Page 21 - 1958-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
1182
Luna marii prietenii Creşte sectorul socialist
7 Octombrie. Pentru poporal nostru
această zi marchează începutul unei
mari sărbători: Luna prieteniei romî-
no-sovietice. Cu fiecare an oare trece
această sărbătoare ia o amploare tot
mai mare, capătă semnificaţii tot mai
profunde.
Anul acesta, oamenii muncii din în­
treaga lume sărbătoresc cea de-a 41-a
aniversare a marii Revoluţii Socialiste
din Octombrie, inai bine de patru de­
cenii de cînd proletariatul rus a rupt
pentru totdeauna cu capitalismul, cre-
înd noul stat al muncitorilor şi ţărani­
lor — statul socialist — care a des­
chis în faţa omenirii o nouă eră —
era socialismului.
Drumul parcurs în cei 41 de ani de
existenţă a statului sovietic este glo­
rios. Călăuzindu-se zi de zi după în­
văţătura marxist-leninislă, oamenii so-
vetici au dovedit nu numai că au fost
in stare să rupă cu trecutul, cu vechiul
sistem social — capitalismul — dar
că ei au făurit un stat socialist care
păşeşte cu paşi de gigant în fruntea
progresului omenirii şi care are un
cuvînt hotărîtor in politicii mondială.
In jurul nostru se întîmplă eveni­
mente de importanţă istorică mondială.
Vedem cum sub ochii noştri se înfăp­
tuieşte pe plan mondial trecerea de la
capitalism la socialism, cum se schim­
bă faţa lumii şi se schimbă întocmai
cum au prevăzut Marx, Engels şi Le-
nin.
Imperialismul este sortit pietrii de
către legile necruţătoare ale istoriei,
dar el este încă în stare să pricinuias­
că omenirii multe nenorociri şi sufe­
rinţe. In momentul de faţă omenirea
se află pusă în faţa primejdiei unui
nou război mondial, pregătit de cercu­
rile imperialiste, în frunte cu Statele
Unite ale Americii.
Agresiunea criminală a imperialişti­
lor americani şi englezi împotriva po­
poarelor arabe din Orientul apropiat
şi mijlociu, provocările împotriva Re­
publicii Populare Chineze în regiunea
insulelor de litoral, războiul murdar
din Algeria, înarmarea Germaniei oc­
cidentale, arată popoarelor că actuala
situaţie internaţională cere din partea
lor o neobosită vigilenţă.
ENTUZIASM TINERESC
Un oraş îmbrăcat sărbătoreşte stră­
lucind sub ploaia aurie a soarelui de
toamnă, străzile cuprinse de entuzias­
mul tineresc, o mare mulţime veselă,
iată cadrul sărbătoresc în care s-a des­
făşurat cel de-al lll-lea Festival al
.tinerilor din întreprinderile şi şcolile
oraşului Hunedoara.
Pentru această sărbătoare tinerii
hunedoreni s-au pregătit de mai mult
timp. Aşa se explică faptul că în a-
junul ei, oraşul de la poalele dealului
Chizid ca şi cel de pe malul fiului
Cerna, era împlnzii cu su te ' de dra­
pele şi lozinci.
Şi duminică dimineaţa oraşul a fost
cuprins de forfota tinerilor. Tribunele
şi cîmpul de foc ai stadionului „Cor-
vinul" ou devenit neîncăpătoare pen­
tru cei 4.000 de participanţi.
După defilarea participanţilor — ti­
neri siderurgişti de la agregatele com­
binatului, constructori de pe şantierele
Trustului 4, întreprinderii de construc­
ţii siderurgice, elevi ai şcolilor pro­
fesionale- şi medii, a luat cuvîntul tov.
Marcu 'Alexandru, primsecretarul Co­
mitetului orăşenesc U T.M . Hunedoara.
