Page 2 - 1958-10
P. 2
Pag,' 2 TT Nr, 11 77
DRUMUL SOCIALISMULUI
Problemelecelemai importante— îo 1 Octombrie — cea de-a 9-a
abonărilor generale ale organizaţiilor departid
„Un condamnat lavoluntari, care n-a fost sprijinit, iar < aniversare a R P. Chineze
In ultimul timp organizaţiile de bază de partid din raionul moarte a evadat“biroul organizaţiei de bază n-a con Primul loc înlume produOccţiraotirea
Petroşani şi-au îmbunătăţit sim ţitor munca în ceea ce priveşte
pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale. Se acordă o trolat în ce măsură membrii şi candi-j de coloranţi cu grupe active
mai mare atenţie alegerii proble metor care să fie dezbătute, cău-
tînd ca acestea să fie cele mai importante şi luînd măsuri pen claţii de partid sînt abonaţi şi citesc Uzinele de coloranţi din Şanhai au produs 32 de tipuri de sănătăţii
tru înlăturarea lipsurilor, in scopul ridicării nivelului muncii în
domeniul de activitate care se analizează. presa de partid. De asemenea s-a ară-i „Această istorie este adevă-< coloranţi cu grupe active, în timp ce în Anglia s-au promis Recent, în cadrul unei expozi
tat că organizaţiile de masă (sindicat’ rată şi o redau fără înflori
Dacă in trecut se mergea pe panta de a fixa ca temă pen- şi U.T.M.) din sector, nu se preocu-' turi”, a spus regizorul acestui' pînă în prezent numai 21 de tipuri. Calitatea acestor coloranţi ţii la care au participat 27 pro
i tru dezbaterea in adunările gene rale unele probleme generale, pă de mărirea numărului de abana-j film Robert Bresson. Aceste cu- ,
j prea vaste pentru a putea fi cuprinse intr-o singură şedinţă, în mente la ziarele „Atunca“ şi „Scintela* vinte servesc drept „motto” fii-, a atins nivelul mondial. vincii, regiuni autonome şi ora
\ prezent marea majoritate a orga nizaţiilor de bază stabilesc la tineretului“. mulul şi reprezintă girul auten- <
j ordinea de zi a adunărilor lor generale probleme concrete, de ticităţii uneia dintre cele m a i1 La începutul lunii Ianuarie n.c. tînărul tehnician Si Sian-iun şe din R. P. Chineză au fost pre
I c&ri mai mare importanţă, la a căror rezolvare este interesată Pentru a îmbunătăţi munca de difu-* răscolitoare capodopere ale ar
| viasa largă a membrilor de partid şi întregul colectiv de mun- zare s-a hofărit mărirea numărului de' tei cinematografice realiste din{ de la uzina de coloranţi „Junhua“ din Şanhai a realizat şi ex zentate ultimele realizări in do
! că din sectorul unde activează organizaţia de bază respectivă. difuzor! cu membri şi candidaţi de'
partid, printre care tov. Aurel Lobonf,, perimentat cu succes un nou gen de coloranţi cu grupe active. meniul medicinii şi ocrotirii să
Paralel cu creşterea preocupării faţă de alegerea probleme- lrina Moinar şi alţii.
| lor care să fie analizate in adunările generale, o crescut şi num'ă- Pentru studierea acestor coloranţi a fost înfiinţată o comisie nătăţii.
