Page 18 - 1958-10
P. 18
Pag. 2 drumul 's m jÄ n s m m n Nf. 1181
Romanţă iVW VW W i 1
spinoasă „Greul*' 2
colectivistului 5
închinată tovarăşelor Neomia 0c> 0
Maghiarady şi Veronica Drag- Colectiviştii din regiunea
nea ce practică răul obicei de a Hunedoara, au obţinut ve 0
rupe trandafiri şi alte flori din nituri mari la împărţirea
parcul oraşului Deva. recoltei, in ciuda zvonuri 0 I0
Prin micul parc din centrul lor chiabureşti.
„Imperialiştii
Devei Mi-ai bătut capul, ani la rînd americani, se
Cu trandafiri şi flori brodat, Că-n colectivă, o să dau de greu. folosesc în strîrn-
Două urmaşe de-ale Eaei Şi-am dat de „greu“ de nici toarea Taiuan,
Să plimbă — adesea pe-nserat. de marioneta lor
nu-mi dă prin gind Cian Cai-şi in
Nu ştiu ce demon le dă sfaturi Unde-o să pun tot „greul“ acţiunea lor pro
Ce gloduri mari le preocupă, vocatoare îm
Gind iată că privesc în lături ăst — al meu. potriva R. P.
Şi trandafiri încep să rupă. Chineze".
ANUNŢ IMPORTANT
Şi cu răpitele buchete ZIARELE
Se duc acasă bucuroase; Cei interesaţi in conservarea
Apucături puţin cochete, cărnii la fam, se pot adresa cu
Puţin, ba. chiar deloc frumoase. încredere la Biblioteca Centrală
Regională. Aici, prin grija ce
Aşa şi azi, aşa şi mHne... lor de la Banca de investiţii, se
Şi parcul din povestea noastră, lasă aproape zilnic in deosebi
Măcar că tot pe loc rămine, pe la orele 5 (17) după masă,
Se mută-ncet la ele-n glastră. un fum., de — vorba ceia —
să-l tai cu cuţitul.
O, spinii dacâ-ar şti feroce De prea multă vreme este stricat
Minuţa lor de crin, s-o-npungă podeţul din dreptul grădiniţei de co
Cînd îndrăzneaţă şi precoce
Se-arată uneori că-i... lungă. pii din comuna Petreşti şi tot de atîta
vreme, comitetul executiv al sfatului
Hajeg, joi 18 septembrie
1958 ea© popular raional Sebeş, face doar pro
misiuni :
'Mă găsesc aici cu diferite treburi, — De acum, podeţul de peste canal,
şi cum pentru astăzi le-am terminat
şi cum mă frămintă o foame cumpli A devenit poveste — obositoare.
tă, mă gindesc că n-ar strica să jn i
potolesc huliganul de stomac. Iar pen cis, sînt spre sflrşitul înfulecatului, acum. Acesta ca gura plină, printre 6 a şi răspunsul repetat formal DULLES : — Curaj, că noi o să te susţinem...
tru ca să pot face un asemenea lu la faza... clătite. înghiţituri, tocmai povesteşte. Zice: „11 facem... săptămîna viitoare“.
cru, unde să merg în altă parte de- oo
cil la restaurant ? Aşa dar... păcat, Simt că mi se clăteşte şi mie pînă — Aaaa, cînd am fost pe la... La restaurantul din gara Orăştiei,
acesta e închis pentru renovări. Stau şi ultimul strop de răbdare, mai ales acolo să vezi mlncare, să vezi ser păienjenişul împînzeşte colţurile, praful o na
copleşit şi încerc să trec în revistă ce că observ cum la spatele celor invi vit... abundă, iar geamurile şi perdelele sînt
lelalte locuri, unde aş putea mitica diaţi de mine, stau şi ospătarul şi nespălate. Şi s-a făcut aşa că în diminea cui înfăţişării era pentru 25 sep la pe care i-au tras-o lui moş
ceva, cînd, un binevoitor, — price- responsabilul restaurantului, amindoi Remarc că responsabilul restauran Şi praful şi păianjenii în cor ţa lui 16 septembrie a acestui an, tembrie. Deci, se gîndea citaţia Petru, încurcîndu-1 şi făcîndu-i
pînd probabil după mutra mea, greaua prea bine plecaţi şi voitori, înlreblnd tului, din spatele vorbitorului, îşi dă Se simt la voi — pot zice-n lumea lor. a plecat dumneaei, citaţia, din noastră, cum că timp este destul, să afle despre ziua procesului
cumpănă in care eram ajuns — îmi cînd unul, cînd altlul: toată silinţa să-l convingă că şi la Dar nu ştiu, personal, cum v-aţi simţi, Hunedoara în spre Runcu Mic. dar voinicoasă din fire, nu-i doar după ce aceasta a trecut.
