Page 22 - 1958-10

fiifW .7
Cei mai vrednici tineri in curînd în librării
d e v in c a n d i d a t ! de p a r ti d politica partidului la sate
Partidul nostru a acordat în­
totdeauna şi acordă o grijă deo­
sebită muncii de educare a tine­
retului In spiritul dragostei şi a-
taşamentului ţaţă de patrie şi
popor, îndrumîndu-1 şi insu-
flindu-i elan şi încredere
în forţele sale. Organizaţiile
de bază ale partidului se
preocupă stăruitor de creşterea
tinerilor muncitori şi ţărani
muncitori, formîndu-i luptători
activi pe frontul construcţiei so­
cialiste, oameni de nădejde, care
prin elanul şi iniţiativa lor în­
drăzneaţă îşi aduc preţioasa
contribuţie la traducerea' în via­
ţă a hotărârilor partidului şi gu­
vernului pentru făurirea unei
vieţi noi, fericite.
Ga urmare a muncii depuse
de organizaţiile de partid din
raza comunei Dobra, îh scopul
educării comuniste şi a ridicării
continue a nivelului politic şi i-
deologic al tineretului, mulţi ute-
mişti cer să. fie primiţi în rându­
rile cadidaţilor şi membrilor de
partid, exprimîndu-şi prin aceas­
ta dragostea şi ataşamentul faţă
de Partidul Muncitoresc Romîn
şi dorinţa de a deveni militanţi
de nădejde în măreaţa operă de
construire a socialismului.
Un exemplu bun in ce priveşte
preocuparea faţă de tineret il
constituie organizaţia de bază
P jM .R . de ta fabrica de var din
Dobra. Ea ajută în mod concret
organizaţia U.T.M. în oe priveş­
te desfăşurarea unei activităţi
corespunzătoare in rîndul tineri­
lor muncitori.
Ga urmare, s-au obţinut rezul­
tate bune. Mulţi dintre aceşti ti­
neri aii devenit fruntaşi în pro­
ducţie, sînt în fruntea .acţiunilor
’de interes obştesc şi totodată
buni agitatori în munca de atra­
gere a celorlalţi muncitori la
lupta pentru obţinerea unei pro­
ductivităţi sporite şi a unuii preţ
de cost cit mai scăzut. Mulţi din­
tre ei, oa de pildă Ioan Butaru,
Ioan Deheleanu, Octavian Mariş
au cerut şi au fost primiţi în rân­
dul candidaţilor de partid. Prin
aceasta organizaţiile de partid
Barzu-baci s-a mîniat
(Urmare din pag. l-a).
Şi Barza porni spre ieşire, Nu pr
fi crezut ca noul brigadier să i-0 ia
înainte.
Ce a făcut In după amiaza aceea
nu se ştie, dar a doua zi, în cartea
de producţie a sectorului IV, plusul
celor două brigăzi egala: 507 tone
pentru ,fiecare.
— Mă Gheorghe, siringe bine bră-
cinarul că văd că li dai !est la ru-
căre — se adresă la sfîrşiiul lunii
Codrea, brigadierului Barza şi apro- O clipă se priviră, apoi începură să
piindu-sc mai mult de el adăugă: rida. Şi riseră cu poftă că doar, la
— Te miniaşi, Gheorghe, pe mine, ce să fie minioşi ?
NTELECTUALI
CĂMINUL CULTURAL
Ăm avut fericita ocazie să parti­
cip la desfăşurarea sărbătoririi semi­
centenarului corului din Poiana. Mi
s-a oferit astfel posibilitatea să trec acţiunilor de ridicare a poporului,
în revistă peste 30 de formaţii artis­
tice din regiune, dintre care 61 la
sută erau din mediul sătesc. Reper­
toriul lor, înalta ţinută artistică de
care au dat dovadă, cît şi calitatea
interpretării, amintesc de seriozitatea
pregătirii şi sufletul pe care artiş­
tii amatori l-au pus în prezentarea
pe scenă a celor mai bune programe.