j ru' membrilor şi candidaţilor ca re participă la adunări, precum
î Şi numărul celor care iau cuvin tul pentru a-şi spune părerea şi specială, formată din reprezentanţi ai uzinelor de coloranţi, Printre realizările care au ci
a face propuneri în scopul îmbunătăţirii muncii. Iată cîteva cercetători ştiinţifici, profesori, tehnicieni. tins un nivel internaţional se nu
exemple asupra felului cum s-au desfăşurat adunările generale
ale unor organizaţii de bază din Valea Jiului. întărirea disciplinei de ultimii ani. „Un condamnat la t mimAnul mără vaccinul împotriva poja
moarte a evadat" este povesti
China va depăşi Anglia în rului, antitoxina împotriva scar-
parfid—în certfruî atenţiei rea adevărată, a evadării co latinei, tratamentul encefalitei
mandantului Devigny, unul ceea ce priveşte extracţia cărbunelui după metoda tradiţională chine
dintre eroii Rezistenţei fran-{ ză, eficace în 96—98% din ca
ceze, condamnat la moarte de\
Ajutor concreî mina Lupeni, s-a analizat felul în care In sectorul IU al minei Petrila lu hitierişti şi întemniţat în anul\ Arunca desfăşurată anul aces ridica la peste 70 milioane tone, zuri ; inima şi plămîni artifi
se respectă şi se aplică normele de crează mulţi membri şi candidaţi de 1943 în fortul Monttuc. ta în industria cărbunelui, este adică cu peste 50 milioane tone ciali.
organizaţiei U. T. M. tehnica securităţii miniere. Alegerea a- partid Aceştia se găsesc întotdeauna echivalentă cu cea desfăşurată mai mult decît în anul 1957,
cestei teme este un lucru pozitiv. Ea în fruntea luptei pentru îndeplinirea anterior în 4—5 ani. Extracţia ceea ce înseamnă totodată o de Prin aplicarea medicinii tradi
Organizaţia de bază nr. 2 de ia mi dovedeşte preocuparea organizaţiei de planului de producţie. Printre frunta cărbunelui sporeşte pe zi c© tre păşire cu peste 7 milioane tone ţionale chineze mortalitatea a
na Petrila a dezbătut în ultima sa a- partid pentru prevenirea accidentelor, ce. Astfel, încă în luna aprilie a capacităţilor tuturor minelor scăzut în 1958 la 5,7% faţă de
dunare generală felul în care se mun dovedeşte grija faţă de apărarea sănă şii în producţie se numără de multă Cu o tenacitate egală numai < extracţia medie zilnică a fost de construite în primii ani ai cin 30% cit era in anii 1951—1954,
ceşte pentru întărirea rîndurilor orga tăţii şi vieţii minerilor. vreme şi tov. Cornel Cenuşă. El s-a cu neinfrînata sa dorinţă de a' peste 500.000 tone, adică cu 22 cinalului. metodele medicinii tradiţionale
nizaţiei U.T.M. şi pentru educarea co dovedit un priceput şi harnic miner. trăi, acest om de acţiune, ere- ] la sută mai mare decît în tri chineze s-au dovedit mult mai
munistă a tineretului din sector. Cu In cadrul adunării s-au scos în evi dincios ţelului pe care şi-l fău mestrul IV al anului trecut. In Pe bază marelui salt ce se va eficiente decît cele ale medicinii,
acest prilej s-au scos în relief meritele denţă realizările obţinute în această De la un timp încoace însă, tov. rise. şi-a croit in condiţii în 1958, volumul global al produc realiza în 1958, extracţia cărbu occidentale in cazuri de hiper
tineretului Ia succesele obţinute de co direcţie, printre care îmbunătăţirea a- Cenuşă a început să considere că este fiorător de grele, drumul spret ţiei carbonifere va atinge 180 mi nelui are perspectiva să atingă tensiune, leucemie, silicoză, he
lectivul sectorului, sector care de mul gitaţiei vizuale legată de N.T.S., orga suficient să-şi facă datoria în produc salvarea sa. lioane tone — cu 50 milioane în anul 1959 cantitatea de 240 miplegii şi diferite maladii cro
tă vreme este fruntaş pe exploatare şi nizarea cursurilor pentru măsurătorii ţie pentru a dovedi că esle un bun tone mai mare decît în anul milioane tone sau chiar mai nice. Medicii din Şanhai anunţă
care a dat în acest an mai mult de de gaze, îmbunătăţirea controlului lăm membru de partid. N-a mai participat 1957, sau de patru ori mai mult mult. Astfel, în doi ani China că aplică tratamentul supurefu-
21.000 tone de cărbune peste sarcinile pilor de mină şi mărirea numărului a- cu regularitate la adunările 'de partid, va ajunge Anglia în ceea ce pri rii la 300 de surdo-muţi, precum
de plan. cestora cu încă 700 iătnpi electrice etc.
