Page 17 - 1958-10

toamna
trebuie intensificat!
Practica a confirmat că txecutînd ve au Insămînţat 36,08 la sută din Atunci de ce s-a însămînţat aşa de
la timp şi ia un nivel agrotehnic înalt
lucrările în cîmp, oamenii muncii din
agricultură au putut să folosească ma:
bine condiţiile prielnice şi în felul a-
cesia să obţină recolte bogate pe su­
prafeţe mari. Ridicarea continuă a ni­
velului de trai al populaţiei cere ca în
anul ce vine să se obţină recolte şi
mai îmbelşugate. Desigur, obţinerea de
recolte sporite la ha. este determinată
şi de o serie de factori naturali. Dar
ştiinţa agrotehnică şi experienţa acu­
mulată arată că prin măsuri agroteh­
nice aplicate în momentul cel mai po­
trivit, se pot folosi la maximum con- '
c'iţiile favorabile şi limita într-o mare
Cu planul trimestrial îndeplinitmăsură efectul celor nefavorabile.
Prin sporirea eforturilor, prin folo­ nu este pe măsura posibilităţilor şi a însămînţărilor.
sirea tuturor' mijloacelor şi alegerea
celor mai potrivite metode de lucru,
oamenii muncii de pe ogoarele regiu­
nii noastre trebuie să intensifice ritmul
lucrărilor agricole de toamnă.
Este adevărat că în condiţiunile cli­
matice din această toamnă sînt nece­
sare eforturi sporite pentru realizarea
acestei sarcini. In multe locuri pă-
mîntul este destul de tare, din care
cauză există şi o rezervă din partea le care au realizat abia 8,08 la sută
multor agricultori pentru a-şi pregăti din planul de însămînţări de toamnă. trebuie să fie permanent pe teren în zat în proporţie de 100,9 la sută. economii. Ei au reuşit ca să fa­ Spăminiul in lung şi
solul, aşteptînd venirea ploilor şi
numai după aceasta să treacă la arat
şi semănat. Acum nu mai este vreme
de aşteptat. Timpul optim de însămîu-
ţări a sosit, iar nerespectarea aces­ llia 5,09 la sută, Hunedoara 3,02 ia cute Ia vreme şi de bună calitate. cu o realizare a planului de
tuia va aduce după sine o scădere a sută, Orăştie 1,80 la sută, Brad 0,59 Condiţiuni asemănătoare de lucru au
producţiei de cereale în anul viitor.
Muncitorii şi tehnicienii, mecanicii
şi tractoriştii din gospodăriile agri­ tem mult rămaşi în urmă. Aceasiă si­ mijloace prin care a reuşit să execute
cole de stat, s-au convins că numai
însămînţînd din timp cerealele de
toamnă în terenuri bine pregătite şi
fertilizate, pot obţine recolte sporite,
fiind exemplu pentru întreaga ţărăni­
me muncitoare. îndrumaţi îndeaproape
de organizaţiile de partid şi sub su­
pravegherea atentă a conducerilor,
muncitorii din gospodăriile agricole
de stat din regiunea noastră au ter­
minat deja însămînţatul culturilor de
toamnă.
Exemplul gospodăriilor de stat este
urmat de către multe gospodării agri­
cole colective, precum şi de unele în­
tovărăşiri agricole şi ţărani muncitori
cu gospodărie individuală, Exemple in
această direcţie pot fi date majoritatea
gospodăriilor colective din raioanele
Sebeş şi Aibă, care pinâ în prezent au
însămînţaf 42,32 la sută şi respectiv
40.60 ia sută din suprafaţa planificată,
precum şi cele din raionul Hunedoara,
care au realizat planul de însămînţări
de toamnă în proporţie de 39,42 la
sută. Pe regiune, gospodăriile coieoti-
—«-&»—
Sâîuafîa însămsnfăriîor
la daia de 3 octombrie
1958
ALBA 32,07%
SEBEŞ
J28%
ORĂŞTIE 14,19%
HUNEDOARA 7,33'1f0 8o
ILIA 6,59%
HAŢEG
3,49%
BRAD 2%
trjcaaw ucscnavu:
cm ~n
în pag. II- a
Satiră si umor
Utemista Marfa Moraru, rihtuitoare la fabrica „Ardelea­
na" din Alba Iulia, lucrează cu multă dragoste şi conştiincio­
zitate.
