Page 19 - 1958-10

Nr. tfSÎ
Mas aproape de viaţă -
de problemele întreprinderi
Lucrările adunării generale a organi­
zaţiei de partid de la T.R.C.L.H. Deva
s-au caracterizat prin atenţia deosebită
acordată muncii de partid în întreprin­
dere. Un loc de seamă în dezbateri l-au
ocupat problemele privind producţia în­
treprinderii. însăşi darea de seamă a
consacrat un spaţiu important analizei
activităţii biroului organizaţiei de bază
privind îndrumarea şi mobilizarea tutu­
ror comuniştilor la îndeplinirea sarcini­
lor de producţie.
Din darea de seamă şi în genera! din narea cu materiale de construcţii.
discuţiile purtate a reieşit că planul de
producţie pe perioada 1 ianuarie — Marta, directorul întreprinderii, Gavrilă
31 august 1958 a fost îndeplinit în pro­ Mureşan şi Vasile Petric^ au criticat
porţie de 111,43 la sută la şi faptul că există o insuficientă preo­
construcţii şi în proporţie de 101,09 la
sută la Întreprinderea de deservire.
Preţul de cost pe
m.p. de suprafaţă
locuibilă a scăzut A d u n a r e a g e n e r a l ă d e o mare risipă de
la majoritatea lu­ a le g e ri a organizatei
crărilor între 1.000 de bază d e la TJR.C.L.H care încarcă preţul
-1.800 lei, faţă de De va
peste 2.700 lei cîl -
a ajuns la unele----------------------—1---
lucrări ca blocul din strada F. Sîrbu
şi altele.
Făcîndu-se bilanţul realizărilor obţi­
nute, mai mulţi vorbitori au subliniat
că pînă în prezent au fost date în fo­
losinţă de către întreprindere 16 aparta­
mente nou construite, iar alte 70 a- de şablonism, metode greoaie care nu
partamente vor fi terminate pînă la răspund prompt problemelor ridicate de
sfîrşitul acestui an. Tot pînă la aceas­ viaţă,
tă dată va fi terminat şi un hotel de Ocupîndu-se de una din laturile im­ ţa au terminat recolta- Insămînţările însă sînt Iar vor trebui să înţe- numai luna trecută, va
36 de camere în oraşul Deva şi un că­
min cu 40 de camere, a cîte 4 paturi,
a cărui beneficiar este Întreprinderea
minieră Deva. Calitatea lucrărilor faţă
de anul trecut s-a îmbunătăţit şi ea. Aşa, de pildă, s-a arătat că de la adu­ porumb, au recoltat 38. cum decît 11 hectare, tat şi prin urmare tre- mun, chiar începînd cu
Dacă dezbaterile s-ar fi mărginit
doar la relevarea succeselor în produc­
ţie, imaginea asupra activităţii desfă­
şurată de către organizaţia de bază ar
, fi fost unilaterală. Este meritul adunării cit în producţie, au fost primiţi în rîn- ]
generale că a scos la iveală una din
lipsurile principale peste care darea de
seamă a trecut uşor şi anume că în­
treprinderea, deşi a realizat planul de
producţie pe primele opt luni din acest
an, depăşindu-1 chiar cu 11,43 procen­ mele vieţii interne de partid, excepţie tîlneşti tineri. In afară de faptul au prestat 234.382 ore de mun­ plantat 9 ha. cu viţă de vie, au
te, totuşi, faţă de posibilităţile existente
sra făcut prea puţin.
O serie de lucrări din oraşul Deva
— a spus în cuvîntul său tov. Mircea
Popovici, inginerul şef al întreprinderii
— n-au fost acoperite cu documentaţie, ţie poate s-o constituie şi faptul că acţiuni întreprinse de organiza- Din acest oraş au participat la
lucru care a făcut ca în trimestrul IV
al anului să rămînă de realizat o sar­
cină de plan mult mai mare decît în
trimestrul III al anului. Or, este ştiut
faptul că în trimestrul IV al anului,
condiţiile climaterice creează o seamă
de greutăţi procesului de producţie, concrete peniru înlăturarea lipsurilor a- giunea noastră.
fiind necesar în consecinţă să se de­
pună eforturi maxime pentru asigurarea
îndeplinirii planului anual de produc­
ţie.