Vorbind despre succesele pe care ti­
0 şcoală de muzică
Incepînd din acest an şcolar, în o-
raşul Deva va funcţiona o ŞCOALĂ
DE MUZICA DE 7 ANI, în cadrul
căreia va lua fiinţă şi o secţie de ar­
tă plastică.
La şcoala de muzică (clasele I, II,
III şi IV) se primesc copii care au
împlinit vîrsta de 6 ani, pentru spe­
cialităţile pian, vioară şi violoncel, iar
la secţia de artă plastică elevi de
aceeaşi vîrstă, pentru aceleaşi clase,
la specialităţile desen, pictură şi mo­
delaj.
In clasele V, VI, şi VII se primesc
pentru aceleaşi specialităţi elevi care
au împlinit vîrsta de 11 ani.
Primirea în şcoală se face pe baza
unui examen de admitere care se va
ţine în ziua de 10 octombrie a.c. ora
15, iar cursurile încep în ziua de 20
ootombrie.
înscrierile pentru examenul de ad­
mitere se fac pe baza unei cereri de­
puse Ia secretariatul şcolii pedagogice
din strada Bariţiu nr. 12, pînă în ziua
examenului.
Marţi 7 octom brie 1958
In aceste condiţii, rolul Uniunii So­
vietice oa bastion al păcii în întreaga
lume, creşte nemăsurat de mult. Prin
întreaga ei politică externă, Unhmea
Sovietică dovedeşte că primul stat al
muncitorilor şi ţăranilor se călăuzeşte
exclusiv după interesele fundamentale
ale !»poarelor, care urăsc războiul.
Datorită transformării socialismului
într-un sistem mondial, întregul mers
al istoriei a fost schimbat în mod ra­
dical. Popoarele lumii au căpătat po­
sibilitatea să rezolve probleme care pî-
nă nu de mult ar fi părut de dome­
niul fanteziei. Nicicînd vechea Rusie
nu se putea gîndi să ajungă din urmă
SALA. în ce priveşte producţia indus­
trială şi agricolă. Astăzi, acest lucru
nu numai că a devenit posibil, dar
a şi începui sa fie tradus în realita­
te. Ba chiar mai mult, în unele do­
menii de activitate U.R.S.S. a luat-o cu
mult înaintea S.U.A.
Partidul Comunist al Uniunii Sovie­
tice şi guvernul sovietic au organizat
şi condus măreţul proces de construi­
re a noii economii sovietice. Forţele
de producţie ale Uniunii Sovietice s-au
dezvoltat năvalnic, în ciuda faptului
că în cei 41 de ani ai puterii sovie­
tice, 18 au fost ocupaţi cu războiul
civil, al doilea război mondial şl cu
refacerea distrugerilor pricinuite de a-
ceste războaie. Acest lucru este ilus­
trat de faptul că dacă în 1913 Rusia
ţaristă participa cu 2,6 la sulă la pro­
ducţia industrială mondială, în 1955
cota parle a Uniunii Sovietice a cres­
cut la 20 la sută. Intr-un singur an,
de pildă, în U.R.S.S. se dau astăzi în
exploatare centrate electrice de o pute­
re de aproximativ 5.000.000 fcilovaţi.
Nici un stat capitalist nu a putut rea­
liza un asemenea salt în dezvoltarea
bazei energetice.
Astăzi industria chimică a U.R.S.S.,
care în Rusia ţaristă depindea de im­
port, a crescut de 112 ori în compa­
raţie cu perioada dinaintea revoluţiei.
U.R.S.S. ocupă astăzi al doilea loc în
lume în ce priveşte producţia chimică.
In Uniunea Sovietică creşterea anuală
absolută a producţiei este astăzi mai
( Continuare în pag: 4-a)
nerii siderurgişti şi constructori le-au
închinat festivalului, iov, Marcu a a-
mintit că tinerii oţelari au elaborat
23.900 tone oţel peste sarcinile de
plan, iar laminalorii au produs în
plus 17.000 tone de oţel laminat. Suc­
cese deosebite au realizat şi tinerii con­ natului siderurgic, trustului 4 construc­
structori de pe şantierul laminorului
650, noului cartier al oraşului munci­
toresc şi altele.
