Page 16 - 1958-10

Paer. 4
Lucrările Adunării Generale a O . N. U.
Cuvîntarea lui Â.A. Gromîko
în legătură cu necesitatea retragerii
trupelor anglo-americane din Iordania şi Liban
NEW YORK 3 (Agerpres). —
TASS transm ite: In şedinţa din
după-amiaza zilei de 2 octom­
brie,. şeiul delegaţiei sovietice,
ministrul Afacerilor Externe al
U.R.S.S., A. A. Gromîko, a ros­
tit o cuvîntare în legătură cu
necesitatea retragerii grabnice a
trupelor americane şi engleze
din Liban şi Iordania. Gromîko
a subliniat că în momentul de
faţă situaţia internaţională se
caracterizează printr-o mare în­
cordare şi poartă în sine primej­
dia unei serioase explozii mili­
tare capabile să împingă ome­
nirea în abisul unui război a-
tomic distrugător. Şeful delega­
ţiei sovietice a relevat că sar­
cina retragerii trupelor ameri­
cane şi engleze din Liban şi Ior­
dania, pusă de sesiunea extra­
ordinară specială Adunării Gene­
rale, nu a fost îndeplinită. In
ciudă zarvei publicitare ridicate
în jurul apropiatei retrageri a
trupelor, unităţi militare ameri­
cane şi engleze continuă să se
afle în aceste ţări. Aceasta în­
seamnă că primejdia, pentru pa­
ce în regiunea Orientului a-
propiat şi mijlociu, care a apă­
rut în legătură cu agresiunea
S.U.A. şi Angliei împotriva Ior­
daniei şi Libanului, nu a fost de
fel înlăturată. Raportul secreta­
rului general al O.N.U. în aceas­
tă problemă denotă că nu exis­
tă şi nu poate exista loc pen­
tru autoliniştire, deoarece S.U.A.
şi Anglia nu şi-au îndeplinit o-
bligaţijle ce le revin conform re­
zoluţiei Adunării Generale.
A. A. Gromîko a demascat,
manevrele S.U.A. şi Angliei care,
recurgînd la diferite subterfugii
întîrzie retragerea trupelor lor,
intervin cu brutalitate, fără nici
o jenă, în treburile interne ale
Libanului şi Iordaniei. Gromîko
a demonstrat absurditatea argu­
mentelor la care recurg S.U.A.
şi Anglia în încercările lor de
a-şi justifica politica interven-
ninrn — urnei stat independent
PE HARTA "AFRICII
KONARAKA 3 (Agerpres). —•
Harta Africii a consemnat crea­
rea celui de-al 10-lea stat afri­
can independent — Guineea. A-
cest important eveniment consti­
tuie o încununare a luptei cu­
rajoase a poporului din Guineea
împotriva colonialismului, pen­
tru cucerirea independentei sale
naţionale. Prin constituirea sta­
tului independent al Guineei,
avîntul mişcării de eliberare a
popoarelor africane capătă o
nouă şi puternică confirmare.
Guineea este aşezată în Afri­
ca occidentală, pe coasta Ocea­
nului Atlantic, mărginindu-se cu
Guineea portugheză, Senegalul,
Sudanul francez, Liberia si Sier-
ra Leone. Pe o suprafaţă de
251.000 kilometri patraţi trăiesc
2.000.000 de locuitori, în
zdrobitoarea lor majoritate a-
fricani. Guineea a fost co­
tropită de colonialiştii fran­
cezi în cea de-a doua jumă­
tate a secolului XIX. înainte de
aceasta, ea a aparţinut succesiv
Portugaliei şi Angliei. In anul
1825 Guineea a fost. inclusă în
componenţa Sudanului francez,
devenind mai apoi un „teritoriu
autonom” în cadrul Africii oc­
cidentale franceze. In cursul de­
ceniilor care s-au scurs de a-
iunci, Guineea a fost supusă ex­
ploatării coloniale crunte, iar
poporul ei umilirii şi suferinţei.