In luna septembrie ea a depăşit planul cu 5,1 la sută, dină
totodată produse de calitate.
IN CLIŞEU.: Maria Moraru cosind feţe de pantofi la ma­
şina de cusut.
suprafaţa ce trebuie însămînţată în
această toamnă.
Dacă în gospodăriile colective men­
ţionate şl în multe altele organizaţiile s-au recoltat încă culturile de porumb
de partid au îndrumat consiliile de
conducere să mobilizeze colectiviştii
la lucru şi să organizeze cît mal bine
munca, apoi nu acelaşi lucru se poa­
te spune despre organizaţiile do partid
(LA © M IB M M E A < că în aceste raioane s-au recoltat în­
)Z ii ÍL ; !E li tre 3.105 şi 5.587 ha. porumb, dar în
acelaşi timp nu s-au însămînţat de-
Í cît suprafeţe mici de teren ? Deci, nu
din unităţile cooperatiste şi din co­
munele în care ritmul însămînţărilor
niai ales a necesităţilor impuse de
timpul avansat.
Potrivit datelor comunicate secţiei
agricole regionale la data de 3 oc­
tombrie a.c., rezultă că în regiunea
noastră s-a însămînţat numai 15,83
la sută din suprafaţa planificată şi s-a şită de a se aştepta să se facă arătu­
recoltat abia 64,54 la sută din supra­
faţa cultivată cu porumb. Mult răma­
se în urmă sînt întovărăşirile agrico­
Iată de altfel cum se prezintă situaţia
pe raioane a însămînţărilor (în pro­
cente) în întovărăşirile agricole: Alba
31,66. la sută; Sebeş 8,36 Ia sută,
la sută, Haţeg nimic.
Situaţia existentă confirmă că sîn-
tuaţie este cu atît mai ncsatisfăcătoare grotehnice superioare. Şi de data a-
cu cît pe o suprafaţă ce reprezintă
47,04 Ia sută din cea care urmează a
se însămînţa, sînt făcute arături pen­
tru însămînţări. (în raionul Sebeş
71,32 la sută; Alba 70,56 la sulă;
Orăştie 42,43 la su tă ; llia 42,34 ia
su tă ; Hunedoara 30,79 ia su tă; Brad
18,64 la sută ; Haţeg 16,88 la sulă).
L L > • « © > • vs|>«q> <r>W>0<i>^*«§>O <&¦-<i> •'4A>
’ LA SEMĂNATUL GRIULUI
acesteă,
prielnice lucrări­
lor agricole în
cîmp, sînt folosite
din plin de harni­
cii lucrători ai ogoarelor
pentru a termina la timpul
optim insămîntările.
IN CLIŞEU: La însa-
mînţatul griului în G.A.C.
Sintandrei.
puţin ?
Sînt unele organe de partid şi de
stat care caută să „motiveze" tntîrzl-
erea însămînţărilor, prin aceea că nu
de pe locurile ce vor trebui însămîn-
ţale, sau că terenurile sînt prea tari,
Cum pot spune aşa ceva organele con­
ducătoare din raioanele Haţeg, llia
şi Brad, oare cunosc destul de bine
lipsa de terenuri eliberate sau faptul
că nu a plouat de multă vreme a dus
la situaţia cu totul nesatisfăcătoare
Pentru a asigura condiţiile necesare
unei bune dezvoltări a plantelor, ast­
fel ca odată intrate în iarnă culturile
să'poată rezista gerurilor ce ar putea
surveni şl în primăvară să fie capa­
bile să se dezvolte bine, este necesar
să fie combătută cu tărie practica gre­
ra cu o zi înainte sau chiar în ziua
cînd se face însămînţarea.