şopteşte: Haţeg, cînd e vorba de... La voi acasă; să se muţe într-o zi. Lung drum dar frumos. Se gîn- plăcea să se lase vremii. Aşa Şi fiindcă şi moş Petru are
— Gustoase? dea cu plăcere la peisajele pito că, după cum am spus, s-a aşter dreptul că facă haz, conducerea
—- Vezi în spate, la „Grădină". — E hei, la noi tovarăşi... Aşa, să încep a înţelege că cel ce îşi po. UNUI C1UBUCAR : reşti, zugrăvite de ruginiul nut la drum cu tot curajul. Ei,
N-aştepJ sărtni zică încă o dată şi:., vă fie de bine... vesteşte întîmplările e de la Ceniro- toamnei, pe care le va străbate P.T.T.R. trebuie neapărat să-i
uraaa I Sini salvai 1 Mă aşez, şi îmi — Am trimis să vadă şi de nişte coop şi deodată mi se !ace lumină. Ban cu ban, aduni fără de teamă şi simţea parcă distinct cum o dar, fi-r-ar să fie, că din nou se dea prilejul, luînd asemenea mă
arunc. privirile în fur. Mai este ocu păstrăvi, ştiţi... ¦„Măi, măi — încep a-mi face repro înfioară adierea aerului răcoros împlini spusa eu faptul că „so suri, îneît din pricina pe care a
pată o singură masă. Sint deci pe Strig disperat: şuri de unul singur — cit de nepri ŞV,,ia tvoetnai.dounzîni.,d d.de.i.nb..u.rneastusreia,UmIc'a1.îtel-u’MnUtr-eOst¦,'• şi înviorător al pădurilor de fag coteala de acasă nu se potriveş avut-o el şi cu consăteanul său
deplin liniştit; „de riadul acesta nu — Hei, ospătar! ceput sini. Păi ăştia sînt... de.ai casei! prin care avea să umble. Trebuia te cu cea din tîrg“. Socoteala Haiduc, păgubaşul să rămînă...
mai silit ghinionist — îmi zic în gind 'Acesta, mă priveşte acru, apoi vă- Ei, atunci, ia să poftesc şi să nu Cînd o să ai în fine un... arest. să ajungă la uşa lui moş Petru voinicoasei noastre citaţii, nu se factorul Pompiliu Bera.
— o masă acolo, cu trei persoane, nu mă mai supăr pe ospătar. Trebuie să Josan, pădurean din tâtă-n fiu potrivi nici ea cu socoteala celor
dă cine ştie ce băiaie de cap, aşa că Din jurnalul intim mă supăr pe mine, pentru că uite, din UNUI VORBITOR INTERMINABIL: pentru a-1 vesti cînd anume să de la P.T.T.R. şi îndeosebi, nu se Nedumerire La unele uni
am şanse să fiu servit cum ş-ar zice al unui „ghinionist*" nou am ghinion. Cine m?a pus să vin meargă ia Hunedoara, spre lă potrivi cu cea a {actorului poştal tăţi ále T.A.P.L.-
prompt. „Bar, încă o dată a trebuii la restaurant tocmai acum, la o oră După o oră de vorbire, murirea pricinei dintre el şi alt Pompiliu Bera, acela care răs
să verific pe propria-mi piele adevărul zînd că nu-l slăbesc, vine. aşa de nepolrivită ?". Are grea dezamăgire, pădurean pe nume Haiduc. Soro- punde de sectorul în care cade ului se servesc
zicătoarei: „aparenţele înşeală“. — Ce vrei nene? Ce ţipi aşa? Căci aminte şi-a adus: şi satul Runcu AAic. Iar fiindcă porţii sub gra
... 'A trecut jumătate de oră, dar ni — O chiftea, asta vreau. O chiftea Dar, cineva, aduce vestea Iriştă l nu — A omis ce avea de spus. ţia altcuiva — tot unei fete. nu se potrivi, cu tot zorul şi maj.