Apoi, pe covorul verde al stadionului
a apărut ansamblul de gimnastică al
şcolii medii din oraşul muncitoresc
şi al şcolii profosionale siderurgice.
Ritmicitatea şi siguranţa mişcării a
micilor gimnaşii au produs o bună im­
presie în rindurile participanţilor. Dar
cele mai multe aplauze le-au cuce­
rit elevele şi elevii şcolii din Sime-
ria. In acordurile line ale valsului,
cu gingăşie şi siguranţă în mişcări,
gimnaştii din Simeria au dovedit o
bună pregătire.
întrecerile sportive s-att 'desfăşurat
pe stadioanele „CorviiuU“ şi „Şantie­
După cursă, mecanicul instructor Nicolae Buciucean de la depoul C.F.R. Teiuş, instru­
ieşte personalul care deserveşte locomotiva.
Iată-l, în clişeu, vorbind mecanicilor şi fochiştilor 'despre constatările privind funcţia<
narea locomotivei pe parcurs!, 'w
din agricultură
lnfr-o singură săptămînă peste 3 .0 0 0 ha.
în sectorul socialist
In săptămâna de la 29 sep­
tembrie la 6 octombrie a. c. au
(intrat în vechile unităţi socia­
liste agricole din regiunea noa­
stră un număr de 236 familii de
ţărani muncitori, cu o suprafaţă
de 1.460 hectare teren. In ace­
eaşi săptămînă s-au inaugurat
11 noi întovărăşiri agricole şi
zootehnice, în care s-au înscris
peste 700 familii, ou 1.742 ha.
leren şi un însemnat număr de
ci La fondul de bază. Suprafaţa
totală 'die teren cooperativizată
în, cursul săptăinînii trecute este
mai mare de 3.000 ha.
Iată acum care sint unităţile
nou înfiinţate.
Feneşul, sa­
tul din apropie­
rea munţilor A-
brudului, a săr­
bătorit duminica
trecută un eveniment de seamă,
în această zi un număr de 283
familii de ţărani muncitori au
inaugurat o întovărăşire zoo­
tehnică în care iau înscris 916
ha. teren şi un număr de 362 oi
la fondul die bază.
In acest ra­
ion s-au inau­
gurat duminica
trecută 5 înto­
vărăşiri. înto­
vărăşirea din satul Ruseşti a
luat fiinţă ou 46 familii, 142 ha.
teren şi 65 oi La fondul de b a z ă ;
cea diin Gruielaci cu 21 familii,
120 ha. şi 21 oi la fondul de
bază ; cea din Podele cu 45 fa­
milii, 77 ha, şi 34 oi la fondul
de bază ; cea din Căiiiel cu 50
familii, 40 ha.- şi 21 oi- la fon­
dul de bază ; iar întovărăşirea
din Dealul Mare a luat fiinţă cu
47 familii, 52 ha. şi 17 oi la
fondul de bază.
rul". In acelaşi timp,' pe scena, gră­
dinii de vară ,;I. C. Frimu", pe estra­
dele din Piaţa Libertăţii, stadionul
„CorviiuU" . şi din . alte .puncte ale o-
raşului, s-au întrecut artiştii ama­
tori din formaţiile artistice ale combi­
ţii, întreprinderii de construcţii side­
rurgice şi cooperativei „Drum nou",
locurile distractive au , fost urmările
de un mare număr de spectatori. La
probele, „fuga în sac“ şi „întrece­
rea pe măgari" au asistat aproape
5.000 de speclăiori.
Punctul de atracţie l-a constituit
fără îndoială carnavalul. N-au fost
costume sau măşti „celebre", dar s-a
petrecut bine. Adăugaţi la cele spuse
pînă acum jocul de artificii, sulele
de becuri multicolore, miile de perechi
de tineri prinse în virtejul dansului,
şi veţi avea o imagine oarecum de­
plină de la carnavalul tinerilor tiu-
nedoreni.