Faptul că echipele artistice au fost
frenetic aplaudate, unele din eh fiind
rechemate pe scenă, arată încăodată
aprecierea unanimă de care s-au bu­
curat formaţiile artistice prezente la
Poiana.
Au fost printre aceste formaţii şl
echipe din sate îndepărtate (Tebea,
Jeledinţi, Sulighete, Stremţ, Simeria
Veche etc.) care cu nimic nu s-au
situat sub nivelul formaţiilor mari şi
puternice din localităţi mai cunos­
cute.
Am trăit atunci, din plin — oda­
tă cu miile de spectatori, acele ore
de destindere sufletească şi am apre­
ciat munca şi zelul acelora care s-au
străduit să valorifice folclorul local, Cu toate că forţele de aici sînt ase­
să pună în programul lor cele mai
frumoase cîntece şi dansuri. Mi-am
reamintit cu acea ocazie de sutele
de intelectuali — profesori, învăţă­
tori, medici, ingineri şi funcţionari
Să cunoaştem
şi tineret s-:au întărit mult. A-
ceşti tineri, prin munca şi con­
duita lor, au dovedit că sînt
demni de înalta cinste ce H s-a
acordat şi constituie exemple
demne de urmat.
Preocuparea faţă de probleme­
le tineretului nu a constituit în­
să o sarcină principală şi per­
manentă pentru toate organiza­
ţiile de partid din comuna Do­
bra. Au existat cazuri cînd sar­
cina îndrumării şi sprijinirii or­
ganizaţiilor U.T.M. a fost lăsa­
tă in seama unui singur om, a
secretarului organizaţiei de par­
tid. Astfel, organizaţiile de ba­
ză din întovărăşirile existente în
satele Abucea şl Făgeţel, s-au
preocupat insuficient de această
sarcină. Analizînd problema în
cauză, Comitetul comunal de
partid din Dobra şi apoi organi­
zaţiile de bază P.M.R. din înto­
vărăşirile amintite au luat mă­
suri corespunzătoare pentru în­
lăturarea acestei deficienţe. Una
din măsuri a fost acieea ca mem­
brii de partid să se ocupe perso­
nal de 1-2 utemişti pentru a-i a-
juta să se pregătească şi apoi să
ceară primirea lor în rândurile
candidaţilor de partid. Urmarea
firească a unei munci politice de
educaţie mai bine organizată a
făcut ca în ultimul timp munca
de primire în partid să se îmbu­
nătăţească şi aici. Mulţi tineri
întovărăşiţi, ca Emil Siore şi
Moise Miunteanu din Făgeţel, E-
lenonora Popa din Abucea, sînt
acum candidaţi de partid, iar al­
ţii, ca Virgil Marina din Făge­
ţel, Iosif Brio, din Dobra, îşi
pregătesc documentele pentru a'
fi primiţi în rândurile candidaţi­
lor de partid. Ceea' ce nu trebuie
scăpat din vedere, este că acum
majoritatea tinerilor muncitori
şi întovărăşiţi din raza comunei
Dobra se află in frunte, atit pe
linie de producţie cît şi în reali­
zarea altor sarcini social-oultu-
rale.
Este evident deci faptul că a-
tunei cînd organizaţiile de par­
tid se p-reocupă de educarea şi
creşterea tineretului, rezultatele
da nu-i bai, cred că acu iţi irecu.
Im ce să fii minios cind ai sţos mia
pesie plan. Eu abia am irecut de
800. Da dă-i !est că eu nu mă nu­
nii. N-am ce căuta acasă minios in­
tre 7 coconi. Că eu nu-s ca tine...
Am şi acasă „ortaci". Noroc că ei
nu se trame aşa uşor ca ortacii de
la „13“,
Poate Codrea ar mai fi adăugat
ceva dar in aceeaşi clipă pumnul
vînjos a lui Barzii îl urni din Ioc.
