUI Pm 3
Campionatul regional ie fotbal
Echipele din campionatul !re- .chis.pe Da.ohpi şj acesta & fn*
gional de fotbal, -care duminică scris -imparaM. Rfişîd'tst'Ul fi"
au jucat în cadrul cupei R.P.R. nai, 2—0 (0—0) pentru' „Fia"
au disputat miercuri după-amia- căra“ Orăştie.
za activităţii brigăzilor se tace Ia echipa mea, ci la întreg sec-* ză, meciurile restante.
^
pe sectoare. torul, dacă se va ţine cont de; La Llatna formaţia „Aurul"
din localitate -a fost învinsă pe -In urma contestaţiilor făcute
Toate aceste măsuri însă, cele spuse pînă acum, adică teren propriu de „Şantierul“ Hu- de unele echipe d.ifi campidiiatul
nedoara, cu scorul de 3-2 (2-1). regional de fotbal, comisia regie-:
devin simple formalităţi, atunci cadrele tehnice să ne .asigure ! Deşi în minutul 11 al prj- nală de fotbal a hotărît urmă"
mei reprize gazdele reuşesc să toarele:
cînd conducerea tehnică a sec- aprovizionarea cu lemne, vago-
deschidă scorul, totuşi, datorită .— Jocul „Flacăra" Orăştie w
toarelor le priveşte cu superfi- nete goale, aer comprimat lai jocului confuz nu au putut men- „Şantierul“ Hunedoara din 31!
ţine scorul. Pentru „Şantierul"
cialitate şi nu ia măsurile de presiunea necesară şi să pună* Hunedoara, toate cele trei goluri august se omologhează cu re ­
au fost marcate de centrul îna­ zultatul de 3—0 pentru „Fia"
rigoare. mare accent pe întărirea xlisci-i intaş Anton. căra".
Iată un exemplu. Nu de mult plinei saneţiorjînd fără cruţare) Şi „Minerul“ Aninoasa a su- — Jocul dintre „'Victoria'“ Să-
ian — „Corvinul" Deva, din 14
la un control efectuat de către orice abatere, ferit o înfrîngere cu scorul de septembrie se omologhează ca
2— 1 ¦in faţa „Constructorului" rezultatul de 3 - 0 pentru „Cor­
conducerea întreprinderii. în Intr-adeyă.r iov, Ion Doboi a' bi un edoara. vinul" Deva.
sectorul IV A, s-a constatat că prins bine aspectul problemei,i Cea mai palpitantă partidă a _ Jocul dintre „Unirea" Albă
fost aceea dintre formaţiile „Fia- Iulia ~ „Metalul" Cugir di» 7
maistrul Negrită nu a controlat De aceea este interesant de cu-; cara şi „Din amo din Orăştie septembrie se omologhează cu
Deşi „Macara a dominat pe rezultatul de 3 - 0 pentru
“^ v lta te a grupelor lucru care, noscut, măsurile luate de tot timpul reprizei a I-a, totuşi talul Cugir
ţua{ ^ouă prj pe zj g a maj |una !ujie a r|jmas cu 2.600 ţp -\
mult, la unele locuri de muncă ne sub plan, pentru ca în au-{
acesta nu a fost deloc. Aşa gust să-l depăşească cu 700*
stînd lucrurile, desigur că nu tone. Nici în prezent nu ş-arţ
avea de unde să cunoască nici putea spune că stă strălucit,|
situaţia producţiei din ziua res- totuşi ceea ce ş-,a realizat în-;
pectivă. Aceeaşi stare de lucruri seamnă un progres. Iată ce ne*
s-a manifestat mult timp şi în spune toy, inginer Nicolae Ză-{
partea mecanică a sectorului; voranu, locţiitorul .şefului de1
Pentru lichidarea rămîne-)
ţiunî ale utilajului au fost înlă-
turate de specialişti aduşi de rii în urmă conducerea secto- minind alb. fLatorsefluaer*eŞaCOjorUclul,ru§i*, rul~" JoHcuulneddoinartare „C onsim tă"
ambele echipe şi-au revenit şi „Unîfea"
la sectorul II. ruJui III a trecut la o serie de*
f ! prestat j ? 011 nivel Alba Iulia din 14 septembrie, se
Dar să vedem ce ne spune măsuri ţehmpo-orgaojzatQrice. tehnic mai ridicat. Scorul a fost
deschis abia în minutul 54 de omologhează cu rezoMatol .<fe
minerul Ion Doboi, despre sta- în primul rînd ş-a pus accent* 3—0 pentru Constructoryj Hu-
rea de lucruri din sector: pe întărirea disciplinei în m um ' nedoar.a,
— Eu am fost transferat aici că, Iuîndu-se măsuri împotriva*)
de la sectorul IV B, pentru a acelora care nu se conformau.' către Danciu (Flacăra). Al doi- Iată cum arată clasamentul
contribui cu ceva Ia îmbunată- De exemplu cazul fraţilor .Sim­ lea gol, care ş pecetluit şi vie- campionatului regional de fot*-
ţirea situaţiei. Lucrez la abată- bu, care au fost transferaţi dis-S toria „Flăcării“, a survenit în bal după etapa V-a, complectat
jul IV, orizontul 45, de unde ciplinar Ia depozitul de lemne* minutul 70 cînd Găină depăşind cu rezultatele omologate de e?>;
iniţial s-au extras abia 50 de de la suprafaţă. Muncitorii au$ apărarea echipei Dinamo, a des- misia regională de fotbal.