Dar ocupaţia franceză nu a reu­
şit să suprime demnitatea naţio­
nală şi dorinţa de libertate a pa­
trioţilor. Ei s-au ridicat în repe­ producţiei agricole şi pentru creş că „Guineea nu este. pregătilă
tate rînduri împotriva colonialiş­
tilor înscriind pagini ’de eroism
în istoria luptei de eliberare a
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr.' 9. Telefon: 1881 189:75. Taxa p l ă t i t ă J n j ţ u m ^
drumul snnrAusMrr.nt Mr 1181
Masori represive în Franţa
ju iliiT ta l« jx lilm f ile s i i r i • jjMjmeJ® s iin l PARIS 3 (Agerpres). — in Franţa lagăre de concentra-'
TASS anunţă : Opinia publică re in care, la hotărîrea minis­
democrată din Franţa îşi ex­ trului Afacerilor Interne, poate
primă neliniştea profundă in le­ Ii internat orice om care se pro­
gătură cu intensificarea sama­ nunţă împotriva războiului din
volniciilor poliţieneşti din ţară. Algeria. „Seriozitatea măsurilor
Ziarul „l'Humanité” subliniază adoptate de guvern, arată
înitr-un articol de fond că sub ,,1‘Humanite”, trebuie să as-
pretextul luptei împotriva „te­ cută vigilenţa şi să întărească
rorismului“, Consiliul de Miniş­ unitatea tuturor democraţiilor1,
tri a adoptat legi extraordina­ inclusiv a acelora care votînd
re îndreptate ou numai împotri­ „da“ au considerat că votează
Conferinţa anuală Declaraţiile va oamenilor muncii algerieni pentru reglementarea paşnică a
ci şi împotriva tuturor francezi­ problemei algeriene“.
a partidului la b u rist premierului libanez lor care se pronunţă pentru tra ­
tative în Algeria. Ziarul „Liberation" sublinia­
BEIRUT 3 (Agerpres). - ză de asemenea că decretele gu­
Intrum interviu acordat unui In articol se arată că guver­ vernului De Gaulle „fac posibP
nul intenţionează să înfiinţeze lă orice samavolnicie“.
corespondent al agenţiei P.A.P.,
SCARBOROUGH 3 (Agerpres). - In tativelor. In problema cipriotă este re­ primul m inistru at Libanului,
ţionistă şi folosirea tacticii a- şedinţa din după amiaza zilei de 2 levată necesitatea de a se lua în con­ Raşid Karami, vorbind despre 1rs legătură cu acyiuraSle ag resive
mînărilor şi subterfugiilor. octombrie din cadrul celei de-a 57 siderare voinţa populaţiei din această poziţia actualului guvern liba­ aîe Franţei îm potriva Libiei
conferinţe anuale a partidului laburist insulă. nez a subliniat că întregul gu­
A. A. Gromîko a arătat că s-au desfăşurat discuţiile generale pe
orice încercări de a întîrzia în­ marginea declaraţiei program a co­ Rezoluţiile prezentate spre exami­ vern este hotărît să-şi îndepli­
deplinirea sarcinei referitoare la mitetului executiv pentru problemele nare conferinţei de către organizaţiile
retragerea grabnică a trupelor de politică externă şi pe marginea locale ale partidului şi sindicate au nească sarcinile sale pînă la NEW YORK 3 (Agerpres). ze lansează atacuri asupra te-'
americane şi engleze din Liban rezoluţiilor prezentat; de organizaţiile mers cu mult mai departe decît decla­ — După cum anunţă agenţia ritoriului libian. La 3 octombrie
şi Iordania vor contraveni în partidului laburist şi de sindicate. raţia program a comitetului executiv. sfîrşit. Karami a arătat că nu Reu tor reprezentantul Libiei la anul trecut, avioane, tancuri şi
mod flagrant rezoluţiei Adunării Unele cer încetarea unilaterală a ex­ se pune de loc problema unor Organizaţia Naţiunilor Unite a care blindate franceze au ata­
Generale. A. A. Gromîko a ară­ In declaraţia comitetului executiv perimentării armei nucleare. Rezoluţia demisii din guvern sau a reor­ cat acelaşi sat rănind mai mulţi
tat că opoziţia S.U.A. şi Angliei sînt expuse principalele principii ale prezentată de organizaţia partidului ganizării acestuia. El a declarat înaintat la 2 octombrie Consi­ soldaţi, incendiind locuinţele şi
în această problemă oferă toate politicii externe care ar trebui să fie laburist din Burking cheamă la lichi­ in continuare că foarte curînd liului de Securitate o scrisoare provocînd mari pagube materi­
temeiurile pentru a se cerc ca promovate de un guvern laburist în darea bazelor militare americane de guvernul va prezenta în parla­ în legătură cu „actele agresive ale.