— care îşi pun toată priceperea şi
cunoştinţele lor în slujba culturali­
zării maselor, situîndu-se în fruntea
afirmîndu-se ca pricepuţi dirijori, in­
structori de dansuri şi ai brigăzilor
artistice, sau responsabili ai echi­
pelor de teatru şi, mulţi, foarte mulţi, ral din Benic are un comitet de con­
ca directori de cămine culturale, bib­
liotecari sau conferenţiari în lumea
satelor. Sînt demne de apreciat ini­
ţiativele lor, eforturile şi conştiin­
ciozitatea în muncă, intelectuali care
îşi înţeleg pe deplin menirea şi sar­
cinile ce le sînt trasate.
Cu amintirea proaspătă a sărbătorii
de la Poiana, am trecut în aceste
zile prin comuna Benic, raionul Al­
ba, raion care a trimis la Poiana nu
mai puţin de 6 formaţii artistice
(3 coruri şi trei echipe de dansuri).
Unele din aceste formaţii — dansa­
tori din Oiejdea şi corul din Galda
de Jos — sînt din apropierea comu­
nei Benic, deci mă aşteptam ca şi
Ia Benic să găsesc acelaşi avînt
cultural pe oare-1 putem găsi în nu­
meroase comune ale regiunii noastre.
La Benic însă, realitatea este alta.
mănătoare cu cele ale altor centre
de comună (şcoala elemenlară de
7 ani încadrată cu 9 cadre didacti­
ce, cooperativă cu salariaţi, bancă
agricolă de credit, funcţionari la sfa­
tul popular comunal etc.), cu toate
^j^sasannas
în munca de fiecare zi şînf şi ele
tot mai bune, iar primirea în
rîndurile candidaţilor şi mem­
brilor de partid 'a celor merituoşi
şi demni de aceasta, duce in
mod nemijlocit la întărirea rân­
durilor partidului, ia formarea
de noi cadre de nădejde, care
luptă cu abnegaţie pentru în­
făptuirea hotărârilor partidului
şi guvernului nostru.
v. P.
~HIIIIIIIII!IIIIIIIIIIIII'
IN VIZITA
a spifalu din Hafeg
(Urmare din pag. I-a).
garaj, atelier mecanic şi de tîmplă-
rie. etc. După 3.000 ore muncă volun­
tară clădirea ce se întinde pe o su­
prafaţă de 300 m.p. a ajuns în stadiul
final. Piuă la 7 Noiembrie ea va fi
dată în folosinţă. Din caculele preli­
minare reiese că economiile realizate
la această construcţie vor depăşi o
sută de mii lei.
Printre cei care au contribuit l-a
munca voluntară se numără îngrijitorul
Pavel Vass, mecanicul Vasile Marin-
cat, tîmplarul Ioan Brad, femeile de
serviciu Mari a Szekcli şi Ana Mozaş
şi mulţi alţii, antrenaţi fiind de secre­ mas deocamdată nesatisfăcută. De a-
tarul organizaţiei de bază P.M.R.
a spitalului, Ionel Ştefan, care, prin
exemplul personal şi printr-o susţinu­
tă muncă politică, !a reuşit ,să antrene­
ze în această acţiune majoritatea per­
sonalului.
Am intrat apoi în sala de operaţii.
Este bine luminată şi spaţioasă. Pe­
reţii sînt acoperiţi cu plăci de faian­
ţă, iar pe jos mozaicul multicolor al­
ternează cu lungi pete de lumină îm­
prăştiate de reflecţia sutelor de instru­ de medici şi surori de aci.
mente nichelate, aşezate în rafturile
de sticlă. Sc operează. Pe masa din
mijlocul sălii se află Maria Daj, în
vîrstă de 52 de ani, din comuna Nuc­
şoara. Medicul operator •— Dr. Strauss
Ladislau, asistat de Dr. Victor Aliem
atenţi, deosebit de atenţi şi cu migală,
lucrează.,.
------------------------------- — ¦IIIIIUIIIIIIIIIIIIIIIIl-------------------------------------
Pe urmele materialelor publicate
„CU SARE Şl PIPER**
Sub acest titlu, în ziarul
„Drumul socialismului“ nr. 1164,
a fost criticat Statul popular din
comuna Bretea Strein, pentru
neglijenţa ce a dovedit-o ţaţă
de pompa de stins incendiile.