a începui să-şi neglijeze sarcinile ce Pe baza acestui document^
Din discuţiile purtate a reieşit că în Totodată s-a subliniat de că
sectorul fi sînt posibilităţi pentru ca tre unit tovarăşi care au luat cuvîntul i se încredinţau. Pentru aceasta a fost^ autentic din istoria luptei pa- < decît creşterea medie anuală a veşte extracţia de cărbune (în şi la 500 de bolnavi suferind de
munca organizaţiei U.T.M. să se ridice printre care Teodor Komiives, Alexan
la un nivel mai înalt. Pentru aceasta dru Ricza, Adalbert Baciu şi alţii, că pus în discuţia adunării generale si a -\ w & ) r fm n c e z i ru n p o tr iv a co . ) extracţiei de cărbune din anii 1957, extracţia de cărbune a a- maladii grave, unele considerate
însă este necesar ca organizaţia de par din partea unor măsurători de gaze
tid să conducă şi să îndrume mai con ce manifestă cazuri ,de indisciplină, în- jutat sa lichideze cu asemenea lipsuri.$ , . primului cincinal, cînd s-au ex tins în Angiia 220 milioane to incurabile. Astfel, un bolnav pe
cret munca U.T.M. tîrzieri de Ia serviciu, iar unii nu in Mulţi membri de partid an criticat^ tropitorilor fascişti, regizorul \ tras 13,4 milioane tone. Capaci ne iar pînă în anul 1959, chiar moarte care suferea de patru
tră decît foarte rar în abataje pentru tatea anuală de producţie a noi dacă va creşte într-o oarecare ani de o hemoragie nazală foar
Biroul organizaţiei de bază a fost a instrui oamenii la locul de muncă, atitudinea avută de iov. Cenuşă, i-au Robert Bresson a creat un film ^
criticat pentru că a tăsat munca de în iar, pe de altă parte, se mai întîmplă
drumare a organizaţiei U.T.M. numai ca rnpoarteîe măsurătorilor de gaze arătat cum trebuie să sc comporte un de o factură cu totul neobiş lor mine carbonifere, care se măsură, nu va depăşi 230 mi te gravă a fost vindecat. într-o
pe seama fov. Gheorghe Michiev, în să nu fie luate toate în considerare de membru de partid, ce îndatoriri are şi nuită şi de o covirşitoare forţăm
loc să facă din această muncă o preo conducerea sectoarelor. că pentru un comunist nu este sufi emoţională, care-l impun prin construiesc anul acesta, se va lioane tone). săptămînă.
cupare a întregii organizaţii. Din a- cient să muncească bine în producţie l
ceastă cauză munca de educare a ti In adunarea generală a organizaţiei ci i se cere să desfăşoare o intensă tre cete mai proeminente per Oamenii de ştiin-
neretului nu s-a desfăşurat in mod sa de bază s-au stabilit măsuri corespun activitate politică şi obştească. sonalităţi ale ecranului, m on-' iă şi tehnicienii chi
tisfăcător, lucru ce se reflectă în com zătoare care, aplicate în practică, vor' dial. nezi au realizat pri
portarea unor tineri în producţie. Din Discuţiile purtate au constituit un mul calculator elec- :
partea anumitor tineri se mai înfîlnesc duce la îmbunătăţirea muncii in ceea ironic universal din
cazuri de indisciplină, absenţe nemo ce priveşte respectarea N.T.S. prilej de învăţăminte pentru toţi mem „Un condamnat la moarie a < R. P. Chineză. Noul
tivate, lipsă de grijă faţă de avutul brii şi candidaţii de partid despre ceea evadat”, este o. producţie a stu calculator numit „I
obştesc etc. Preocupare pentru ce înseamnă disciplina de partid şi diourilor franceze, p r o d u c ţie ' August“ constă din
difuzarea presei de parfid sarcinile ce derivă din înaltul tiiiti de 4.0(10 'du diode de
Dezbătînd această problemă, aduna germaniul» şi • 890 j;
rea generală a organizaţiei de partid membru al partidului. premiată la Festivalul cinema-, de tuburi electro- i
a luat şi măsuri pentru îmbunătăţirea nice. El a fost in- I
lografie internaţional de la sialat la Institutul
de calcule al Aca- i
Din cele cîteva exempte ară ta'.p, re j Cannes din anul 1957. deitiici de Ştiinţe -
iese că în adunările generale, ale or La Deva filmul va rula. pe ditTPekinV
ganizaţiei de bază de partid din Valea' "''™'
Jiului se dezbat în mod temeinic pro-, ecranul cinematografului „Fi- IN FOTO -
dreapta: Aparatul
bleme tot mai diferite şi importante' limon Sirbu” între 29 septem în funcţiune,
şi se iau măsurile cuvenite pentru im-]
brie şi 2 octornbne a. c,
bunătăţirea muncii.
