Page 20 - 1958-10
P. 20
Pag. 4 vrumul ~s ö w a m m im Nr HRÎ
jjdlirnele- şllnl • juJAitm&be ş lM • juJiimele şjfeâ Actualităţi
din U. R S.
Oam enii de şliinfă sovietici au reuşit
să obfină o tem peratură de pină
f LUCRĂRILE MIŞCAREA Condamnări a!eiK ta ln l american la 4 milioane grade
MOSCOVA 4 (Agerpres). au reuşit să obţină o tempe
ADUNĂRII 8ENERALE A0. 1. Ü. împotriva dictaturii TASS transm ite: Ijx cea de a ratură de pină la 4 milioane
NEW YORK 4 (Agerpres). TASS tarea experimentării armei nucleare, din Nicaragua în treburile Libanului dom conferinţă unională pen grade. La această temperatură
transmite: In şedinţa din după amia în general el a sprijinit poziţia S.U.A. tru electronica gazelor, convo în plasmă se observă un feno
za zilei de 3 octombrie a Adunării în această problemă. MANAGUA 4 (Agerpres). —
Generale, ia dezbaterile de politică ge Serviciul de presă al guvernului KHARTUM 4 (Agerpres). - a subliniat că aceste propuneri cată la sediul Universităţii din men interesant — creşterea con-
nerală au luat cuvîntul reprezentanţii Nash a atras atenţia asupra situa Nicaraguez a anunţat că au fost Agenţia MEN relatează că cer constituie „o încercare de a a- Moscova de către Academia de ductibilităţii electrice de mai
Noii Zeelande şi Spaniei . ţiei primejdioase din Orientul apropiat trimise trupe în nordul ţării de curile politice din capitala Su duce la putere un guvern pro- Ştiinţe a U.R.S.S., acad. Lev multe mii de ori in comparaţie
şi îndepărtat. Situaţia din aceste re oarece „biande armate venind cu conductibilitatea cuprului
Nash, primul ministru şi ministru alA - giuni este cu atât mai primejdioasă, a din Honduras“ ar ii trecut fron Arţimovici, cunoscut fizician so
facerilor Externe al Noii Zeelande, a con spus el, cu cît au trecut timpurile răz tiera.
sacrat o mare parte a cuvîntării sale pro boaielor locale. Totuşi reprezentantul danului condamnă aşa-numitele american“. Liderul politic su vietic, unul dintre conducătorii In momentul de faţă, a de
blemei dezarmării. Scoţînd în eviden Noii Zeelande a încercat să disculpe Agenţia Associated Press a- „propuneri“ făcute de ambasa danez ,a adăugat că statele a- lucrărilor in domeniul reacţiei clarat acad. Arţimovici, elabo
ţă povara grea a cursei înarmărilor pe adevăraţii vinovaţi ai agravării si minteşte în legătură cu aceasta dorul S.U.A. în Liban pentru termonucleare dirijate, a pre rarea metodelor de obţinere a
Nash a declarat că de rezolvarea po tuaţiei internaţionale — S.U.A. şi că săptămîna trecută în capita „rezolvarea“ situaţiei interne rabe trebuie să hotărască ale zentat un referat cu privire la temperaturilor foarte înalte este
zitivă a problemei dezarmării depin Anglia. la Hondurasului, Tegucigalpa, din Liban. singure în. problemele lor inter studierea plasmei de înaltă tem încă in faza iniţială. Singura
de „securitatea întregii omeniri“. Cu a fost auzit un post de radio ne. peratură. metodă cunoscută — cimpurile
toate că primul ministru al Noii Zee Reprezentantul Spaniei franchiste a care anunţă crearea unei miş Seddik Ei Mahdy, preşedinte electromagnetice — poate fi a-
lande a cerut să se înceapă rezolva calomniat în mod grosolan ţările la cări de eliberare, condusă de le partidului Umma, a declarat Vicepreşedintele partidului na Este imposibil să se prevadă plicată mult mai uşor pentru i-
rea problemei dezarmării prin înche gărului socialist. El a numit regimul generalul Ramon Raudales, al că propunerile ambasadorului ţional unionist, Murabak Zara- in ce măsură se vor putea ob zolarea plasmei decîi pentru în
fascist din Spania „adevărata demo căirui obiectiv este răsturnarea american consituie „un ames uk, a declarat că partidul său şi ţine intr-un .viitor apropiat in călzirea ei.