Numeroşi participanţi la discuţii au
criticat cu asprime faptul că biroul or­
ganizaţiei de bază şi în general comu­
niştii din organizaţia de bază au ma­
nifestat pasivitate faţă de o altă lipsă
destul de gravă, aceea că în multe ca-
Pentru ridicarea numărului
de abonamente
Zilele trecute, oficiul P.T.T.R.
Deva a organizat o' consfătuire
cu difuzorii voluntari de presă
din oraşul Deva în scopul îm­
bunătăţirii distribuirii presei
prin mărirea numărului de a-
bonaţi la reviste şi ziare.
La discuţii, printre alţi difu-
zori care s-au angajat să spri­
jine din plin această acţiune, a
luat cuvîntul şi tov. Ioan Pe-
La radiotelevizorul minei
Era în plină zi. Norii care de dimi­
neaţă dungau răsăritul se împrăştiaseră
lăsînd să lucească în toată curăţenia
ei una din ulimele zile ale lui septem­
brie.
Sus, în curtea minei, era forfota ol
bişnuită la intrarea în şut. Minerii fă­
ceau ultimele pregătiri pentru a intra
în adînc. Dinspre puţ, un miner înne­
grit de praful cărbunelui, se îndrepta
grăbit spre birouri. Se vedea cît de co­
lo că era abătut. Dar vocea crainicului
staţiei de amplificare îl făcu să se o-
prească. Se anunţa un nou program al
radiotelevizcrului minei. Pentru o clipă
îşi uită supărarea şi se alătură grupului
imens al minerilor, ce se apropiată de
aparatul radiotelevizorului. Fruntea
minerului se descreţi, iar privirea i se
însenină. Ii plac programele radiotele-
vizorului şi rar i se întîmplă să piardă
vreunul. De multe ori, chiar şi-a auzit
numele printre cei mai harnici briga­
dieri ai minei, şau a recunoscut în cli­
şeele televizorului abatajul şi ortacii
săi.
Aşa că Hoţea-baci — căci despre el
e vorba — se opri privind atent spre
aparatul al cărui prim clişeu apăru
zuri lucrările de finisare nu se fac pa­
ralel cu celelalte lucrări de construcţie
şi ca urmare, toamna tîrziu sau chiar
iarna, se . ajunge la efectuarea acestor
lucrări îngreunate de asemenea de con­
diţiile climaterice. A reieşit de asemenea
că la multe lucrări corelaţia dintre
principalii indici de plan este încă ne-
corespunzătoare. Cu privire la acest
fapt darea de seamă precizează doar
că starea de lucruri este creată în ma­
re măsură de greutăţile în aprovizio­
Mulţi tovarăşi, printre cqre Mihai
cupare faţă de folosirea judicioasă a
utilajelor şi mai ales că la unele din
şantierele întreprin­
derii se face încă
materiale, lucru
de cost al cons­
trucţiilor.
Adunarea generală a mai relevat
şi faptul că stilul de muncă al biroului
organizaţiei de bază de multe ori nu
este corespunzător, legat de cerinţele
vieţii. In felul de a munci al biroului
mai dăinuie încă urme de birocratism,
portante ale activităţii organizaţiei de
partid, cei prezenţi au relevat succese­
le însemnate obţinute pe linia primirii
de noi membri şi candidaţi de partid,
narea generală ţinută în octombrie
1957 şi pînă în prezent, au fost primiţi
în rîndul membrilor de partid un nu­
măr de 11 muncitori, iar alţi 15 mun­
citori fruntaşi, care lucrează nemijlo­
CONTRIBUŢIA TINERILORdurile candidaţilor de partid.
? *
Cu privire la desfăşurarea adunării
generale, trebuie spus că un loc mult
prea mic au ocupat în dezbateri proble­ prinderi sau la sate, peste tot în- un număr de 64.933 tineri care au curăţat 7.200 ha. păşune, au
făcînd problema mai sus arătată, aceea
a muncii organizaţiei de bază în direc­
ţia întăririi compoziţiei sociale a parti­
dului. De asemenea> în cadrul adună-
rii generale s-a criticat puţin. O excep­
însăşi dar'-! de seamă n-a fost suficient
de analitică şi n-a fost întocmită în
spirit critic şi autocritic.
Pe baza propunerilor şi a discuţii­
lor purtate, adunarea generală a a-
doptat o hotărîre care prevede măsuri
rătate şi pentru ridicarea nivelului
muncii de partid.