U. P.
¦4#
C A R IIA P A iC IE
muncii. Astfel, s-a repartizat ca sar Organizaţia de bază nr. 8 de la mina Jokai .Mor — Sărmanii1, bogaţi
cină unor membri de partid tineri şi Petrila (secretar tov. Nicolae Tătaru),
unor candidaţi de partid, de a se ocu a analizat de curînd în adunarea ge (In limba maghiară)
pa de activitatea organizaţiei U.T.M .: nerală feful cum se face difuzarea pre
s-au stabilit de asemenea sarcini con sei în sector. In fata adunării genera Romanul Szegetiy Gazdag oh (Sărmanii bogaţi) este tino
crete în privinţa intensificării muncii le, tov. Nicolae Savu — care răspunde
de educaţie prin expunerea de conferin de difuzarea presei — a prezentat un din cele mai. de seamă creaţii ale clasicului maghiar Jokai
ţe, antrenarea tineretului la activita referat care a fost apoi urmat de dis
tea. culturat-sportivă etc. Mor. Autorul denunţă totala pu trefaqţie pe care o trăieşte aris
cuţii.
Peîîfra o mas stoicSă S-a arătat că numărul abonamente tocraţia maghiară, al cărei repre zentant descris in roman, Hafsze-
respectare a normelor
lor la diferite ziare şi reviste este de gi Lenard, ajunge pînă la acte de banditism şi jaf la drumul
de tehnica securităţii 361, număr nesatisfăcător faţă de to
talul salariaţilor. Cauzele acestei situa mare. Acţiunea romanului se pe trece în Transilvania (Munţii
Intr-o recentă adunare generală a ţii se găsesc în faptul că a existat Apuseni) majoritatea personaje lor evocate, din lumea chinuită
organizaţiei de bază nr. 5 A de la un colectiv foarte restrîns de difuzori
Sşi exploatată a băieşilor din regiunile moţeşti, fiind rom'tni.
iSatira aleasă şi umorul ţin răzbat adesea din filete cărţii in
A) desele intervenţii ale autorului.
380 pagini — lei 8,25. legat i/î — Iei 18,50
Strălucitele succese economice In străvechiul oraş Loyang din provincia Honan a Intrat în funcţiune o nouă uzină modernă de rulmenţi,
Construită cu ajutorul Uniunii Sovie tice, noua uzină produce 34 de rulme nţi deosebiţi.
IN FOTO — jos: Vedere parţială a uzinei.