dictatorului Nicaraguei, Somoza. tec deschis în .afacerile interne toţi patrioţii sudanezi condamnă plasma gazoasă temperaturi
ale Libanului, care privesc ex de pină la 100 milioane — un La întrebarea cum a fost cu
clusiv poporul libanez“. Mahdy cu hotărîre amestecul american miliard de grade, a declarat a- putinţă că oamenii de ştiinţă
cad. Arfimovioi. Caracterul a
care este „diametral opus“ Car
tei O.N.U.
ierea unpi acord cu privire la înce craţie“ de tip occidental. Corespondentul din Teguci 99 la sută din fenomenele ce englezi au comis o eroare in
Critici la adresa politicii galpa al agenţiei Associated Acord fmnco-vestgerman pentru se desfăşoară in plasma fier determinarea temperaturii ob
Press reproduce de asemenea producţia de arme atomice binte nu a fost elucidat nici ţinute la instalaţia „Zeta" (ei
gflverniiliil Eisenhower informaţii provenind din nor pină astăzi. Vorbitorul şi-a ex au declarai că temperatura ar
dul Nicaraguei potrivit cărora
generalul Raudales, care şi-a primat speraula că actuala con fi atins 5 milioane de grade),
instalat cartierul general în sa BONN 4 (Agerpres). Buleti• propia't Partidului social-demo- ferinţă, la care iau parte de a- acad. Arfimovici a răspuns că
tul Las Segovias a chemat nul de presă „Parlamentarisch crat din Germania, relatează că
WASHINGTON 4 (Agerpres) întrebat el. Nu ştiu, şi în funcţia populaţia ţării şă declare greva Politischer Pressedients“, care guvernele R. F. Germane şi semena oameni de ştiinţă din aceasta constituie o consecinţă
Oameni politici .americani con pe care o mn .ar trebui să mi S.U.A., Anglia, d u n a ,' R. D. a metodelor insuficient de pre
tinuă să critice politica aventu Germană, Cehoslovacia şi din cise de cercetări şi a ipotezei e-
ristă a Statelor Unite în Extre se spună. generală. apare la Bonn şi care este a- Franţei au căzut de acord asu alte ţări, va. aduce lumină în ronate cu privire la natura ter
mul Orient. acest domeniu. monucleară a neutronilor care
pra organizării în Franţa .a pro s-au observat la instalaţia „Ze
Fostul candidat la preşedin Lev Arţimovici a comunicat ta“.
ţia S.U.A., Stevenson, a decla ducţiei armei atomice. Expun in d că oamenii de ştiinţă sovietici
rat că guvernul american ar tre DECRETELE g e n e ra lu lu i De G a u lle ştirea publicată de organul ofi Im portante cercetări
bui să afirme limpede că State cial al Uniunii creştin-demoera- ale astronom ilor sovietici
le Unite nu sprijină şi nu au in te, „Politisch Soziale Ko~~ \3
tenţia să sprijine ambiţiile cean- siîrnese îfigrij@rare în Franţa pondentz“ cu privire la ‘‘tratati
vele dintre Brentano, ministrul
kaişiştilor. Referindu-se la insu PARIS 4 (Agerpres). Obser De acum înainte autorităţile Mayer consideră că interpreta Afacerilor Externe ai R. F. G. şi MOSCOVA 4 (Agerpres) .— Zborurile cosmice la mari dis
lele de coastă, el a declarat că rea arbitrară a acestui articol Couve de Murville, ministrul A- TASS transm ite: Intr-un viitor tanţe, a spus prof. Kukarkin, vor
ele au .aparţinut de-a lungul is vatorii ziarelor pariziene conti vor putea trage la răspundere permite guvernului să persecute facerilor Externe a! Franţei, bu apropiat vom căpăta posibili permite extinderea cunoştinţe
toriei Chinei şi deci trebuie res orice partid din opoziţie şi în letinul sc rie : „In ştirea publi tatea de a desfăşura observaţii lor noastre în domeniul atomu
tituite acesteia. nuă să comenteze situaţia poli în faţa tribunalelor militare per primul rînd . partidul comunist. cată de buletinul Uniunii creş astronomice sistematice cu aju lui şi al particulelor subatorni
„Dizolvarea oricărei grupări — tin democrate se recunoaşte in torul sateliţilor artificiali ai păl ce. Este posibil ca in „labora
Liderul majorităţii din came tică care s-a creat după referen soanele bănuite de aşa-zise scrie el în continuare — ar fi mod făţiş că Brer.tano a fort muitului, a declarat prof. Boris toarele“ naturale — în interio
ra reprezentanţilor, Mecomark, semnalul pentru instaurarea fas de acord cu dorinţa Franţei de Kukarkin, vicepreşedinte al con rul stelelor şi al soarelui —
şi-a exprimat totala neîncredere dum, precum şi primele măsuri , „delicte împotriva securităţii cismului... după această măsu a produce ea însăşi arma a siliului astronomic al Academi decurg procese cu totul necunos
în politica externă dusă de gu ră ar urma altele. Ar veni rîn- tomică şi a făcut totodată o ob ei de Ştiinţe a U.R.S.S. cute pentru noi, deosebite de
vernul american. ale guvernului investit cu pre statului“. dul Confederaţiei Generale a servaţie semnificativă declarind reacţia de fuziune şi fisiune.