Inginerii şi tehnicienii agronomi septembrie, planul a fost reali­ nului să obţină ,i importante <nima a străbătut
această perioadă pentru a îndruma
oamenii muncii de pe ogoare să apli­
ce lucrări diferenţiate potrivit . condi­
ţiilor în care aceste lucrări pot fi fă­
mai fost şi în alţi ani, dar ţărănimea
noastră muncitoare a găsit metode şi
lucrările la timp şi în condiţiuni â-
ceasta, printr-o bună organizare a
muncii, prin folosirea tuturor mijloace­
lor de lucru din S.M.T.-uri, gospodării
colective şi întovărăşiri agricole, as-
cultînd sfaturile şi îndrumările agro­
nomilor, însăinînţările se pot execu­
ta Ia timp.
Fermele anexe - izvor de venituri
în gospodăria colectivă
% 51.669 lei de la ferma de oi H 15060 lei de la ferma de vaci
70.000 iei din grădina de Sgume şi zarzavaturi
Consfătuirea pe ţară a ţăranilor şi
lucrătorilor din sectorul socialist al
agriculturii a scos în evidenţă nece­
sitatea concentrării eforturilor în spre
consolidarea economico-organizatorică
a gospodăriilor colective şi marile po­ 418 oi, 6 scroafe ghante, 14 cai şi 15.060 lei, grădina de legume şi zar­
sibilităţi de care dispun acestea pen­
tru a organiza o producţie raţională
multilaterală.
Dezbătînd documentele acestei con­
sfătuiri, organizaţia de partid şi con­
siliul de conducere ai gospodăriei a-
gricoie colective „Drmnu! iui Lenin"
din Sebeş an analizat posibilităţile de
dezvoltare ale gos­
podăriei şi au ela-
borat un plan de n L ) j j p 0 C3 o M S ^ R f U i V Q c !^ Dar dezvoltarea şi
perspectivă pe o pe- g .
noadă mai îndelun- {§ U S Î 3 C - . O n S T 3 n |c =şş muri, natural că nu
gată în care s-au
prevăzut măsurile care trebuie luate
în scopul dezvoltării gospodăriei. A-
cest plan a fost dezbătut cu toţi tnein-
brii de partid şi apoi a fost supus
discuţiei şi aprobării adunării gene­
rale a colectiviştilor.
Imediat după adoptarea acestui plan
de către adunarea generală a colec­
tiviştilor, organizaţia de bază a în­
drumat consiliul de conducere să trea­
că imediat Ia traducerea lui în viaţă.
Astfel, consiliu! de conducere a şi luat
măsuri pentru aplicarea tui. Au fost
dezvoltate fermele anexe prin cumpă­
rarea de vaci, oi ele. şi ca urmare ve­
niturile băneşti ale gospodăriei au în­
ceput să crească în mod simţitor.
Pentru a ilustra aceasta cu fapte, să
vedem care era situaţia sectorului zoo-
PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
Anul X Nr. 1181
mm
Cel de-al treilea trimestru al
anului acesta a iost încheiat de
colectivul fabricii de tricotaje
„Sebeşul“ din oraşul Sebeş cu
frumoase rezultate în producţie.
Astfel, în această perioadă, pia­
nul a fost îndeplinit în propor­
ţie de 100,47 la sută. In luna
In ultima lună a trimestrului
III, cele mai. bune rezultate au
fost obţinute, de secţia apretură
REZULTATE BUNE
LUPENI (de la subredacţia
noastră voluntară). — Colecti­
vul de .muncitori, tehnicieni şi
ingineri • de la Filatura Lupeni
'a încheiat şi. luna septembrie cu
frumoase'..rezultate în muncă.
Datorită -.făptuiţii că majoritatea
muncitorilor au îost antrenaţi
<&> , maţi de secţiile sulfură de car­
tehnic Ia 1 ianuarie 19$ şi cum se
prezintă el în prezent, -a 1 ianuarie
gospodăria dispunea de7, vaei, 350 oi
şi 4 boi. ki prezent, ?ospodăria dis­
pune de 19 vaci de ipte, 28 juninci,
2 tineret. Pe lîngă ţeasta gospodăria
şi-a format o stupîie cu 17 familii
de albine. De asemenea, ea dispune
şi de o frumoasă 'rădină de legume
şi zarzavaturi.