tone pe schimb. Şi aceasta, da- fost strînşi Ia începutul fiecărui)
torită faptului că, conducerea schimb, pentru a li se explica 1. Parîngul Lonea 5 4 1 0 12: 2 —• 0
tehnică a sectorului, nu a luat concret planul de producţie pe
măsuri din timp, ca armarea schimbul respectiv,
să fie făcută conform N.T.S. Pentru a se preveni şi reme-'
Aerul comprimat în abataj, de dia la timp defectele la cratere,,' 2. Flacăra Orăştie 5 4 1 0 11 : 2 — 9
multe ori era sub două atmos- s-au dat dispoziţii ea mecanicii
fere ceea ce, normal, era insu- să se prezinte la locul de mun-, 3. Corvinul Deva ^ 5 3 2 0 IM 2 — 8
ficient pentru funcţionarea cîo- că cu scule, lemne pentru cu-)
canelor. Iar în ce priveşte a- plunguri şi toate cele necesare, .4. Minerul Aninoasa v 5 3 0 2 11: 7
provizionarea cu material lem- De asemenea, s-a dus o luptă
nos şi vagonete goale, era cu susţinută contra pierderilor de) 5. Constructorul H uned/ 5 3 0 2 8 : .6 — 6
totul insuficientă. Mai mult, presiune şi de debit în reţeaua;
maiştrii şi tehnicienii prin de aer comprimat, sehimbîndu-' 6, Şantierul Hunedoara v 5 3 0 2 11: 9 - 8
comportarea lor neprincipială se garniturile şi conductele!
laţă de muncitori, au slăbit unde a fost nevoie, asîgurîudX 7. Minerul Vulcan v 5 2 >1 2 4 : 7 — 5
disciplina şi respectul reciproc astfel în abataje. presiunea deŞ
în timpul serviciului. Astfel, a lucru, 8. Aurul Zlatna J 5 2 0 3 7: 8 — 4
9. Şurianul Sebeş ' 5 1 2 2 5; 6 — 4
10. Victoria Haţeg 5 1 2 2 9:11 — 4
11. Metalul Cugir J. 5 2 0 3 8 î 1.2 ——4
12. Unirea Alba Iulia 5 • 1 0 4 3:11 2
13. Victoria Călan y 5 0 2 3 1:11 - 2
14. Dinamo Orăştie V* 5 0 1 4 4 : 11 - i
fost-. cazul maistrului Mihai Producţia sectorului fiindţ Meci ami î
Beretă!, tare a fost degradai concentrată în cele III abataje^
în urma repetatelor abateri dis- frontale : II est, II vest şi fV<
ciplinare. Aşa se explică nume- est, s-a acordat o atenţie deo-( Pe .stadionul „C om uni” din ţionat dezlînat în timp ce „CorvI-
oraşul Deva ş-au întîlnit joj nul” s-a comportat ca şi în meciu-
roasele absenţe nemotivate şi sebită organizării şi reorgani-^ după-amiază într-un meci ami- rile de campionat fapt pentru
cai formaţia „Corvinul” din lo- care a şi obţinut victoria,
lipsa de disciplină în muncă, zării grupelor, pentru ca aces-' calitate şi 'selecţionata „Dina-
md” . Scorul partidei a fost de
In ce priveşte echipa mea, tea să fie cît mai omogene, 3-0 (1-0) p e h u ' Corvinul.