meni nu mă bagă în seamă, nimeni mai sînt păstrăvii... Şi, jiindcă mi mai Cînd le-am spus că proprieta graba ei, citaţia ajunse la Deva
nu mă întreabă ce-i cu mine, de par şi nişte pline,,. sini, cei 3 lichidează cu ultimele res UNUI POET LIPSIT DE TALENT: rul este de acord cu mine, dar doar în 21 septembrie. Gum s-ar Seroici aşa de prost, e ruşinos—
că aş fi venii la un spectacol şi nu — Ai răbdare / turi din farfurii, iar eu... rămîn sin- nu-i 'de acord cu fata, mi-au spune de la Hunedoara şi pînă Asta nu-i pui, e piele doar
la un restaurant pentru a minpa. în — A h , cum dracu să n-am, de a- gurul consumator în toată grădina. Vizînd că gloria.ntîrzie spus că proprietarul nu e su aici a călătorit cu fantastica iu
cep a mă agita. Privesc in jur şi A scris fatala catastrofă, veran... Acum spune-mi tu ci ţeală de... 400 m. pe oră. Adevă şi os!...
deşi nu sînt invidios, spun cinstii că proape o oră toi răbdare am. Obosit, ospătarul vine acum spre Arreninfînd din prima strofă ne-i suveran ? rată performanţă pentru secolul — Nu vă-nţeleg i s-a răspuns
de rîndul acesta, cam sini. Şi cum îmi aduce în silă chifteaua şi gră mine, probabil pentru ca odthnindu-se „...0 să mă las de poezie“. vitezei în care trăim. Şi cum,
să nu fii. Cei trei de la masa ve. să vadă eu ce mai fac. Mă gindesc Celălalt a stat puţin pe gin- Pompiliu al nostru, grijuliu şi alene
cină, cu toiul neştiutori de proble bit îşi reia postul la spatele celor să-i cer încă o chiftea dar îl cruţ ; lrtimplarea a făcut să fiu, duri, apoi a sp u s: atent ca de obicei, n-a vrut să Vreji puiu-nlreg — cu piele os
mele ce ..se- fierb în biela-mi creer la trei fericiţi. Intrigat mă uit să văd alergase destul. într-c zi, martorul unei discu iasă nici el din acest ritm, s-a
această oră, înfulecă de zor. Mai pre de nu cumva îi recunosc pe cei prea ţii. Oii cetăţeni s-au întllnit in — Tovarăşul Pleter e suve făcut aşa că de la Deva la Hu şi... pene ?!
onoraţi şi atît de atenţionaţi. Constat — A !-ost cam g reu! Zic. faţa Sfitului popular al oraşu ran. Şi va fi suveran atita nedoara a mers tot atît de repe
Unii strungari, ctim e de pildă că nu mi-e greu deloc ca să fac acest — Lasă-mă păcatelor tovarăşe, zice. lui Deia. timp cit nu va fi controlat mai de, iar moş Petru Josan, a aflat
Tiberiu Moţa dela Atelierele C.F.R. lucrli. Unul este inginerul Pondichi Sini lot o apă. Două mese ca aceasta îndeaproape şi tras la răspun cum că are proces în 25, exact
din Simeria mai obişnuiesc să de la Uniunea regională a cooperati pe zi şi zău că îmi iau lumea-ncap. — NL-Qc! Ce mai faci ? dere atunci cînd rezolvă tre în 26... Citaţia noastră, a fost
velor de consum, altul e Cerciii Aurel Iar acuin, cînd plec, mă munceşte — Uf'... Lasă-mă!... burile acestea cînd, cum şi de năpăstuită să facă cel drum de
doarmă lingă strung zicînd : de la întreprinderea de industrie loca o singură întrebare: cum oare aş pu — Ce i, frate ? la caz la c a z !... cca. 30 km. în, „nici mai mult,
lă — Haţeg. Cel de al ireilea îmi este tea să previn U.R.C.C.-ul pentru ca — Vinde la sfat, adică de nici mai puţin de 10 zile.
.aş'depăşi pe Nicu Stan necunoscut, nu l-am mai văzui pînă acesta să ia măsuri, ca nu cumva, in la spaţiul 'ocativ. Îmi găsisem
tr-adevăr să se îniimple înir.o zi să o cameră lobilată, mă înţele Iar acum, aflînd despre „ope
Oi V fie şi... două mese ca cea de care se sesem cu roprietenii... Aran rativitatea“ cu care s-au descur
plîngea ospătarul? Or cum, ar fi pă jasem totul..
SAi„aş sparge norma pe un an cat ca bietul dm să fie lotuşi pus in — Şi nuti-au dat reparti cat tovarăşii de la P.T.T.R., în
situaţia, să-şi ia lumea în cap.,. ţie?
)e-ăr merge strungul meu avan cazul amintit, se pot felicita, ba
:u |a tai vise... strungul şpan. — Ba mi-a dat.
pot face chiar şi haz de păcălea
— Şi cînd t muţi ?