Adunarea generală a ales apoi noul
birou al organizaţiei de bază şi dele­
gaţii pentru conferinţa orăşenească. Ca
secretar al organizaţiei a fost reales
tov. Petru Kertesz, căruia i se încre­
dinţează pentru a opta oară această
sarcină de mare răspundere.
V. PITAN
trinca de la sfatul popular re­
gional.
După discutarea problemelor
de ridicare a procentajului de
abonaţi şi abonamente, 13 difu-
zori voluntari, între care şi M ar­
gareta Stăriilă de la fabrica de
teracotă, Gheza Garai de la
I.A.R.T., Maria Ioan de la
T.G.O. şi Silvia Curta de la sfa­
tul popular orăşenesc, au fost
premiaţi cu obiecte.
pe ecran. Dar, chiar la primele cuvin­
te ale crainicului, faţa minerului Ho­
ţea se întunecă şi privirile-i rătăciră
în gol... La una ca asta nu se aştepta.
Chiar din primul clişeu, tcţi cei de
faţă — şi erau mulţi — au văzut că
se vorbea despre fapta urîtă a ortaci­
lor lui din schimbul de noapte: Ioan
Pălimpru, Nicolae Cătălină şi vagone­
tarul Alexşndru Păun, care au fost
găsiţi dormind în timpul şutului. P.e
cînd spectatorii urmăreau programul
clişeului ur,mători Hoţea baci repela
unul din versurile care i se întipărise­
ră în minte şi care-1 făceau să se a-
mărască a tît: /După ce.-au puşcat ei
ortul / Şj-a.u văzut că au cărbune, /
S-au gîndit că-i mai bun somnul / Şi-
au pornit-o-n altă „lume“/,.:
Oamenii aflaţi în apropierea radio-'
televizorului ascultară în continuare.
Aflară apoi de fapta lui Petru Negrea-
nu care, într-una din zilele acestea,
tot timpul şutului l-a petrecut dormind
într-un vagonet, precum şi despre alte
fapte ale altor muncitori care nu res­
pectă orele de lucru şi stagneazp mun-'
ca în mină.
Clişeul ce înfăţişa uîî grafic de pro­
Dm)M in. s n r iA r js M u u n f aa. 3
-f
¦¦
MAI MULTĂ ATENŢIE O
¦
¦
consfătuirilor de producţie ¦
¦
¦O
In faţa tuturor întreprinderi- Un rol de seamă in această zeze angajamentele luate, săi X
lor din regiunea noastră s ta u ' problemă revine comitetului le asigure condiţii bune de lu-%
sarcinile importante de creştere sindical de întreprindere. El es- cru. Activitate rodnică a des-1
a producţiei, productivităţii te acela care organizează, con- făşurat şi grupa sindicală de X
muncii de reducere a preţului duce şi urmăreşte rezultatul la cariera de marmură Alun, %
de cost al produselor. Aceste întrecerii socialiste, care se o- precum şi cea de la Moneasa. *
obiective constituie o preocu­ cupă de crearea condiţiilor de Comitetul sindical de la in- X
pare permanentă ătît pentru muncă, el este acela care ţine treprinderea „Bampotoc“ Deva X
colectivele de conducere, cit şi legătura cu fiecare muncitor, putea duce însă o activitate şi %
X pentru fiecare muncitor tn Comitetul sindical de la mai susţinută în producţie şi *
X parte. „Bampotoc" Deva a inregis- rezultatele ar fi fost cu mult -
trat in ultima vreme unele suc- mai bune. Consfătuirilor de *
Aspect din muzeul sătesc al comunei Poiana.