Muncii, precum şi ai acelor că dispunind de bombe atomice Lumd cuvîntul la adunarea Este necesar in primul rînd să
„Care este politica externă a rogative excepţionale pe baza Martineit scrie in săptămâna grupări din care fac parte oa de fabricaţie .p/pprie,. Franţa va festivă din sala Coloanelor con se cerceteze exploziile ciudate
administraţiei Eisenhowier ? a deveni totodată exponenta intere sacrată anversării lansării pri care au loc in aşa-numitele ste
noii constituţii. lul „France Observateur“ : meni cărora in prezent nu le selor Germanici (adică a Ger mului satelit artificial al pă-
In Sumatra maniei occidentale — NR) şi a le variabile. Aceste experienţe
In Franţa stîrnesc profundă „Primul act al guvernului după pasă prea mult de măsurile ex Europei“. mintului, Boris Kukarkin a zu vor necesita decenii inlregi, in-
Au fost interzise trucit lumina de la cea mai a-
îngrijorare decretele cu ajutorul plebiscit a fost elaborarea unei cepţionale luate împotriva or grăvit perspectivele atrăgătoare propiată stea. variabilă ajunge
partidele c a r e ’aii ale cercetărilor astronomice cu la pămint în aproximativ opt
întreţinut legături cărora guvernul intenţionează serii de măsuri represive... Este ganizaţiilor ce- rivalizează cu ani.
ajutorul sateliţilor şi al rache
cu rebelii să lupte împotriva patrioţilor posibil ca extremiştii de dreapta ei“.
telor cosmice.
DJAKARTA 4 (Agerpres). — algerieni. Ziarul „Liberation“ să ceară aplicarea de urgenţă , Organizaţia „Mişcarea de lu
scrie: „Noua constituţie este a acestor măsuri“.
încălcată înainte de a ii procla „Aşadar — scrie Daniel Ma-
mată“. Ziarul' Subliniază că de yer în săptămânalul „Express“
cretele guvernului deschid dru — guvernul este investit cu
mul samavolniciei şi sînt în prerogative neobişnuit de largi,
contradicţie chiar cu textul noii cum nu le-a avut în ţara noas
Autorităţile militare din Suina- constituţii care in mod teoretic tră nici un guvern din momen După părerea profesorului. Ku
tra au interzis în mai multe karkin, o perspectivă cu totul
localităţi activitatea unor parti prevede că puterea judecătoreas tul lichidării monarhiei absolu ptă împotriva rasismului şi an O dezminţire a ambasadei reală, deşi încă îndepărtată, este
că trebuie să asigure respecta te, care a fost considerată în tisemitismului“ a dat publicită
rea libertăţii personale a cetă lăturată pentru totdeauna“. Da
de care au întreţinut legături cu ţenilor. In mod practic însă, pe niel Mayer subliniază pericolul ţii o declaraţie in care cere au
rebelii, atentatori la unitatea Re baza noilor decrete, oricine va deosebit pe care îl prezintă aceste torităţilor să la măsurile nece Afganistanului ia Cairo elucidarea naturii stelelor pitice
albe care au o densitate excep
publicii Indonezia. Printre par fi bănuit că acordă „ajutor ma prerogative excepţionale, precum sare, cît nu este prea tîrziu, CAIRO 4 (Agerpres). Amba avut loc între Afganistan, Pa ţională a materiei. Prof. Kukar
tidele a căror activitate a fost terial direct sau indirect“ răs şi articolul patru din noua con pentru a opri manifestările ra sada Afganistanului la Cairo a kistan şi Turcia în vederea în kin a contestat părerea statorni
interzisă în mai multe localităţi culaţilor algerieni poate fi su stituţie care prevede dizolvarea siste şi antisemite devenite mai dat publicităţii o declaraţie in cită că materia acestor stele ar
pravegheat de poliţie şi i se poa oricărui partid dacă nu res cheierii unui pact menit să în fi lipsită de structură atomică
se numără partidul Maşhumi, te impune domiciliu forţat fără ‘ pectă „principiile suveranită frecvente în ultimul timp în di care dezminte categoric ştirile locuiască pactul de la Bagdad. şi s-ar afla în faza finală de
partidul socialist, Ipki, partidul ştirea autorităţilor judecătoreşti. ţii naţionale şi democraţiei“. dezvoltare, în stare de „dege