AÎIRCEA NEAGU
4 pagini 20 bani
In cele trei
întovărăşiri a-
gricole înfiinţa­
te săptămînă
trecută în raio­
nul Sebeş, s-au înscris 182 fa­
milii, ou 235 ha. teren arabil.
Cea mai mare dintre ele este
întovărăşirea din Apoldu de
Jos, cu 81 familii şi 102 ha. te­
ren arabil. Celelalte două : în­
tovărăşirea din Boz şi cea din
Daia, au, prima 64 familii şi
96 ha. teren arabil, iar cealaltă
37 familii şi 37 ha. teren arabil.
La Băcăinţi
s-a inaugurat o
întovărăşire a-
gricolă în care
s-au înscris 20
familii c u '18 ha. teren' arabil. A
doua întovărăşire inaugurată
duminica-trecută-In raionul O-
răştiie este in. satul Măgureni.
Aceasta a luat fiinţă cu 16 fa­
milii/ 142 ha. şi-39 oi b I l u j l —/ < I U—f / I t *.
-OCS
Tovarăşul Alexan­
dru Angliei de la
Ey fabrica „Ardeleana'
din Alba Iulia lu­
crează la maşina de cusut ra­
me la pantofi. El îşi depă­
şeşte zi de zi planul în medie
cu 2-3 la sută.
IN C LIŞE U : Tov. Angliei
la locul de muncă.
Muncitorii de la uzinele „/. C. Frimu” din Sinaia au pornit iniţiativa de a reduce pre­
ţul da cost al fiecărui produs.Economiile realizate pîtiă acum dovedesc că muncitorii de aici se
achită cu cinste de sarcinile ce le stau in faţă.
Clişeul înfăţişează pe tov. Ghiţă Elena, controlor tehnic, fruntaşă în producţie.
i p p p p p p p p p p / ——i/—>j—>r*1ţ—' » / —•/—>/—»i—u—>7 ¦* r~»r“*r-1 r~* r">CVHP r*
L 1
L 10 ani de la înfiinţarea 1
l
1
Í
Í 1
Í1
primelor S.M. 1
l 1
l . li
l
l1
Í Azi 7 octombrie, se împlinesc tractoare convenţionale de 15 tractoare, 32 batoze şi două s e - 1
zece ani de la înfiinţarea pri- c.p., faţă de 659 in iamul 1949, oeră-tori-legător-i, apoi in anul 1
l
X
Í .rnelor staţiuni de maşini şi cu aproape 6.000 de autocombi- 1958 ele dispun de 172 trac* -j
X tractoare din;ţara noastră. Prin ne şi combine pentru păioase toare pe şenile şi universale pe ¦]
L
grija, partidului şi guvernului, şi cu alte maşini agricole, în roţi, de 127 batoze, de peste 50 ţ
X
l această puternică bază tehni- majoritate fabricate de indus- secerători-legători şi de un 1
X co-maţerlală a agriculturii tria socialistă a ţării noastre, mare număr de alte maşini şi .j
Í noastre a fost continuu dezvol­ Aceasta a permis mecanizato- unebe c-a : disoultoare, cultiva- ^
l
l tată. In prezent, .cele 240 de rilor să introducă şi să dezvoi- | oarlei. cositori mecanice, toca- "j
S.M.T.-uri din ţară sînt înzes­ te tehnica nouă in agricultura ton de nuţret> selectoare etc. 1
u
L trate cu aproximativ 21.000 de ţării noastre, să organizeze pro- In campania de vară a acestui
. ducţia agricolă în unităţile a- an au apărut pe ogoarele re- -j
( gricol-e cooperatiste. Un nu- gi-unii pentru prima dată corn- ]
l măr de peste 2.400 de jngineri bine de fabricaţie românească ^
şi tehnicieni ai S.M.T.-urilor pentru recoltatul păioaselor. 1
L îndrumează zi de zi activitatea Un număr de 26 combine ale i
t
l unităţilor agricole coop~erati"s­ S.M.T.-urilor au ajutat unităţi--I
L te. c " le socialiste să strîngă La timp 1