cese frumoase in muncă, a producţie, de multe ori nu li ¦
IM C<n>MIW/% B R A Ş O V contribuit la îndeplinirea pla- s-au dat importanţa cuvenită, ¦
nului de producţie in fiecare iar in unele cazuri nu s-au ţi- ¦
Insâmînîarile trebuie grăbite! lună. Specificul muncii este di- nat. Aşa s-a intimplat în luna *
ferit faţă de alte întreprinderi, septembrie, cind, datorită ne- î
Aici există cariere de marmură glijenţei, la „Bampotoc“ Deva j
şi secţii unde aceasta se prelu- nu s-a ţinut consfătuirea de X
In comuna Draşov, pregătit în proporţie de ceifS, dar totuşi se pu- cestei însemnate lucrări, crează. Numărul muncitorilor producţie. înseamnă că timp*
raionul Sebeş, au fost peste 90 la sută. Into- tea face mai mult. In- O problemă pe caie nu este prea mare. Totuşi exis- de o lună muncitorii de aici *
obţinute unele realizări vărăşirea „11 Iunie“ a tovărăşirile din Cunţa nu comitetul comunal de tă un comitet sindical pe intre- nu sînt stimulaţi în muncă, nu t
în muncile din campa- strîns la un loo întrea- au însămîntai nici mă- partid şi sfatul popular prindere, comitete de secţii sin- depun tot interesul in între• >
nia de toamnă. Gospo- ga cantitate de 4.000 kg. car un bob, deşi aproa- comunal vor trebui s-o
dăria colectivă a pregă- sămînţă necesară însă- ţerenui ' !or esţe rezolve cît mai repede, dicale care coordonează, in- cere. Un alt fapt de care tre- *
tit aproape toată supru- mînţărilor de toamnă. „rQrYx+,-+ es^e sprijinirea întovă- drumă şi mobilizează oamenii buie să ţină cont comitetul sin-1
fata planificată pentru a Aceste citeva cifre ne Pregat,t pe" trU răşini „16 Februarie“ pentru o producţie sporită. dical este şi acela de a trimite ¦
fi însămînţată cu grîu arată că în comuna tarl- din satul Cunţa pentru In consfătuirile de producţie la carierele aparţinătoare între- X
care se ţin la începutul fiecă- prinderii membrii din comitet, X
şi a recoltat jumătate Draşov lucrările de re- Gospodăria agricolă a_şi aduna săminţa şi a
din suprafaţa cultivată coltare şi de p re g ă te a colectivă din Draşov nu efectua în comun lucră- | rei luni, muncitorii vin cu dife- care să asiste la consfătuirile *
cu porumb. terenului pentru însă- a început nici ea însă- rile de însămînţare. X rite propuneri de îmbunătăţire de producţie, să noteze proble- ft
9O a muncii. Toate acestea au dus mele ridicate şi
Cele două întovărăşiri mînţări se desfăşoară mînţările. Organizaţiile întovărăşirea din Dra­ să le rezolve. X
0
agricole din satul Gun- în general bine. de bază şi sfatul popu- şov, care a luat fiinţă ¦¦ la rezultate bune. De exemplu, Astfel, muncitorii vor vedea că *
¦ în luna iulie şi august planul există o preocupare şi se vor ¦
¦
tul cartofilor şi sfeclei mult rămase în urmă. leagă că nu se mai poa- trebui ajutată şi ea să «•
de zahăr, iar din cele In toată comuna nu te aştepta cu însămînţâ- adune sămînţa şi să e- ¦ a fost depăşit. Acolo unde strădui să dea o producţie spo- X
40 hectare cultivate cu s-au însămînţat pînă a- rile. Timpul este înain- fectueze lucrările în co- munca sindicală a fost dusă cu
i+z cea mai mare seriozitate unde rită.
** Cu producţia realizată, co- ¦
¦
Terenul pentru însămîn- din cele peste 300. L buie luate toate măşti- insămînţările din toam- ¦ preşedintele comitetului sindi- lectivul acestei întreprinderi sex
ţările de toamnă a fost adevărat că a fost se- rile pentru grăbirea a- na aceasta. 1* cal de secţie s-a preocupat, re- poate mîndri. Nu acelaşi lucru *
O
ooooO zultatele n-au întîrziat să se se poate spune însă despre t
arate. Ca exemplu elocvent in preţul de cost. In loc să fie ţ
o<z acest sens poate fi dat atelie- scăzut, acesta a crescut foarte X
?o rul cioplitorie, care in luna au- mult. Tocmai despre această X
¦
gust şi-a depăşit planul cu 80 deficienţă serioasă trebuie să *
*
Oriunde mergi, fie în între­ ceastă acţiune au fost antrenaţi plantat 96.915 pomi fructiferi, o la sută. Tovarăşul Vasile Voi- se discute mai mult in consfă-X
o
o$ nea, preşedintele comitetului tuirile de producţie şi să se *
oo<¦0>p
sindical de secţie, deşi foarte caute metodele cele mai efica- *
tinăr, s-a preocupat ca oamenii ce peniru ca şi la acest capitol %
că ei îşi aduc un aport serios la că voluntară, realizînd econo­ însilozat 858 tone nutreţ etc. iz cu care lucrează să-şi reali- să se înregistreze rezultate. t
creşterea producţiei de cărbune, mii în valoare de 487.135 lei. *
fontă, laminate, produse agrico­ S-au evidenţiat în mod deose­ V. ALBU J
le etc., participă şi la anumite bit tinerii din oraşul Hunedoara. Ol»«-»««*»»«-»
ţiile U.T.M. pentru înfrumuseţa-, .muncă voluntară 44.890 tineri,
rea întreprinderilor, oraşelor şi ; prestînd' un număr de 167.790
satelor. ore de muncă voluntară şi eco­
Redăm mai jos numai cîteva nomisind 218.000 lei. Mulţi din­
din realizările tinerilor din re­ tre ei au participat la lucrările
de înfrumuseţarea combinatului.