MARELUI POPOR CHINEZ trepriaderi mici şi mijlocii construc schimbările intervenite în viaţa celor de membri şi deţin mari suprafeţe de
toare de maşini-unelte. In prezent se 500.000.000 de ţărani chinezi. Depăşi
desfăşoară cu deosebit avînt construi rea de către R.P. Chineză a produc pămînt. Comunele populare dezvoltă
rea a încă 40 de uzine mari şi mij ţiei de grîu a S.U.A. cu două milioane
locii. tone este o realizare excepţională. A- simultan agricultura, silvicultura, creş
cest record a fost obţinut în primul
l,a 26 august 1658, ziarul chinez şedinţa a hofărit să adreseze o chema Şanhai au produs peste plan peste ză ale industriei moderne“. Producţia de energie electrică a an după cooperativizarea totală a agri terea animalelor, piscicultura, gospodă
„Bagunbao“ n făcut următorul calcul re întregului popor ca să-şi încordeze 700 tone, iar colectivul uzinei metalur crescut în august cu 100 milioane culturii, ceea ce este un fapt cu totul
interesant: „Acum şase ani, în 1952, toate forţele pentru a obţine, în 1958, gice nr. 1 din Şanhai aproximativ O confirmare a acestui fapt o re kWh. In cursul anului 1958 vor ti da semnificativ, reprezentînd o strălucită riile anexe şi îmbină industria, agri
China ocupa focul !8 în lume în ceea a producţie de 10.700.000 tone de o- 1.000 tone oţel. prezintă şi uriaşul succes obţinut în te în folosinţă noi staţii electrice cu dovadă a superiorităţii muncii în co
ce priveşte producţia de oţel. in *953 ţel, adică de două ori mai mult decît domeniul extracţiei cărbunelui. Potrivii o capacitate de 1,4 milioane kW, de mun asupra celei individuale. Coopera cultura, comerţul, învăţămînţiil, educa
ea a întrecut India şi Suedia. In 1950 în 1957, cînd au fost produse 5.350.000 In ce priveşte indicii de folosire a ultimelor date statistice, producţia de două ori mai mult decît în anul 1957. tivizarea a descătuşat forţele sutelor
a întrecut Australia, Canada şi Luxem tone oţel. utilajului industrial, metalurgiştii chi cărbune a Chinei pe anul în curs va de milioane de ţărani chinezi, conştiin ţia şi organizarea militară.
nezi au atins nivelul mondial, iar în atinge 210.000.000 tone, cu 80.000.000 Imense sînt bogăţiile marii Chine, ţa ior politică a crescut mult, ei ur-
burgul şi a ocupat locui 11. In 1957 Inţelegînd importanţa acestei chemări, ce priveşte unii indici ca, de pildă, tone mai mult decît anul trecut. Chiar in decursul ultimilor cinci ani au fost mînd cu încredere şi entuziasm parti O altă trăsătură fundamentală constă
ea s-a situat pe locul 9, iar în 1958 dovedind marea lor încredere în par coeficientul de folosire a volumului u- în anul viitor R. P. Chineză va în descoperite uriaşe bogăţii naturale, a dul comunist şi îndeplinind cu hotărî-
a ajuns din urmă Belgia şt Italia. tid, oamenii muncii chinezi şi-au în til al furnalului şi cantitatea de oţel trece în acest domeniu Anglia, deve căror abundenţă este greu de închipuit re sarcinile de construire a socialis în aceea că comunele populare repre
China va deveni a 7-a producătoare dreptat toate eforturile spre traducerea produsă pe metru pătrat de vatră de nind a treia mare ţară producătoare Astăzi rezervele de cărbuni sînt apre mului trasate de partid. Ţăranii chinezi
de oţel a lum ii; în 1960 va depăşi şi în viaţă a acestei istorice sarcini. In cuptor Martin, China a depăşit Sta de cărbune din lume. Cifrele producţiei ciate la 1.500.000.000 tone. Potenţia folosesc acum agrotehnica înaintată, zintă un nivel superior de dezvoltare
producţia Japoniei“. primele zece zile ale lunii septembrie, tele Unite. de cărbune obţinute în ultimii nouă ani lul energiei hidroelectrice este evaluat ei perfecţionează, într-o adevărată ac
producţia zilnică de oţel a crescut cu sînt deosebit de grăitoare, ele demon- la peste 500 milioane kW, adică depă ţiune de masă, uneltele vechi paralel socialistă şi colectivizare mai ridicată
Simpla citire a celor de mai sus 33 ia sută faţă de aceeaşi perioadă a Demnă de remarcat este iniţiativa strînd fără putinţă de tăgadă impetuo şeşte totalul S.U.A., Angliei, Franţei, cu înzestrarea agriculturii pe scară fol
este suficientă pentru a da o imagine lunii august, socotită a fi luna cu muncitorilor de la mai multe întreprin zitatea ritmului de dezvoltare a acestei Japoniei, Italiei şi Canadei luate la mai largă cu mijloace mecanizate fur decît cooperativele agricole de produc
a succeselor obţinute de marele po cea mai înaltă producţie. Punînd în deri metalurgice: ei au hotărît ca din ramuri importante a economiei. In un loc. China ocupă primul ioc în nizate de industrie.