— Păi nu rtt mai m u t! ¦«O*
— De ce, omle? precum şi faptul că dumnealui ii ¦
„!raie cu Costică Enăcliioaie“. Pe ¦
— S-a mutat iltcineva — o ¦ „Cronică de familie" de Petru Du- ¦
fată. l-au dat şiei repartiţie. mitriu, a înşirat ţoale cumpărăturile ¦
Seara, cînd am onit eu de pe J Se spune despre un om că e ma- prumuţale, s-a manifestat şi la Con- făcute de dînsul la piaţă. Asta, pro- *
teren, fata se şi mtase. ţ mac, atunci cînd comite un anumit stantin Stanciu, Alex. Cirpaciu, Aurel babil pentru ca jamilia din „cronică“ ¦
— Dar ce spua'ovarăşii de ¦*¦¦ fapt de mai multe ori, ţapi de care Duiniirescu, Ştefan plaga, Ana Mar- să fie la curent cu iot ce se mai ¦
— chiar. dăunător fiind — mi se git, toţi din Vulcan, numai că într-o
la spaţiul locativ ? găseşte nou în domeniul legumelor ¦*¦
¦ poate debarasa. Exemple, pot ji dale formă ceva mai redusă. Ei au înapo- şi zarzavaturilor.
— Spun că, cică, proprieta
rul a acceptat-o pe-ită şi că, •" destule. iat cărţile la bibliotecă ceva mai de- N-ar ji rău dacă asemenea manii +
In ultimul timp însă, datorită u- vreme, după numai... ciieva luni. biblioteca din Vulcan le-ar cons- ¦
vorba aia, el e suvein. nor îniiinplări care, nu din intim- Cit despre Dumitru T. Dejan, el emna in evidenţa sa ca... impuiaţiuni. *
— Şi repartiţia taau anu plare s-au înlîinplai, au fost desco- are un fel şi mai propriu in aşi ma- Oricum, ar ji şi aceasta un leac, ^¦9*
lat-o ? perite ciieva noi forme ale maniei, nifesta maniile. Acesta, se vede irea- chiar dacă nu cel mai eficace. «f
% *iO pildă in această direcţie, oferă io-
— Repartiţia nu, mku anu El
varăşa Veronica Cearcopschi elevă ver-
l’a> ori “ poet, ori folclorist. «<Oy«* • > > +t +«
scrie pe cărţile de ia bibliotecă
lat in schimb... locuinţi
<— Uite, să mor ded mai la Lupeni, Ea, dinir-o manie, e drept suri, dedicate cine ştie cărei dulci-
înţeleg ceva. deslul de ciudată, a ţinut sub formă ««. Deoarece nu precizează adresau, Pagină redactată de
de „împrumut" de la biblioteca „Fi- ia, redăm mai jos o strofă, la gin-
— De ce ? limon Sirbu" din Vulcan un număr 4«/ că poale ii facem un serviciu:
— Păi mie mi s-a înt'kplat
'Mai există încă unii ţărani in Printre tracioriştii noştri, pol fi exact pe dos. Mi-am găsi ca de 10 cărţi, nici mai mult, nici mai Ochii iăi frumoşi şi negri
dividuali care nu şi-au curăţat găsiţi mulţi fruntaşi, dar, mai meră, m-arn înţeles cu prole
şi tratat seminţele înainte poate fi găsit şi cile un chiulan tarul, el a fost de acord... puţin decit... 5 ani. E într.adevăr un Mă face (?/) să-nebunesc,
de însăminţări ceea ce a dat pri giu ca Mărcuş luliu de la S.M.T. — Şi?
lej buruienilor să crească in voie Orăştie. — N-au fost de acord ton- record, dacă ne gindim mai ales la Iar guriţa la cca dulce,
pe holdele lor: râşii de la spaţiul locativ.
Ar face o senzaţie — Cum ? faptul că aceste cărţi, in acest limp, Mă face să le iubesc...
Foaie verde măr rotat Cil o revelaţie — Uite aşa. ’Au 1dat repail
Sămînţa n-am curăţat Un tractor ce-ar merge bine puteau fi citite de cel puţin 1.500. cF Ince priveşte pe Gheorghe Enă-
Bat-o-n cap s-o bată vină Şi-ar lucra... fără de mine.
Pusei grîu, ieşi neghină,.. titori. Prin urmare, calculată sub a- chioaie, acesta, bun gospodar şi iot
cest aspect, Veronica noastră, preţu- odală grijuliu iu a-şi populariza nea-
ieşle cit 1.500 de oameni. marile, nu uită să scrie pe coper-
Mania, in reţinerea de cărţi, im- ţiie cărţilor, cile o listă de bucale,