In raionul Petroşani, cei
11.400 tineri care au răspuns
Pesfe 9 .0 0 0 .0 0 0 lei chemării organizaţiei U.T.M. au
economisiţi prestat 35.340 ore de muncă vo­
luntară, amenajînd 11 parcuri
Există o evidenţă exactă a e-
conomiilor realizate de tineretul
din regiunea noastră de la înce­ şi scuaruri, 3 terenuri de volei,
putul anului şi pînă în prezent. şi au plantat 56.170 puieţi de
Secţiile, sectoarele şi agregatele plopi etc.
patronate de tineret au realizat
economii în valoare de 9.049.000 Succese însemnate au obţinut
lei la materii prime şi fonduri de şi tinerii din raioanele Alba şi
Sebeş.
salarii. Inîr-o s in g u ră Iun a
Tineni — buni gospodari In perioada 15 august — 15 Ruinele Sdrfnize- A N l1N Ţ
septembrie a.c. tineretul din re­ getusei, urmele im­
Pentru ca întreprinderile, ora­ giunea noastră a prestat muncă portantului oraş Co­ DIRECŢIA REGIONALA C. F. R. TIMIŞOARA
şele şi satele în care locuiesc voluntară în cadrul căreia au lonia Ulpia Traia-
sau muncesc, să fie cît mai fru­ reuşit să împădurească 96,29 ha., nă, întemeiat pe la anul 110 recrutează candidaţi pentru deschiderea următoarelor şc o li:
moase, tinerii participă prin să combată dăunătorii de pe e.n. Construcţiile din piatră
muncă voluntară la efectuarea 161 ha., să confecţioneze 1.533 arată că oraşul se întindea I. — ACARI, FRINARI ŞI A1ANEVRANŢI, în staţiile Simeria şi Pe­
diferitelor lucrări. Ei execută bucăţi cuiburi, să adune 218 peste întreg teritoriul ocu­ troşani pentru care se va ţine examen de admitere Ia data de 13 octombrie
lucrări de drumuri, plantări de kg. sămînţă forestieră etc. Tot pat azi de actuala Sarmizege- 1958 la sediul acestor staţii.
puieţi în incinta întreprinderii, în această perioadă tinerii au tusa din raionul Haţeg, iar
mulţimea monumentelor şi Se primesc candidaţi care au ca studii 4 clase elementare sau ciclul
amenajări de terenuri sportive, Cînd programul a luat sfîrşit, minerii importanţa localităţii presu­ II, alfabetizare, vîrsta între 18—35 ani împliniţi şi care domiciliază în cen-1
au pornit spre puţuri, mai veseli, cu­ pun că oraşul a fost locuit , trele Simeria şi Petroşani sau localităţile din jur de la o distanţă de ma­
colectarea de fier vechi. In a- prinşi de însufleţire, de însufleţirea a- de 15—20 mii locuitori. ximum 30 km. de aceste centre.
ceea care face munca şi viaţa tot mai
frumoasă, care aduce mulţumirea şi fe­ Durata şcolii este de 3 luni.
ricirea deplină. II. - CONDUCTORI TREN, ŞEFI TREN,- ŞEFI MANEVRA, INFOR-,
MATORI STAŢIE^ la Grupul Şcolar C.F.R. Timişoara, cu examen de admi­
ducţie a cărui linie roşie era sub dun-' LICIU LUCIA tere la data de 20 octombrie 1958 Ia sediul acestui grup şcolar din Timişoa-(
ga ce indica planul, ca şi greutatea ra, strada C. Rădulescu nr. 1.
marc ce părea a fi dusă cu greu de CĂRŢI APĂRUTE Condiţii de admitere: 7 clase elementare absolvite după 1948 sau studii!