creştin din Indonezia etc. ferite oraşe ale Franţei. I privitoare la tratative care ar fi Declaraţia menţionează că gu nerare" din care nu există ieşi
^XXXX>DOOOttöQCXXXX>OßCÜOOC»3©OCÖÜOTOiXJCOCOn S fí0 0 c 0 0 « 3 0 0 c 0 0 0 0 0 0 0 c 3 0 0 0 0 a 0 0 c 3 0 0 0 0 0 0 c 3 ? 3 0 { x x 3 0 0 0 0 0 c x x 5 0 0 0 L x OOOOCÍXXXXX30aOOC&XXXX>DQOQC*C©3OCCCGQOr vernul Afganistanului a decla re. Studierea stelelor pitice al
rat clar că Afganistanul este be, a declarat omul de ştiinţă
SĂPTĂMÎNA i n t e r n a ţ i o n a l ă hotărît să promoveze miai depar sovietic, este promiţătoare şi
te o politică de neutralitate po constituie o sarcină realizabilă
zitivă. a viitorului.
S ăptămîna ce a trecut a fost boga rodul unei lupte îndelungate şl eroice ralel cu aceasta S.U.A. înarmează rilor că poporul chinez este hotărît N.A.T.O. şi „necesitatea de a lupta
tă in evenimente internaţionale. duse de patrioţii din Guineea, rodul mercenarii ciankaişişti cu armament să-şi elibereze teritoriile ce-i aparţin împotriva comunismului“, a pretinsei
Prin Importanţa lor ele prezintă un „expansiuni sovietice”. In dezbaterile
interes deosebit. Pe prin plan se si marilor prefaceri revoluţionare a epo modern, instigîndu-i Ia acte, nesăbuite de drept şi nu-şi va înceta lupta pină pe marginea celei de-a doua rezoluţii,
tuează însă hotărîrea guvernului rezoluţie prezentată în cadrul declara
U.R.S.S. de a relua experienţele cu cii noastre. împotriva marelui popor chinez. După ce insula Taivan şi insulele de coastă ţiei program a comitetului executiv al
arma nucleară. Ce a determinat gu partidului, au ieşit în evidenţă două
vernul sovietic să adopte o astfel de Situat pe coasta vestică a Africii, cum se ştie zilele trecute piraţii cian nu-i vor fi retrocedate. tendinţe. Aceea a membrilor de rînd LUNI, MARŢI 0 şi 7 octombrie 1958.
hotărîre? După cum se ştie, la 31 ai partidului care au condamnat fără
martie a.c. Uniunea Sovietică a sus Guineea se întinde pe o suprafaţă de kaişişti ai aerului au efectuat un raid Ar rezerve politica aventuristă a guvernu SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
pendat în mod unilateral experienţele 251.000 km. pătraţi pe care locuiesc masiv împotriva R. P. Chineze între- lui conservator pronunfîndu-se pentru
nucleare făcînd prinţul pas pentru a peste 2.000.000 locuitori. buinţînd rachete americane de tip „Si La 3 octombrie au luat sfîrşit lu extinderea relaţiilor cu lagărul socia DEVA : Bunicul automobil; PETRO rutui î LONEA: Căpitanul bătrînei
crea o bază practică încetării pretutin dewinder“. Aceaistă nouă provocare crările celei de-a 57 conferinţe list şi aceea a liderilor de dreapta ŞANI : Micolca cel v itea z: Pălăria carapace; SIMER1A: Misterul din
deni a experienţeIpr nucleare. Exem Bogăţiile naturale ale ţării au atras la adresa R. P. Chineze esle fără pre anuale a partidului laburist englez. La din conducerea partidului în frunte cu lui A natol; ALBA 1ULIA: Copilărie vechea mină ; TEIUŞ : Coordonate ne
plul realist al Uniunii Sovietice, nu a în decursul veacurilor atenţia exploa această conferinţă au fost abordate o Gaitskell, care se situează pe o pozi în Donbas ; ORAŞT1E: Adevăratul cunoscute ; ZLATNA : Coordonate ne
fost însă urmat de guvernele ţie de compromis, pe o poziţie ce nu sfîrşit al războiului: S E B E Ş : Min cunoscute ; APOLDU DE S U S : Că
S.U.A. şi Marii Britanii care dis tatorilor străini. Ea a trecut astfel suc cedent. Ea nu urmăreşte altceva decît serie de probleme care au scos în evi reprezintă adevăratul curent de opinie
pun de arma nucleară. Dimpotrivă, a membrilor de rînd ai partidului. ciuna ; Pavel Korcoaghln ; HAŢEG : pitanul bătrînei carapace; BARU
guvernele celor două puteri au inten cesiv sub dominaţia colonială a Por încordarea situaţiei în regiunea Tai- denţă tendinţele actuale ale mişcării Lacul lebedelor: ILIA : Căpitanul bă MARE: Soldaţii; PETRILA: Simpa
sificat seria de experienţe căutînd prin A- trînei carapace; BR A D : Fiul pesca- ticul nostru doctor.