por chinez. Există oare vreo ţară ca practică principiul dezvoltării simulta acumulările realizate peste plan şi fără 1948 producţia anuală de cărbune a lume în privinţa zăcămintelor de'fung- ţie. Sînt înfiinţate din ce în ce mai
pitalistă, oricît de dezvoltată, care să ne a întreprinderilor mari, mijlocii şi nici un ajutor suplimentar al statu- Chinei abia atingea 30.000.000 tone. sten, cositor şi molibden, dispunînd şi In aceste zile continuă să se desfă
poată compara ritmul ei de dezvoltare mici, s-au obţinut rezultate cu totul liii să construiască mici uzine metalur In 1952, ea a ajuns la 63.000.000, ca de bogate rezerve de cupru şi petrol. şoare cu amploare excepţională înfiin multe cantine, creşe, ateliere de croito
cu acela al tinerei, dar atît de puter deosebite. gice — sateliţi. Muncitorii din Anşan în 1957 — ultimul an al primului cin ţarea şi dezvoltarea comunelor popu
nicei Chine populare ? Saltul făcut de au folosit economiile lor de 60.000.000 cinal — să atingă cifra de 130.000.000 Cu asemenea bogăţii imense, cu un lare. care marchează o nouă etapă rie, băi comunale etc., şi sînt înlătura
economia R. P. Chineză în cei nouă De la începutul acestui an şi pînă yuani, obţinute într-o singură lună, tone. popor de sute de milioane, harnic şi în mişcarea socialistă în satele Chi
la 10 septembrie au fost construite în pentru construirea a 200 furnale mici. înţelept, cu conducere pricepută şi în nei. Pornită în mod spontan de masele te ultimele rămăşiţe aie proprietăţii in
ani de democraţie populară este intr-a R.P. Chineză 350.000 de cuptoare de In regiunea Baotou se va construi o Şi în domeniul industriei construc cercată, nu este de ioc de mirare atunci
devăr uriaş. Creşterea cu aproape 100 turnătorie şi furnale mici. 40 la sută uzină-satelit care va produce 300.000 toare de maşini, succesele obţinute de cînd aflăm că în R. P. Chineză se ţărăneşti, pe baza marilor înfăptuiri dividuale asupra mijloacelor de pro
la sută intr-un singur an a produc din aceste furnale au şi început să tone fontă pe an. poporul chinez sînt remarcabile. In pri produc acum noi tipuri de tractoare şi socialiste de pînă acum, mişcarea de
ţiei agricole, înir-o ţară în care în ur producă. Ele sînt o complectare impor mul semestru al anului în curs, pro autoturisme, că se lansează vase de înfiinţare a comunelor populare pro ducţie.