cîţiva mineri, a stîrnit interes în rîn­ echivalente şi vîrsta între 18—35 ani de preferinţă cu stagiul militar satis­
dul spectatorilor care aşteptau explica­ I. A. Oodu: Avutul ob ştesc—temelia gospodăriei făcut. Se primesc candidaţi din centrele Simeria şi Petroşani sau comunele^
ţia crainicului. Şi cum aceasta jiu în- colective din jurul acestor centre de la distanţă de maximum 30 km.
tîrzie, între muncitori s-a produs neli­ Durata şcolii este de 6 luni.
nişte. Era şi firesc. Era vorba de ca­ Lucrarea arată ce se înţelege prin avutul obştesc, importan­
litatea cărbunelui, care, în ultima pe­ ţa hotărîtoare a dezvoltării sistematice a avutului obştesc pen­ III- — CASIERI — Ia Grupul Şcolar Timişoara cu examen de admi­
rioadă, a fost neglijată la Aninoasa şi tru consolidarea economică a G.A.C. pentru creşterea venituri­ tere la acelaşi grup şcolar la data de 16 octombrie 1958.
care a făcut să crească procentajul de lor colectiviştilor.
cenuşă. Versurile ce urmau, îndemnau Se primesc candidaţi cu şcoala medie şi diplomă de maturitate, sauţ
muncitorii mineri să lichideze cu ace.as Paul Robeson: Aceasta este poziţia mea studii echivalente, vîrsta între 18—35 ani şi care domiciliază în : Hunedoara/
tă lip să : „Daţi cărbune mult şi bun/ Subcctate, Orăştie, Călan, Lupeni, Petroşani, Simeria şi Peştiş.
Nu lăsaţi sislul în el / Curăţaţj-1 ca la In această carte Robeson face o expunere a convingerilor
ziuă, / Să te poţi vedea în el. / De i Durata şcolii este de 6 luni.
curat, el foloseşte, / Nti-1 mai pierdeţi J) sale politice şi a luptei dîrze dusă de el de-a lungul deceniilor IV. - ŞCOALA TEHNICA DE IMPIEGAŢI DE MIŞCARE, la Grupulţ
prin rebut / Căci astfel salariul creş­ Şcolar Timişoara, pentru care se ţine examen de admitere la data de 10 ec-^
te / Şi voi cinste aţi făcut/“... pentru cucerirea şi apărarea drepturilor poporului său, cei 15 mi­ tombrie 1958 la sediul acestui Grup Şcolar.
S e primesc candidaţi care posedă şcoala medie cu examen de maturitate^
Ultimele versuri ale crainicului âti în­ lioane de negri din S.U.A., pentru înlăturarea oricăror discrimi- 'sau şcoli echivalente, cu stagiul militar satisfăcut şi vîrsta maximă de 3oj
sufleţit spectatorii, îndemnîndu-i la fap ani. Durata şcolii este de 12 luni.
te bunej demne de ei. Următoţirel.e »o nări rasiale. ; Cererile de înscriere însoţite de actele de mai jos se vor depune la uni-<
clişee au fost privite cu vie satisfacţie. tătile unde se ţin examenele, pînă înainte de ţinerea examenului.
Din ele, minerii au aflat despre suc M. S. D ragniiev: Criza generală a capitalismului — certificat de naştere (copie legalizată) ;
cesele sectorului III care şi-a între­ — certificatul de studii original.
cut cu 10 la sută planul, ale sectorului Cartea dă răspuns la cele mai importante probleme ale ca­ — dovadă eliberată de sfatul popular, despre averea ce o posedă atît can-ţ
1 şi II, ca şi ale multor brigăzi care pitalismului contemporan. Ea analizează destrămarea progresi- cildatul cît şi părinţii;
şi-au îndeplinit încă de pe acum anga­ D vă a sistemului capitalist mondial, criza şi destrămarea siste- — autobiografia pentru candidaţii de la punctul ÎŢ III şi IV.
jamentele luate în cinstea zilei efe 7 ¦ mului colonial al imperialismului, fenomenele de putrefacţie Informaţii şi lămuriri se pot primi de Ia stafiile C.F.R. respective, GrupuP
Noiembrie. " " Şcolar C.F.R. Timişoara, telefon interior 128 şi 129 şi de la Serviciul dej
din economia capitalista şi creşterea contradicţiilor sale inter­ Personal C.F.R. telefon interior 123.
ne etc.
c/''ivV-'••'-''''V-T'*—¦W xJ