de Ia început am pus un mare Iată deci, că din ceje expuse* Gu^ ocazia meciului ş-a dove-
d.it cît de mare preţ trebuie să
accent pe întărirea disciplinei mai sus, rezultă clar, că de ie­ pună conducerile colectivelor .c , .... .,
sportive pe omogenitatea echi-
şi înlăturarea absenţelor nemo- Iul în care conducerea tehnică) pejor. Selecţionata „Dijiamo de
pildă care înaintea .acestei par-
tivate, sancţionîndu-i pe cei a sectorului se îngrijeşte de a-1 tide nu a făcut nici un fel de suspendă şi va fi disputată la
antrenament a fost nevoită să j ata de 30 noiembrie cînd ya fi
care nu se conformau. Iar de provizionarea cu materiale şi^ cedeze cu un scor categoric de şţ ujfjma etapă a campionatului,
Ia conducerea tehnică a secto- vagonete goale a echipelor, de- 3-0. Jucătorii nu erau obişnuiţi jn schimb, pe stadionul din
Qeva se VOf fatîjni duminică
rului, am cerut, să ne aprovi- condiţiile de lucru şi transportă cu posturile încredinţate, au ac-
selecţionatele de fotbal Valea
zioneze cu lemne, vagonete menţinînd totodată o disciplină! Mureşului şi Valea Jiului. In
componenţa acestor selecţionate
goale şi aer comprimat. Am a- fermă a muncii, depinde reali-' vor jucători de la toate e-
juns în felul acesta să dăm pe zarea planului de producţie ai chipele participante la campio-
schimb, mult mai multe tone de brigăzilor, a sectorului şi în ’ natul regional de fotbal.
cărbune. Dar nu sîntem mul- ultimă instanţă a întregii între-;
ţumiţi. Această cantitate poate prinderi,
fi mai mare şi nu numai Ing. GH, COMŞUTAi
OCSQ^XXSOCJOOOGOOOCOOTOCOr S-SOTXXXXKXXX>OÎXMX40CCQCCr^aaaXXXXXXKXJaOiX>CO<XXXJOOOOOO
Despre adolescenţă, adolescenta ş&uţînd să spargă vechile,
relaţii de copil .statornicite în familie>
De aceea nu e de .mirare faptul cînd
unii dintre ei comit acte huliganicei
şl grosolane, nedemne., ypgab.pndeqză şi
nu-şi găsesc rostui.
Uri rol cpvîrşitor de mare pentru er
cenţei suferă o serie de modificări şi pe mai departe însuşirea ştiinţei, teh­ au produs un puternic ecou asupra ducaţia adolescenţilor ti are Uniunea
transformări, care-i revoluţionează or­ nicii, literaturii şi ariei, eic. pentru vieţii noastre. La ţoale acestea se a- Tinerelului Muncitor, unica organiza­
ganismul. Acum, părintele îşi dă sea­ specializarea în diferite institute de daugă puiernica sete de viaţă, de cu­ ţie revoluţionară a tineretului. Ea prir
ma că în faţa lui nu mai are un co­ învăţămînt superior sau în altă for­ noaştere, de a afla cît mai multe lu­ meşie în rlndurile sale pe tiparele şl
pil, ci pe adolescentul sau adolescenta mă de activitate_ cruri, adolescentul fiind pe deplin în­ tinerii cei mai d.esloi/iici, cei mai ca­
care-şi cer dreptul la maturitate şi de crezător în forţele sale. pabili, ataşaţi cu trup şi suflet clasei
aici decurg şi sarcinile deosebite care Nu trebuie să uităm că la această muncitoare, Capabili de a educa şi fi
revin părinţilor şi educatorilor în a- vîrstă se formează şi se conturează Sub aspectul voinţei, adolescentul exemple în muncă şi în comportare,
ceastă perioadă. concepţia ştiinţifică despre lume şi crede că forţele sale sînt suficiente pentru masele largi de tineret.