L In rgiunea noastră au luat şi fără pierderi recolta de pă- )
l fiinţă în aceşti zece ani un ioase din acest an. "]
t
număr de 3 S.M.T.-uri, la Al- An (]e a,n,( S.M.T.-urile au e- 1
l ba, Iulia, Miercurea, raionul xeoutat un volum crescând de 3
L
t Sebeş^ şi Orăştie. S.M.T.-ul din lucrări agricole şi cu un ca- *
l Orăştie are o secţie în comuna racter variat. Astfel, volumul )
l Dobna^ raionul Hla, care de- iuc.răr,}lor executate de S.M.T.- \
l
l serveşte unitj.ă..ţj.i.l’e socialiste —din u rj ,a crescut, pe întreaga ţară, I
l acest raion. de Ia 65.000 ha. arătură nor- 1
t Statul -demoorat-popular se mala în 1948, la 5.524.000 ha. ^
L
l îngrijeşte să înzestreze aceste arătură !normala in 1957. Voiu* •)
l S.M.T.-uri cu utilaj modern, co- mul lucrărilor agricole efectua- 1
C !respunzător cerinţelor şi speci- fe de S.M.T.-urile din regiunea 1
lr ficului regiunii noastre. Dacă Hunedoara a crescut de La 750 ^
L în anul 1950 S.M.T.-urile din
L
r regiune dispuneau de numai 49 (Continuare în pag. ’-a )
11 N V IS 71 SS Y ^
LA SPITALUL din HAŢEG
STRADA NOUA încă din gară de la Subcetate, mi-a In 1950, cînd s-a înfiinţat spitalul,
atras atenţia o femeie tînără de tot, aici nu erau decît 30 de paturi, o tru­
Pînă în urmă cu cîţiva ani, în mar­ cu faţa măslinie, oare — după cum să de campanie deservită de 4 medici
ginea comunei Şibot, locul denumit am bănuit — se ducea undeva să -nas­ şi cîteva surori. Astăzi, spitalul a
„Balta“ ¦îşi justifica din plin numele, că. Era însoţită de mama ei, îmbră­ crescut la 112 paturi, iar numărul
Nenumăratele gropi de aici, serveau cată la fel într-un pitoresc port ţigă­ personalului a trecut de 100. Treispre^
de scăldătoare porcilor satului. Sfatul nesc. zece medici specialişti lucrează cu a-
popular al comunei a luat hotărîrea parate moderne realizate în ţară sau
ca acest teren viran să fie- reparti­ Mai tîrziu, oînd autobusul străbatea importate. Numai în ultimul timp, s-au
zat sub formă de loturi individuale printre dealuri şoseaua spre Haţeg, cumpărat: un aparat Roentgen, o in­
pentru construcţii . de locuinţe. am intrat în vorbă eu ea. Era din sa­ stalaţie de radiografie, o nouă masă
tul Balomir comuna Sîntămăria. Se de operaţie, un aparat de reanimare
In patru ani de zile, în locul gro­ numeşte Aurelia Istrate şi se ducea şi multe altele.
pilor s-âu ridicat, una-după alta, lo­ la casa de naştere. Am mai aflat că
cuinţe individuale. Cele 7 case noi din satul lor vin tot mai multe femei Cea de a doua clădire în formă de
ale colectiviştilor şi casele muncito­ să nască „la oraş“, sub îngrijirea a- „L" încadrează curtea atent îngrijită, cu
rilor-şi intelectualilor ce s-au mai ri­ tentă a medicilor de specialitate. Apoi ronduri de flori şi globuri lucitoare.
dicat .aici, alcătu iese azi o stradă nouă. a intrat în spitalul unificat din Haţeg Pe băncile cu rezemători, bolnavi în
unde o soră, o primi amabilă inler- halate roşii stau la soare şi discută.