In răspunsul trimis ziarului,
comitetul executiv al statului
popular respectiv a arătat că
critica a fost justă, iar pompa
a fost reparată, vopsită şi aran­
jată la pichetul de stins incen­
dii.
„Grăbirea însămînfăriior
— sarcină lirgersfă**
In articolul cu titlul de mai
sus, apărut în ziarul „Drumul
socialismului“ nr. 1171 a fost
analizată situaţia insămînţărilor
pe regiune, la data de 19 sep­
tembrie a.c.
Comitetul executiv al Sfatului
1 popular raional Haţeg, in scri-
că Benicul are peste 600 de locui­
tori, o gospodărie agricolă colectivă,
o întovărăşire, activitatea cultural-
artistică de aici este mult sub nive­
lul posibilităţilor.
La drept vorbind, căminul cultu­
ducere format din 0 tovarăşi. Să
vedem în schimb cum s-au achitat
aceştia de sarcinile ce le revin.
Noua directoare — de la 1 septem­
brie a.c. — a căminului cultural este
profesoara Dorina Ignea. Despre a-
portul ei în activitatea căminului,
încă nu se poate vorbi. Dirijorul co­
rului — prof. Petru Barna, respon­
sabila echipei de teatru, prof. Iustina
Bulbucan şi responsabila echi­
pei de dansuri, educatoarea A-
na Rău, s-au gîndit să coma­
seze cele trei formaţii de care răs­
pund şi să formeze una singură, prin
care să realizeze întreaga activitate
artistică din Benic. S-a ajuns astfel
Ia o formaţie alcătuită din 15 per­
soane (cor, teatru, dans) care a dat
ultimul său program în vară... şi
care în prezent nu pregăteşte nimic.
Din luna iulie a.c. în Benic nu
s-a mai ţinut nici o conferinţă pe
teme agricole. Nu cunoaştem ce mo­
tive ar putea aduce în această sta­
re de neiertat responsabilul cu con­
ferinţele agricole, tehnicianul agricol
Eugen Man. La fel, nu ştim cum îşi
justifică existenţa în comitetul că­
minului cultural responsabilul cu
*y.Ă.i.'u.ii -
DRUMUL SOCIALISMULUI Nfr. 1182
--»o***««» «
L Vorbind despre politica t Categoria  la fotbal NTî LNi R
0 partidului de continuă întări- ->
*re a alianţei dintre clasa » infernafionaie
« muncitoare şi ţărănimea ¦>
t. muncitoare, şi de transfor- t Duminică s-a disputat o etapă „plină“ în campionatul ca­ de fof ba I
1 mare socialistă a agriculturii, ¦>
tegoriei A. Toate echipele au jucat. Rezultatele au fost normale. V ^ n n r'/ -'i—'i—1r~—j
t lucrarea se opreşte in special l
t asupra sarcinilor care au re- I Trei din partide s-au terminat cu acelaşi scor de 2-1. r In trei întâlnirii de fotbal, 1
« ieşit la Consfătuirea ţărani-
t lor şi lucrătorilor din seclo- 1 Derbiul etapei, meciul dintre C.C.A. şi Petrolul Ploeşti a rL şase ţări europene şi-au 'dis- J
* rul socialist al agriculturii >
%ce a avut loc in Constanţa, o satisfăcut numai în prima repriză cînd echipa militară reuşeşte L[. pnnuftfalft Hdutimmin.ifcrăa iîntîie.ttaatea. J
Două din aceste întâlniri s-au j
să înscrie de două ori. După pauză meciul a scăzut -din valoare,
L terminat la egalitate. Iată re- J
s-a jucat fără orizont. Scor final 2-1.