aceasta să obţină avantaje militare tugaliei şi Angliei c,a laburiste engleze.
unilaterale maxime. Âu trecut cîteva zile de Ia aproba
Avînd în vedere această situaţie, în 1825 să de Din noianul de pro rea noii constituţii gaulliste şi
guvernul sovietic nu poate admite ca „roadele“ acesteia încep să se arate.
în urma unor astfel de acţiuni ale vină colonie fran D eclarafia A genţiei T.A.S.S. * Un nou bleme, două par Imediat după ce proiectul de constitu
S.U.A. şi Marii Britanii să fie preju ceză. De atunci bo cele mai pregnante. ţie al Iui De Gatiiie a obţinut majori
diciate interesele securităţii statului Este vorba de pro tatea voturilor în cadrul referendumu
sovietic. găţiile ţării au fost SÎClt independent * Confinuă acţiunile blemele politicii in lui, guvernul şi-a arogat puteri dis SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
Luînd aceaslă măsură, Uniunea So exploatate nemilos, creţionare. Prima sa măsură a fost
vietică nu a închis însă porţile spre adoptarea unor legi excepţionale. —
realizarea unui acord cu S.U.A. şi iar poporul ţinut provocatoare îm potriva R. P. C h in e ze * //!- terne şi cele ale po Sub pretextul „luptei împotriva teroris Luni programul 1: 6,15 Muzică 6.45 Clubul curioşilor; 7,40 Muzică
Atarea Brifanie pentru încetarea pre liticii externe, in mului“ guvernul intenţionează să în populară romînească; 6,45 Bună di populară romînească; 8,00 Materiale
tutindeni şi pentru •‘totdeauna a experi într-o cumplită mi ce priveşte prima fiinţeze lagăre de concentrare, în care, mineaţa, co p ii; 8,00 Melodii populare din presă; 9,30 Prietena noastră car
enţelor nucleare. Dimpotrivă, credin la hotărîrea ministrului Afacerilor In romîneşti; 9,15 Acordeonul vesel; 9,30 tea; 11,03 Melodii populare romîneşti;
cioasă politicii sale de pace, Uniunea zerie. ' Lupta de cheierea lucrărilor conferinţei anuale terne, poate fi aruncat orice om care Colegi de şcoală; 10,00 Opera: „Ba 11.45 Radio Prichindel;' 13,05 Con
Sovietică îşi va continua şi' pe viitor se pronunţă împotriva războiului din lul mascat“ dc V erdi; 12,30 Muzică cert de prînz; 15,28 Muzică de estra
lupta consecventă pentru realizarea veacuri dusă de ¦a partidului laburist britanic * F r a n ţ a problemă, conferinţa Algeria, chiar fără să fie judecat. Pe uşoară romînească;’ 14,30 Actualitatea dă; 16,30 Rapsodia Romînă; 17,25
acestui ţel care reprezintă un aport patrioţii acestei ţări după referendum . a ajuns la .unele lingă aceasta, guvernul a adoptat legi literară în revistele noastre; 15,35 Muzică uşoară; 18,05 Revista econo
la cauza menţinerii păcii şi securităţii pentru libertate şi 1 concluziipozitive. Se care, prin caracterul for, pun de fapt Concert de estradă; 16,25 Din muzi mică Radio; 19,55 Noapte bună, co
internaţionale. independenţă a fost remarcă faptul că în afara legii pe cetăţenii algerieni. ca popoarelor; 18,30 Radioreportaj; pii ; 20,55 Muzică populară romîneas-
Sumara enumerare a primelor legi- 19,55 Noapte bună, co p ii; 20,15 Con c ă ; 21,45 Gîntece închinate prieteniei
•k însă încununată de van, dovedind odată mai mult adevă rezoluţiile adoptate decrete guvernamentale duce la o con cert de muzică pppulară romînească ; romîno-sovietice. Programul !l : 14,03