problema retragerii trupelor şi cazul cînd ar lua puterea. Criticînd pe teritoriul Angliei întrucît aceste ment programul său de politi­ ale Franţei împotriva integrită­
în consecinţă a înlăturării urmă­ actualul guvern pentru faptul că în baze reprezintă un „uriaş pericol" pen­ că internă şi externă. Data con­ ţii teritoriale a Libiei“. In scri­ Delegatul Libiei la O.N.U. a
rilor agresiunii anglo-americane politica sa externă a recurs la forţă soare se menţionează că un a- cerut membrilor Consiliului de
în Orientul apropiat, să fie in­ încâlcind Carta O.N.U. (se are în ve­ tru Anglia. vocării parlamentului nu a fost vion militar francez a atacat, şi Securitate să ia cunoştinţă de
clusă pe ordinea de zi a sesiunii dere intervenţia împotriva Egiptului Mulţi delegaţi care au luat cuvîntul încă fixată. mitraliat la 25 septembrie satul scrisoarea sa şi şi-a exprimat
ca problemă separată, de sine şi Iordaniei) şi că prin aceasta a adus libian Esin, situat in apropierea speranţa că această scrisoare
stătătoare. un prejudiciu ireparabil prestigiului în cadrul discuţiilor, printre care John Karami a subliniat in decla­ frontierei cu Algeria, ucigînd va fi pusă la dispoziţia tuturor
internaţional al Angliei, autorii de­ Horner, secretarul general al sindica­ raţia sa că situaţia din Liban un locuitor. De asemenea, se delegaţiilor care iau parte la
NEW YORK 3 (Agerpres). — claraţiei subliniază că folosirea for­ tului pompierilor, deputaţii E. Hews, se îmbunătăţeşte zi de zi şi se subliniază că nu este pentru lucrările Adunării Generale
După cuvîntarea rostită de con­ ţei pentru rezolvarea problemelor in­ Haroid Davis, Sidney Silverman şi aşteaptă ca această situaţie să prima oară cînd trupele france­ O.N.U.
ducătorul delegaţiei sovietice, A. ternaţionale divergente este perimată Koni Zilliacus, au criticat declaraţia revină complect la normal în-
A. Gromîko, a luat cuvîntul de­ şi că în actuala situaţie există o pri­ comitetului executiv. Astfel, Hews a
legatul S.U.A.- Lodge, pentru a mejdie foarte mare. Un viitor guvern subliniat că declaraţia sprijină tr-un foarte scurt timp. Karami
face „scurte observaţii”. El a laburist, se spune în declaraţie, va N.A.T.O. şi nu formulează în
negat în mod nefondat faptul că depune toate eforturile pentru a slăbi mod practic o politică clară care a declarat in această privinţă
S.U.A. au săvîrşit o agresiune, încordarea internaţională în relaţiile ar fi în măsură să contribuie la slă­
trimiţîndu-şi trupele în Liban. dintre Est şi Vest şi pentru a realiza birea încordării internaţionale şi Ia că este esenţial ca forţele gu
Totodată el n-a spus absolut ni­ un acord cu privire Ia încetarea cursei încetarea cursei înarmărilor. Zilliacus
mic din ceea ce ar fi putut zdrun­ înarmărilor. a insistat ca conducerea partidului să vernamenlale să asigure o at­ âiilia§ii#ril inertei la iciriii
cina argumentele convingătoare se pronunţe cu hotărîre în favoarea mosferă de pace şi securitate in confinad «esteral
aduse în cuvîntarea delegatului „După realizarea unui acord cu renunţării unilaterale de către Anglia ţară.