L zulta-tele Înregistrate în ca- ^
La Oraşul Stalin, Steagul Roşu a repurtat o victorie cate­
t drul întâlnirilor interna ţiona- -j
gorică as-upru Jiului cu sco-rul de 5-0. Ech-ipa Jiul este la o a
[• le de fotbal: 1
doua înfrângere la acelaşi scor. Acest lucru trebuie să dea de , Iugoslavia — Ungaria 4-4 1
gândit conducerii acestei echipe, să analizeze temeinic cauzele Franţa — A ustria: 2—.1
care au adus echip,a în această situaţie. l R.D. Germană — R.P. Bul- ^
Celelalte rezultate: Cgaria 1—I. J
Dinamo Bacău — Rapid Bucureşti 1—2 L Echipele secunde ale R.D.G. )
Am aşteptat în camera de gardă, r şi R.P.B. au terminat şi ele J
modern amenajată, pînă cînd cei dot
medici — buni activişti sindicali — Progresul Bucureşti — Farul Constanta 4—1 f la egalitate: 1-1.
au isprăvit treaba.
U.T.A. — Dinamo Bucureşti 1—2
Sosind, îmi vorbesc despre realiză­
rile lor. Numai anul acesta s-au exe­ Ştiinţa Timişoara Ştiinţa Cluj 0—0 Selecţionata regională
cutat 527 operaţii, dintre care 250 o-
peraţii mari — ulcer, cancer stoma­ Categoria B la iofbal Valea iureşului —
cal, etc. Mortalitatea s-a redus sub Selecţionata regională
0,80 la sută. H unedorenii continuă să fie lid e r i
Valea Jiului 2-0 (0-0)
Pe lîngă realizări, aflu şi unele gre­ După etapa -de duminică Cor- de joc din acest campionat învin-
utăţi ce mai persistă încă. De exemplu vlnul Hunedoara continuă să gind echipa Minerul cu scorul Etapa de duminică a campio­
cererea adresată secţiei sanitare regi­ de 5-3 (3-2). Punctele învingă­
onale pentru un frigider electric nece­ conducă în clasamentul seriei torilor au fost marcate de Nistor natului regional de fotbal a fost
sar păstrării sîngelui conservat a ră­ 1-a. Deşi -au jucat in deplasare suspendată. In locul ei a fost
la Baia Mare, hunedorenii au (2), Oprea şi Za pis (2). programat un meci de fotbal
semenea este necesară o nouă masă confirmat din nou forma bună intre cele două selecţionate re­
de ortopedie. gionale. Iniţial această întil-
O v ic to rie m e r ita tă tiire fusese programată să se
Trebuie grăbită trimiterea la Haţeg desfăşoare pe noul stadion din
Deva cu ocazia inaugurării a-
a acestor aparate. cestuia. Lipsa de concordanţă in­
tre organele competente a făcut
Prestigiul acestui spital s-a răspîn- Partida dintre echipele Mine­ scorul de 2-1 (1-1) este meri­ ca meciul să se desfăşoare pe
dit pe tot cuprinsul Haţegului. Bolna­ rul Lupeni şi C.F.R. Timişoara tată. De menţionat că Minerul vechiul stadion, deoarece cel
vii de aici nu mai iau drumul Devei s-a caracterizat în general prin- Lupeni a ratat un penalii prin nou nu a putut fi încă inaugu­
sau al Clujului. Ei au acum spitalul lor, tr-un joc frumos. Totuşi valoa­ Szoke. Golurile au fost înscri­ rat. Păcatul este că s-a aminat
pe oare-1 sprijină prin contribuţia la rea jocului a început să scadă in se de Crăiniceanu de la 20 im. o etapă a campionatului regio­
muncă voluntară şi prin încrederea şl momlentul în care ceferiştii ti­ şi Cot-roază dintr-un unghi difi­ nal fără rost.
mişoreni iau început să se dedea cil, pentru Lupeni. Timişorenii
la durităţi. au deschis scorul în min. 5, în Acest lucru este cu atit mai
aprecierea acordată harnicului colectiv urma unei greşeli a portarului evident cu cît întllnirea dintre
In general, Minerul Lupeni a din Lupeni oare a ieşit în in- cele două selecţionate nu a dat
jucat m'ai bine şi a reuşit să va­
Gînd am plecat spre gara Subcetate, lorifice această superioritate. tîmpinarea mingii, iar un jucă­ prilejul unei partide de un bun
în autobus, mama fetei cu faţa măs­ Victoria echipei din Lupeni la nivel. Meciul s-a desfăşurat în
linie îmi spuse răsuflînd uşurată: tor timişorean o ridicat-o peste forţă, fără o orientare tactică.
el, în plasă.