Prin contribuţia voluntara a cetăţe­ nînd-o. Intre timp a apărut şi tova­ In unele locuri se văd grămezi de că­
nilor. s-au început' lucrările de electri­ răşul Iosif Popovici, administratorul rămizi şi lemne de construcţie. Mă
ficare a străzii. ŢRAIAN GONŢAN spitalului. împreună am vizitat mai
întîi clădirea în formă de T unde se interesez şi aflu că sînt destinate ter­
găsesc secţiile: chirurgie, cu cele şa­ minării noii construcţii începută nu de
se saloane şi sala de operaţie, obstre- mult. In curte se afla o clădire. veche
tică şi genicologie cu 4 saloane şl de 400 de ani. Prin muncă voluntară
sală de naştere, interne cu două sa­ ea a fost demolată. Din materialele
loane pentru bărbaţi şi două pentru
femei, laboratorul, sala de pansa­ recuperate şi prin munca voluntară
mente etc. efectuată de personalul spitalului şi
a altor salariaţi din Haţeg, s-a înce­
Peste tot domneşte curăţenia. • Pe put construcţia unei clădiri pentru
coridoarele lungi sînt aşternute covoa­
re noi ce se reflectă plăcut în pereţii GH. STOICOV1CI
căptuşiţi cu plăci de faianţă.
(Continuare în pag. 2-a)
:oo
Barzu-baci s-a miniat
— .No, Barzule, rănvi cu bine şi 30 de ani şi de care bătrtneţea îl şi noaptea din acest abataj porneau
să aud că tot - fa in . ie porţi. Arată îndemna să se despartă... continuu spre ziuă tot mai mulţi va-
că noi murăşenii sintem băieşi nu goneţi încărcaţi cu cărbune. La fel
glumă. Şi cînd îi avea şi iu 30 de — Cine va conduce de acum briga­ porneau şi din abatajul cu nr. 13
ani lucraţi în - baie (mină) potoleş­ da lui Borodi? — se adresă un tî- unde. lucrau minerii conduşi de Bar­
teJe. Atunci ia-ţi penzuţa (pensia) năr minerului Barzu care, deşi pre­ zu. După '20 de zile, Barzu trecu pe
şi vezi-ţi de bătrineţe, aşa cum fac dase lampa, nu se mişcase insă din la sector aşa după ¦cum ii era obi­
eu acum. Pare-mi rău de baie, da, faţa gemuleţului lămpăriei. ceiul. De astă dată însă, nu păru
bugăt a m , lucrat. Acum lucre fici­ deloc mulţumit. In cartea de produc­
orii.., — Codrea... Şi oăzînid că tlnărul ţie a sectorului, 'observă, că cei de
nu ştia despre cine-i vorba, Barzu Ia Codrea ?.o luaseră înainte.
Băirînul miner Borodi . 'Petru mai adăugă: — Codrea ăla de-a fost şef
strlnse o dală. mina brigadierului de schimb... Nu Vasile, celălalt, — Cum? Ei an plus 446 tone şi
Barzu şi porni cu paşi. domoli spre Gheorghe, ăla de are 7, coconi (co­ noi nmnai 381 ? Mvndru, n-am ce
birourile sectoarelor. De la geamul pii). zice I
lămpănei, privirile Tui GJieorghe
Barzu urmăriră pînă departe . pe o- Spunind acestea, Barzu pomi spre UC ID LUCIA
mul care astăzi’ îşi lua rămas hun baie. de Ia subrcdacţia noastră
de la .mină, de la ortaci, de la mun­
ca pe care o practicase mai bine de Trecuseră 20 de zile de cînd în voluntară din Aninoasa
W abatajul nr. 12 din sectorul IV Pri­
boi, minerii lucrau alături de noul (Continuare în pag. 2-a)
lor brigadier, ¦Codrea. CU era ziua
'.v'O-
L