sovietic. Lodge nu a făcut decîl privire la încetarea experienţelor cu la arma nucleară. !n afacerile interne ale Libanului
să repete că trupele americane se arma nucleară, se subliniază în decla­ Referindu-se la politica exter­
află în Liban „în urma unei in­ raţie, trebuie să urmeze imediat trata­ Cuvîntul de răspuns la discuţii a nă a guvernului, premierul li­
vitaţii”. tive în legătură cu încheierea unui a- fost rostit de liderul partidului labu­ banez a arătat că Libanul do­
cord privind dezarmarea“. Autorii de­ rist, Gaitskell,
Delegatul american „a asigii claraţiei se pronunţă împotriva înzes­ reşte să menţină legături strin-
rat” că Statele Unite ar interi trării forţelor armate vest-germane cu Cerînd delegaţilor să aprobe decla­
ţiona să „îndeplinească întoc­ arma nucleară — dar nu în general raţia comitetului executiv, Gaitskell s-a se de prietenie şi colaborare cu BEIRUT 3 (Agerpres). — In toriul libanez. Potrivit ştirilor
mai” rezoluţia Adunării Genera­ ci numai pînă la convocarea unei con­
le. Totodată însă el nu a adău­ ferinţe la nivel înalt. pronunţat împotriva includerii pe or­ ţările arabe frăţeşti, în confor­ ciuda protestelor opiniei publice, transmise de corespondentul din
gat la precedentele declaraţii e- dinea de zi a tuturor rezoluţiilor cu mitate cu interesele ambelor ambasadorul american la Beirut Beirut al Agenţiei France Presse,
vazive ale S.U.A. în această pro­ In ceea ce priveşte situaţia din Eu­ privire la problema dezarmării. Lide­ părţi. Karami a declarat în corr ambasadorul S.U.A. a declarat
blemă nici un cuvînt care ar ropa, conducerea partidului sprijină rul partidului laburist a susţinut că MccLintock continuă amestecul că ,,un acord asupra retragerii
arunca lumină asupra datei la politica „separării forţelor“ armate din renunţarea unilaterală a Angliei la trupelor americane din Liban nu
care în sfîrşit guvernul S.U.A. Vest şi Est, stabilindu-se pentru a- arma nucleară ar pune-o într-o strîn- tiunare că Libanul va duce o în afacerile interne ale Libanu­ va putea fi realizat dacă guver­
ceasta un control efectiv. El se pro­ să dependenţă de Slatele Unite. Gait­ nul Karami nu va reuşi să obţi­
intenţionează să-şi retragă tru­ nunţă de asemenea pentru încheierea skell a condamnat puterile occidentale politică, de neutralitate faţă de lui, câutînd prin toate mijloa­ nă majoritatea parlamentară sau
unui tratat de securitate colectivă în pentru că nu au urmat exemplul cel puţin nu va încerca să pri­
pele din Liban. Gu aceasta şe­ Europa garantat de cele patru puteri U.R.S.S. şi nu au încetat experienţele celelalte ţări cu scopul de a cele să obţină constituirea unui mească sprijinul falangiştilor”.
— Statele Unite, Uniunea Sovietică, cu arma nucleară.
dinţa din dupăr 'amiaza din 2 Anglia şl Franţa. menţine relaţii bune cu toate guvern prooccidental şi menţine-
Totodată el nu s-a putut abţine de
octombrie a Adunării Generale a Rezolvarea problemei Orientului mij­ fa un atac împotriva Uniunii Sovieti­ ţările. ! rea trupelor americane pe teri-
lociu este posibilă după părerea auto­ ce. Ţinînd isonul propagandei reacţio­
luat sfîrşit. rilor declaraţiei, numai pe calea tra- nare, Gaitskell a vorbit despre o pre­ La Beirut s-a anunţat că pri­
tinsă „expansiune sovietică“.
O nouă afacere scandaloasă în Italia mul ministru libanez Raşid Ka­
La cererea delegaţilor toate rezolu­ rami a refuzat invitaţia făcută
ţiile prezentate de organizaţiile locale ROMA 3 (Agerpres). — „Unita“ evaluează la mai de ambasadorul MccLintock de
ale partidului laburist şi de sindicate După scandalul ca Giuffre, ban­ multe sute de milioane de lire a se întîlni la sediul ambasadei
au fost puse la vot. Un rol hotărîtor cherul care a excrocat mii de veniturile realizate de P.O.A., americane cu conducătorul falan­
a avut faptul că marile sindicate au deponenţi italieni cu complici­ de pe urma acestor operaţiuni. giştilor Gemasel. El a calificat
votat în bloc. Rezoluţiile au fost res­ această invitaţie drept „o imix­
pinse. Totuşi pentru fiecare rezoluţie tatea unor înalte cercuri cleri­ Cercurile clericale nu au dez­ tiune în afacerile interne ale Li­
în parte au -votat aproximativ cale şi guvernamentale, ziare­ minţit pînă acum faptele rela­ banului”.