Activitatea desburată de comunişti
in scopul dezvolfii şi măririi avutu­
lui obştesc al gspodăriei şi creşterea
cîştigurilor colecti- dovedeşte că fapiele conving cei mai
viştiior a dat roade,
^ §j crearea de noi ra-
s-a putut face
dintr-o datfd treptat. Aşa s-a proce­
dat şi în /eastă gospodărie, ceea ce
dovedeşte 4 atunci cînd există preo-
cupare, cfl se analizează cu simţ
gospodăr«! Ş> de răspundere posibili­
tăţile deidezvoUare ale gospodărie!,
se creezi şi se dezvoltă acele ra­
muri pAu care există, condiţii priel­
nice, i rezultatele nu pot. fi decît
cele sfltate.
O (Vadă a faptului că organizaţia
de bţi a ştiut să orienteze în mod
just >nsiîiul de conducere al gospo­
dări' Ş.i pe toţi colectiviştii, o consti-
(uieveniturile realizate din fermele a-
ne: şi grădina de legume şi zarzava-
tu venituri care au contribuit atît la
cŞterea avutului obştesc al gospudă-
Duminică 5 octombrie 1958
101,5 la sută. Dintre muncitorii
care au muncit cel maj. bine în
trimestrul III se numără Ana
Diaconu şi Ana Arion cu o de­
păşire de 44 la sută, Ioana Irit
cu o depăşire de 38 la sută şi
alţii.
Colectivul fabricii a depus e-
forturi ca în afara realizării pla­
că economii lunare în valoare
de 74.000—96.000 lei.
D. LADARU
corespondent
în întrecerea socialistă s-a reu­
şit ca în luna trecută planul de
producţie să fie îndeplinit în
proporţie de 103,4 Ia sută, iar
productivitatea muncii în propor­
ţie de 100,3 la sută.
Cele mai bune rezultate qu
obţinut muncitorii de ia celofi­
bră care au îndeplinit planul
în proporţie de 111 Ia sută, ur­
bon şi fire de mătase filată.
In luna aceasta, cel mai bine
au muncit tov. Zorită Afarton,
Afatilda Suket, Avaria Buftea,
Gîmpeanu Ana II şi Otilia To-
deruţ care au avut depăşiri me­
dii zilnice de peste 40 la sută.
MATEI SII.VIAN
CIFRE ŞI F A P T E
din două gospodării coledioe
* In anul 1954, in salul Pianu de
Jos, raionul Sebeş, a luai fiinţă o-
gospodărie agricolă colectivă cu 42
!amilii şi o suprafaţă de 151 hec­
tare. Astăzi, in gospodărie sini 130 riei, colectiviştii din Pianu de los • Din vinzarea produselor obţinu­
familii care lucrează laolaltă o. su- nu aveau decît un căi, o vacă şi te de pe 4 hectare cidtivate cu le- '
riei, cît şi la creşterea veniturilor per­ mătorii doi ani numărul lor să creas­ mărul animalelor în .ultimii doi ani,
sonale ale tuturor colectiviştilor.
Pînă la data de 20 septembrie fer­
ma de oi a adus gospodăriei un ve­
nit de 51.669 lei, ferma de vaci —
zavaturi — 70.000 lei. Aceasta a dat
posibilitate gospodăriei ca la împărţi­
rea avansului de 40 la sută să dea şi
cite 5 Iei pentru fiecare zi-muncă,
Văzînd rezultatele bune obţinute de
colectivişti, încă alte 8 familii de ţă­
rani muncitori şi-au făcut cereri şi au
intrat în gospodăria colectivă, ceea ce
bine.
4 pagini 20 bani
jA/>/WVWV /W
Frumuseţile deo-
, sebite ale patriei
| noastre au dat ne-
>numărate prilejuri
, de valorificări poe-
\ iice rapsozilor noş­
tri şi ele au fost
¦cu drag ciniate.