viaţă a adolescentului şi adolescentei pentru a depăşi orice obstacol ivii in
Pe lingă unele schimbări glandu­ şi se precizează atitudinea sa nouă calea sa. Esle vîrsia specifică roman­ Alături de familie şi şcoală, Uniu­
lare care caracterizează această peri­ faţă de muncă. Acum, adolescentul tismului revoluţionar, cînd adolescen­ nea Tineretului Muncitor are sarcina
oadă, la adolescenţi avem de-a face prinde adevăratul sens social al mun­ tul sau adolescenta sini foarte suges- de cinste de a educa iriireg tinerelul
şi cu intensificarea şi accelerarea unor cii, pentru care trebuie să-şi dărUr tibili, se înflăcărează pentru idei mă­ muncitor în spiritul moralei comunism
funcţii fiziologice cum ar fi circulaţia, reţe şi sînt gata de sacrificiu. te, a dragostei faţă 4? pairie, faţă de
respiraţia şi altele. Trebuie să arătăm Pe feme pedagogice mutică, faţă de cuceririle poporului
că această vîrsiă esie de asemenea In ansamblul trăsăturilor de carac­ nostru muncitor, faţă de marea noa­
caracterizată de o puternică creştere a iască toate forţele şi capacitatea şa. ter ce întregesc personalitatea adoles­ stră prietenă Uniunea .Sovietică şi fa­
organismului. La această vîrstă se pune în mod centului sau adolescentei relevăm spi­
ritul de independenţă şi de aventură, ţă de toţi oamenii muncii din lumea
La vîrsia adolescenţei apar o serie hotărît alegerea meseriei în conformi­ La aceasta se mai adaugă de aseme­ întreagă. Organizaţia revoluţionară a
de particularităţi psihice ce întregesc tate cu înclinaţiile, aptitudinile şi ta­ nea dorinţa fermă de a fi mai maiur tineretului, trebuie să cultive cinstea,
profilul psihologic al tînărului sau ti­ lentele, şi nu după capriciul părinţilor înainte de vreme. Adolescentul şi ado- grifa şi respectul faţă de avutul ob­
nerei, partitulariiăţi ce aruncă o lu­ sau însăşi al adolescentului. lescenia cer părintelui şi celor din jur ştesc, spiritul de dreptate şi principia-
mină clară asupra contextului în care să I,e acorde demnijalea şi 'încrederea Htate comunistă, atitudinea notfă faţă
apare şi se dezvoltă sentimentul de Putem spune că în a.ceasiă perioa­ vîrsieţ, şă nu fie jigniţi şi socotiţi de muncă, exprimată prin fapte d§
prietenie şi de dragoste specific vîrs- dă se observă o împletire a intereselor copiii de odinioară. Datorită acestor vitejie şi eroism,
iei. adolescentului pentru aspectele teore­ lucruri, unii adolescenţi încep să fu­
tice şi practice ale diferitelor sectoare meze şi să folosească o serie .de arti­ Tot organizaţiei revoduţionare q U*
Să vedem care sînt aceste particu­ de muncă. El se pasionează acum ficii, cu ajutorul cărora socotesc că neretului li revine sqrcinp. importantă
larităţi psihice ale adolescenţei. Ca să pentru ştiinţă, tehnică, literatură şi impresionează pe cei de aceeaşi vîrsiă de a forma şi educa şentimerUeie de
stabilim o erarhie a acestor particula­ artă, diferite !ramuri sportive, vp.riq.ie sau pe adulţi. Adolescentele nu ră- pritienie şi dragoste la adolescenţi,
rităţi e puţin mai' greu. Să începem activităţi practice în atelier sau uzină, mîn nici ele indiferente la aprecierile combătînd totodată unele rămăşiţe ale
cu unde aspecte ale proceselor psi­ activitatea obştească, cenacluri litera- şi complimentele care .li se fac asupra moralei burgheze .existente In conştiin­
hice de cunoaştere. Cunoştinţele ştiin­ re, cercuri ştiinţifice, eic. comportării şi manifestărilor lor femi­ ţa unor adolescenţi cu păreri înapo?
ţifice însuşite în mod temeinic în nine. In această pripinţă sînt foarte iaie despre viaţă.
şcoală, lectura particulară, la care se Vorbind despre imaginaţia şi fan- receptive.
adaugă experienţa ,de viaţă, contribuie le<i.a adolescentului, cine .nu-şi amin- Alături de particularităţile fiziologice
leşie cu plăcere de încercările stiijr Necunoaşterea iuturor acestor parii- şi psihice arătate mai sus, in perioada
la ridicarea nivelului intelectual şi cul­ Lace ile ver!>lficare sau de iraiare în adolescenţei apare Şi sentimentul de
proză a fapte}?; şi eveniin§jge,lor (e cularităţi de către unii părinţi poate dragoste şi prietenie, care înnobilează
tural ai adolescentului, nivel superior jirea umană.
...... . duce la iscarea unor anumite rupturi
înt/e părinţi şi copii, adolescentul sau Pipi. ALEXANDRU CAZANGIU,
virstejor de puia acum, care-i pjjmiţe