1.000.000 de alegători. le italiene anunţă un nou scan­ tate de ziarul „Unita“. Parla­
dal de mari proporţii in care mentarii comunişti au adresat Manevrele 'diplomatice fără
Declaraţia comitetului executiv în sînt implicate aceleaşi cercuri. interpelări guvernului în legă­ precedent ale ambasadorului a-
problemele de politică externă a fost Ziarul „Unita“ dă în vileag tură cu acest nou scandal. merican la Beirut au stîrnit pro­
aprobată de majoritatea delegaţilor. faptul că P.O.A., organizaţia testele întregii opinii publice li­
pontificală de asistenţă socială, baneze.
se ocupă de ani de zile de co­
mercializarea cantităţilor de fă­ Astăzi se împlineşte un an de la lansarea pe orbită a primului satelit er-P
ină din „surplusurile" america­
ne, destinate pentru operele de [Oficial al pămîniului — sputnikul sovietic nr. 1. De atunci în spaţiul cosmic )
.binefacere. In loc ca aceste sur­
plusuri să ia calea destinată, i au mai fost lansaţi sputnikul nr. 2 care a utilizat pe Laika şi sputnikul $
adică să fie împărţite săracilor,
pensionarilor din aziluri, orfa­ nr. 3 care a dat dureri de cap d-lul Dulles prin greutatea sa de o tonă ^
!şi jumătate în comparaţie cu „portocala“ americană de 10 kg. Zilele aces-t
(ea sputnikul nr. 3 îşi va sărbători a 2.000 rotaţie. i
nilor, ele sînt vîndute la preţul
poporului din Guineea. Cu prile­ conomice a contribuit Ia menţi­ LOTO CEN TRAU pieţii Şi încasările revin condu­ D ilem a d-lui D ulles
jul referendumului marea ma­ nerea unor relaţii sociale înapo­ cerii P.O.A., care le varsă apoi
joritate a populaţiei Guineei, a- iate. Triburile africane din Gui­ La tragerea Loto Central din mai departe organelor Vatica­ Unii specialişti americani în gogoriţe printre care şi funcţionarii
laşată partidului democrat din neea, dintre care unele sînt no­ seara zilei de 3 octombrie a.c. au nului. După cum arată ziarul, d-lui Dulles pretindeau că ultimul sputnik sovietic, datorită greutăţii sale,
Guineea al cărui lider este pre­ made, au în general o organi­ îost extrase din urnă următoa­ in această vastă organizaţie nu se va menţine in cosmos.
şedintele Consiliului de Guver­ zare genţilică. Principalul oraş şi rele num ere: y J v - v sînt cointeresaţi un mare număr
nământ al ţării, Seku Toure, a capitala ţării este Konaraka, pori 13,-18; 74, 14) 32, 4, 02, 83, 40 de agenţi comerciali şi alte per­
spus „nu” hotărît constituţiei la Oceanul Atlantic. soane care realizează profituri
iui De Gaulle, afirmîndu-şi ast­ centru premiile speciale,
fel dorinţa fermă de a se des­ Mai multe partide politice îşi 62, 52, 18. bănoase.
prinde de Franţa. desfăşoară activitatea în Guine­
ea. Printre acestea cel mai în ­ DUMINICA 5 OCTOMBRIE 1958
Guvernul francez se vede ast­ semnat esfe partidul democrat
fel nevoit să accepte să acorde al premierului Seku Toure, care SPECTACOL!: - INEMATOGRAI ICE
acestei ţări independenţa. stă în fruntea luptei de eliberare
a poporului din Guineea. Parti­ DEVA: Chemarea văzduhului; Haiducii: LONEA : Dany ; SIMERIA .
Deşi dispune de uriaşe bogăţii dele politice sînt reprezentate în PETROŞANI : Pe acelaşi drum ; Pă Legendă din Polezia : TEIUŞ : Ei iu­
naturale de Ia păduri nesfîrşite adunarea teritorială, care potrivit tăria lui Analol ; ALBA IU LIA : Bu­
pînă la mari zăcăminte de bau­ declaraţiilor lui Seku Toure se nicul automobil; Căţeluşul buclucaş ; beau viaţa : ZLATNA : Fiii m unţilor;
xită, care sînt evaluate la 1.500 va transforma ctirînd în Aduna­ ORAŞTIE: Micul acrobal; SEBEŞ : APOLDU DB S U S : Luna de m iere;
milioane tone, Guineea a fost în- re legislativă a noului stat in­ Minciuna ; HAŢEG : Bunicul automo­ BARU MARE: Luna de miere ; PE-
tr-o accentuată înapoiere econo­ dependent — Guineea. bil ; IL IA : Urme în noapte; BRAD : TRILA: Simpaticul nostru doctor.