succes anul acesta, cînd majoritatea ratele intenţii ce se ascund in spa în acest sens condamnă politica inter cluzie unică : în Franţa odată cu lega 20.45 Tribuna Radio; 21,00 Festival Melodii populare romîneşti • 16,30 Vor
La 2 octombrie pe harta Africii a covîrşitoare a populaţiei s-a pronun tele pretenţiilor S.U.A. de „încetare nă a guvernului de pauperizare a ma lizarea constituţiei gaulliste fascismul Bartok; 23,15 Concert de noapte. beşte Moscova; 17,30 Legendele Olim-
luat naştere un nou stat inde ţat în cadrul referendumului împotri a focului" în regiunea Taivanului. De selor muncitoare, tendinţele inflaţionis începe să-şi facă simţită prezenta, Programul II: 15,00 Muzică de estra pului; 18,05 Prin sălile de concert ale
pendent T- Guineea. Noul stat este va noii constituţii gardiste. Odată cu fapt, Dulles, în ultima lui conferinţă Faptele o dovedesc. dă; 15,30 Cîntece, şi jocuri populare Capitalei; 18,55 Sfatul medicului:
această victorie, ţara a rupt lanţurile te menite să scadă puterea de cumpărare romîneşti; ' 16,30 Vorbeşte Moscova ; „însemnătatea vaccinărilor la c o p ii;
robiei colonialiste, pornind pe un drum de presă nu a ascuns acest lucru. a maselor precum şi continua creştere 18,05 Muzică din operete; 18,55 Sfatul 20,30 Muzică uşoară romînească;
nou, alături de celelalte 9 state afri medicului: „Regimul de viaţă al ce 21.45 Părinţi şi copii; 22,00 Concert
cane independente. Prin încetarea focului el nu doreşte o a chiriilor. In dezbaterea cetei de a lor care au fost bolnavi de hepatită simfonic.
epidemică“ ; 19,15 Formaţii romîneşti
? reglementare paşnică, rezonabilă, a doua probleme, rezoluţia adoptată re de muzică uşoară ; 19,40 Cîntă Marin Buîeiîne de ştiri : 5,00 ; 0,00 ;
cţiunile provocatoare americano- T- n a şe; 21,15 Teatru la microfon: 7,00; 11,00; 13,00; 15.00;
ciankaişiste împotriva R. P. Chi încordării din această regiune, ci per prezintă uri compromis. Pe deoparte „Trenul blindat 14-69“ adaptare radio 17,00; 19,00; 20.00; 22.00;
neze, departe de a fi încetat, se in petuarea ocupaţiei americano-cianlcai- fonică după piesa scriitorului sovietic 23,52 (programul I ) ; 14.00;
tensifică. Folosind tratativele chino-a- aceasta condamnă politica de forţă a Vscvolod Ivanov. Marţi programul !: 16,00; 18,00; 21 00 . 23.00 (pro
mericane de la Varşovia ca un para şiste a acestor teritorii chineze pentru guvernului conservator, subliniind că gramul II).
van, S.U.A. îşi sporesc forţele armate a putea fi folosite în orice moment ca rezolvarea actualelor probleme inter
în regiunea Taivanului, aducînd noi bază de atac împotriva R. P. Chineze. naţionale nu poate fi făcută decît pe
contigente de trupe şi armament. Pa- Poporul chinez nu poate accepta însă calea tratativelor paşnice, şi este de
acest lucru. In declaraţia sa premierul acord cu încheierea unui tratat de
Ciu En-lai a amintit din nou agreso securitate colectivă în Europa, iar pe
de altă parte sprijină pactul agresiv
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 198; 189:75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .T .I .R . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1919. — T ip a ru l: Inlreprinderea Poiigralică „1 M A I“ — Deva.