) Faima minunatelor
L colţuri pitoreşti ce
<incintă ochiul şi i-
(lat.
> IN FOTO: Cas-
) telul din Brani
I a w w w w w «SS
IA DEVA'
Spectacole pentru cei mari şi cei mici
Teatrul de stat „Valea colectivul artistic a! Ana Colda, Anca Ledun-
Jiului" din Petroşani, va Teatrului de stat din ca, Vladimir-Jurăscu ş a.
prezenta în zilele de 8 şi Petroşani, va prezenta
9 octombrie a.c., în sala
piesa „Anii negri1“ de
„Filimon Sîrbu“ din De­ Aurel Baranga şi Nico- Tof în sala „Filimon
va, două piese de teatru. lae Moraru.' Sîrbu“ din Deva, Tea­
In seara zilei de 8 oc­ trul de păpuşi din Ora­
tombrie va fi prezentată Atît piesa „Ruptura“, dea va prezenta Iuni( 6
„Ruptura“ a cunoscutu­ cît şi „Anii negrP“, vor octombrie a.c., două
oferi spectacole aprecia­
lui scriitor sovietic Bo- te, în care vor apare spectacole: unul (maţi-
ris Lavreniev. cunoscuţii artişti al mi­ neu) la orele 9,30 şi
nerilor : Gli. iordănescu, al doilea la orele 16.
In următoarea seară
prefaţă de 268 hectare, din care 10
hectare sînt cultivate cu viţă de vie colective din Pianu' de los au reali­
şi 23 hectare cu pomi şi fineţe. zat in acest an o producţie medie
la ¦griu, care întrece cu 650 kg. la ,
9 Dacă la inaugurar-a gospodă­ hectar pe cea a ţăranilor individuali.
citeva pluguri vechi, in prezent ei gume şi zarzavaturi, gospodăria a
posedă un tractor rutier, trei semă­ realizat in acest an un. venit bănesc'
nători de griu, pairii semănători de de 201.000 Iei. •
porumb, 10 care, un cazan de fiert ® Fondul de bază al • gospodăriei
fiucă, butoaie pentru 5.000 litri vin, a crescut în acest an, numai pînă ia
prbeurn şi alie maşini şi unelte agri­ începutul lunii octombrie, cu suma
cole necesare procesului de producţie, de 33.400 lei.
iar sectorul zootehnic • cuprinde doi 9 Convingindu-se că animalele sînt
boi de muncă, 15 cai şi 289 oi.
acelea care le asigură mari venituri
9 In urma Consfătuirii de la Con­ băneşti în. iot cursul anului, membrii
stanţa, colectiviştii au hoiărit să gospodăriei, agricole colective din
cumpere 10 vaci de laple, iar în tir-, Pianu de Sus, şi-au mării mult nu­
că la 30. La fel, in anul viilor vor ajungînd ca în prezent să aibă: 6
înfiinţa o fermă cu 6 scroafe de pro­ boi de muncă, 4 vaci de laple, 20
ducţiei, iar ferma de oi va ajunge la capele tineret bovin, 7 cai, 300 oi, 40
500 capete. porci, din care, 10 scroafe de pră­
9 Penlru a asigura o bună îngri­ sită şi 15 colonii de albine 5
jire şi furajare animalelor, colecti­ 0 in urina Consfătuirii de la Con.
viştii au construit un saivan pentru stanţa, şi colectiviştii din Pianu de
300 oi, un şopron pentru 6 vagoane Sus şi.au propus să mărească nu­
nutreţ uscat, un siloz de beton cu o mărul vacilor de lapte de la 4 la 10
capacitate de 4 vagoane, iar in pre­ capete, numărul oilor la. 500 capete
zent se află in construcţie un grajd şi să ţină 30—40 capete tineret bo­
pentru 50 capete bovine mari. vin.
9 Dovedindu-se a fi buni lucrători F. CHIRIJŢĂ
corespondent
/ ai pămînlu1lui, membrii gospodăriei
Vx/V—'Vv/' v