mică. Industria ei este slab dez­
voltată. Abia în prezent se vor pu Constituirea noului stat este SELECŢIUNI DIN IW OGRAMUL DE RADIO
tea pune în practică diferite pla­ privită cu entuziasm în întreaga
nuri de dezvoltare industrială -a lume. O serie de delegaţii ale Programul 1 7,40 Q nlece populare Melodii popida're rom îneşti; 14,45 in­
tării. Printre acestea trebuie ţârilor africane la O.N.U. au sa ­ roinîneşti; 8,00 Emisiune pentru copii;
menţionate construcţia uzinei de lutat victoria obţinută de poporul 8.30 Ghid muzical; 11,10 Din poezia terpreţi de muzică uşoară; 15,05 Vecin
aluminiu de ia Fria, barajul şi din Guineea în lupta sa penlni R. D. Germane; 11,17 Muzică din c-
uzina de aluminiu de la Swapi- independenţă. Mai multe stale perete ; l i , 55 Din prelucrările de fol
ti pe rîul Konkune şi altele. şi-au anunţat intenţia de .a re­ clor ale compozitorilor n oştri; 13,15
Muzică uşoară de Gherase Dendrino şi
Agricultura se face cu cele mai cunoaşte guvernul noului stal F.IIy Roman ; 14,00 Dc toate pentru melodii populare rom îneşti; 16,30 Mu­
primitive mijloace, şi de aceea, Cu totul altfel însă o fost pri­ loji; 15,05 Muzică uşoară; 16,10 Mu­
deşi solul ţării este fertil, popu­ mită vestea proclamării inde- zică ; 19,05 Muzică uşoară ; 19,35 Melo zică uşoară ; 16,45 Cîntece populare
laţia. de la sate suferă în perma­ ‘pendenţei Guineei de către unele dii populare roinîneşti; 20,15 Teatru
nenţă din cauza lipsei de ali­ puteri occidentale. S.U.A. care Ia microfon : „De-o vîrstă cu furtuna“; romîneşti din Maramureş; 17,00 Scri­
mente. Principalele culţuri agri­ după cel de-al doilea război 22.30 ATuzică de dans: Programul II:
cole care constituie produsele a- mondial au cucerit poziţii însem­ 7,00 Răsună cîntecul şi jocul pc în­ itori la microfon; Alexandru Andriţoiu;
limentare de bază ale populaţiei, na le în economia Guineei, nu-şi tinsul patriei; 8,00 Muzică distractivă;
sînt orezul, maniocul şi arabi- ascunde intenţia de a lua locul 8,20 Emisiune literară ; 8,30 Muzică 17,40 Concert de estradă ; 18,15 „La ha­
dele. In prezent se depun efor­ Franţei. Astfel, ziarul „New populară rom înească; 9,30 Muzică u-
turi însemnate pentru ridicarea York Herald Tribune” afirmînd şoară ; 10,30 Muzică populară olteneas­ nul Ancujei" pagini din opera lui Mi-
că } 12,20 Concert de estradă; 13,35
hai! Sadoveanu; 18,30 „Săptămîna mu
lerea nivelului de viaţă al ţă ­ pentru independenţă” face aluzii
zidi germane"; 19,30 Muzică uşoară
imprimată pc discuri „Electrccord" ;
20,05 Concert de muzică populară ro
mînească ; 20,35 Muzică de dans; 21,55
Muzică de dans: 22,30 Muzică din o-
perele; 23,10 Lucrări simfonice dc Rim
rănimii, folosind forme de coo­ străvezii Ia rolul pe care ar urma ski-Korsakov.
peraţie. W - .< , să-l joace Statele Unite în noul Buletine dc ştiri: 6,30: 13,00: 19,00:
Nivelul scăzut al dezvoltării e- stat- , ’ 22,00: 23,52 (programul 1); 7,50: 14,00:
20,00: 23,00 (programul II); & DULLES : — Ah, şi totuşi se-nvîrteşte. Desen de A. ANDRONIC
—„ ----- --• M i t îl < i -. -.-..-..-..-..-...........i.. • ) A »
. , ...................... . . ..................................... .................. .»¦unju . . . ________________ ___________ ___ ___________________
Generale P.T.T.R. nr. 236.32<Tdin e T olem faie 1949, --T ip a r u l: lalreprinderea~foligrafica"..I MAI" - Deva.