mă cu zece ani foametea era stăpînă tantă a marilor întreprinderi şi uzine. Toate acestea dovedesc că sarcina ducţia de maşini-unelte s-a dublat a- pescuit şi nave militare, că producţia gresează cu paşi mari după hofărîrea
făcînd sute de mii de victime anual, Numai în provincia Guandun, de pil trasată în august de şedinţa lărgită proape, iar cea de motoare electrice a de avioane creşte. Nici ştirea cu totul adoptată la 29 august a.c. de C.C. al Totodată, dat fii^r! că comunele popu
depăşirea în acest an cu două milioa a Biroului Politic al C.C. al P.C. Chi crescut de peste două ori. Numai în extraordinară că R. P. Chineză, cu a- P.C. Chinez. In provinciile Honan şi
ne de tone a recoltei de gria a S.U.A., dă, furnalele vor produce anual peste nez, aceea de a obţine în acest an luna august întreprinderile constructoa portui tehnic şi ştiinţific al Uniunii Lisonin toţi ţăranii au aderat la co lare au depăşit limitele unor organi
cum s-ar putea oare caracteriza altfel 1.000.000 tone fontă. Populaţia din 10.700.000 tone de oţel, verigă hotă- re de maşini au produs 10.000 dife Sovietice, va putea lansa în anii ur munele populare, in provincia Şandun
decît ca un salt uriaş ? provinciile Sîcîuan, îunnan şi Guicijqu, rîtoare în uriaşa acţiune de industria rite maşini-unelte, adică cu peste 70 mători un satelit artificial al pămîn- au fost create pînă la 4 septembrie zaţii pur economice şi au îmbinat pro
unde au fost descoperite bogate zăcă lizare a Chinei, va fi îndeplinită.' In la sută mai mult decît în luna ante tului, nu a mai produs uimire. Ome peste 1.000 de comune populare, iar
Ziarul „Dagunbao“ a scriş cele ci minte de fier, ya construi anul acesta felul acesta, poporul chinez va face rioară. In acest an vor fi date în fo nirea a început să se obişnuiască cu în decurs de o lună în provincia Şansi blemele economice, culturale, politice
tate mai sus la 20 august 1958, pe 27.OOO de furnale mici cu o capacita losinţă 27 mari uzine - constructoare de excepţionale rezultate ale muncii crea s-au constituit 890 comune- populare.
baza rezultatelor obţinute pe seinestrul te totală de 13.000.000 tone fontă. un pas important pe calea traducerii maşini. Pentru a ne da seama de am toare a marelui popor chinez. şi militare într-o singură unitate, în
I al anului în curs. Dar, Iq şedinţa în viaţă a chemării partidului adresată ploarea luată de industria constructoa- Una din trăsăturile fundamentale ale
lărgită a Biroului Politic al C.C. al Paralel cu această acţiune de masă sindicatelor în decembrie trecut, în rO In ultimul timp interesai opiniei pu comunelor populare este că ele sînt de momentul de faţă nu se mai resiirne
P.C. Chinez, care a avut foc intre 17 care se realizează pe plan local fă numele Biroului Politic de către tova re de maşini este suficient să dăm e- blice este atras de ştirile privind reali mari proporţii, cu un mare număr
şi 30 august s-a luat o hofărîre isto ră investiţii din fond centralizat, me- răşul Lin Ş n c-ţi: „Să ajungem din xemplul provinciei Anhoi. Numai de zările în domeniul muncii agricole' şi nevoia de a mai avea conduceri de
rică, de care depinde înlreaga dezvol talurgiştii marilor uzine obţin noi şi urmă şi să depăşim Marca Britanic
tare ulterioară a economiei ţării, in importante succese. Numai înlr-o zi în uţTiiălQiii 15 ani în ce priveşte pro ia începutul acestui an au fost con plasă separate. Comitetele administra
urma dezbaterilor care au avut loc, muncitorii de ia olelăria nr. 1 din ducţia de otel şi ailor produse de ba-
struite în această provincie 4.199 în- tive ale comunelor populare sînt de
fapt consiliile populare ale plSşilor.
Avîntul transformării cooperativelor
agricole în comune populare dove
deşte că acestea reprezintă pentru Chi
na cea mai corespunzătoare formă or
ganizatorica pentru accelerarea con
struirii socialismului şi trecerea la co
munism.
La sărbătorirea a nouă ani de ia
proclamarea republicii sale populare,
poporul chinez de 600 milioane se pre
zintă cu un bilanţ deosebit de bogat.
Excepţionalele succese de pînă acum
dovedeso că, în 10— 15 ani, el va de
veni, aşa cum a prevăzut preşedintele
Mao Ţze-dun, o naţiune socialistă pu
ternică, înzestrată cu o industrie, agri
cultură, ştiinţă şi cultură din ce'e mai
moderne. T1CU S1MION