— Fătuţa mea are un fecior. Are Scorul final de 2—0 (0—0)
noroc să nască „la oraş". Eu am năs­ T. BERIAN
)pentru Selecţionata regională
cut pe marginea drumului şi colbul --------------- Illllllll!ll!!llllllll!l*----------------- Valea Mureşului este pe deplin
justificat.
îmi troznea între dinţi...
Categoría C la fotbal
•soarea de răspuns arată că în Joc spectaculos şi goluri multe
şedinţa de comitet executiv din
29 septembrie a.c. a 1fost anali­ BRAD (de ia subredacţia echipe. In min. 49 Schlet ratea­ tre gazde se pierd. Totuşi in
zată această problemă. S-au noastră voluntară). Stadionul ză o ocazie clară de a înscrie. min. 67 reuşesc să înjghebeze
luat măsuri imediate şi au fost sportiv din Gura Barza a cu­ Jocul începe să capete o alură o acţiune şi marchează prin
trimişi pe teren un număr de noscut duminică afluenţa u- mai rapidă. Două minute mai Cirpăci: 3—2.
26 salariaţi şi tehnicieni cu sar­ tîrziu reşiţenii reuşesc să în­
cini;, concrete. nui mare număr de spectatori scrie, profitînd de o învălmăşea­ Jocul devine lot mai îndîrjit
care au fost pe deplin satisfă­ lă la poarta gazdelor. Nu trec şi în min. 78 Manea trage pu­
„Enigma perforajuluî cuţi de partida de fotbal dintre decit două minute şi Mîrzacu ternic, portarul plonjează dar
Aurul din localitate şi Olimpia de la Aurul trage puternic. Por­ mingea se opreşte în plasă. Sco­
umed Ia I. H. Ghelar** Reşiţa. In primele minute de tarul reşiţean plonjează dar rul este acum de 4—2 pentru
joc, oaspeţii dezlănţuie o serie prea tîrziu. Scorul devine ast­ Aurul.
Sub acest titlu in nr. 1167 al de atacuri asaltînd de mai mul­ fel 3— 1 pentru gazde. La nu­
ziarului „Drumul socialismului“ te ori poarta gazdelor. La scurt mai un minut Mîrzacu trage Spre sfîrşitul reprizei, meciul
a fost criticată lipsa de preocu­ timp Aurul preia iniţiativa. Pri­ din nou dar portarul reuşeşte este deosebit de disputat, cu fa­
pare a personalului tehnic de la mul gol se marchează în min. să reţină. ze spectaculoase. In min. 85
I.M. Gheţar, în ce priveşte pu­ 14 prin Manea, care a preluat Schlet singur in faţa porţii în­
nerea la punct a metodelor de o pasă de la Man. In minutul Brădenii, care la început ma­ scrie din nou pecetluind scorul
lucru cu perforaj umed. Comi­ 17 Petrescu execută un penalii nifestaseră o oarecare şovăială final de 5—2 pentru Aurul Brad.
tetul de partid Ghelar în răs­ şi înscrie: 2—0 pentru Aurul. în acţiunile lor, îşi revin şi pre­
punsul trimis ziarului aprecia­ Pînă la pauză scorul rămine sează tot mai mult poarta oas­ S-au remarcat Mîrzacu, Bai-
ză că au fost juste cele arăta­ nemodificat. Cea de-a doua re­ peţilor. Oaspeţii în faţa avalan­ rof şi Stoia de ta Aurul Brad,
te şi s-au luat măsuri imediate priză începe printr-un joc lent, şei de atacuri dezlănţuite de că­ Cîrpaci şi lancu de la Olimpia
de procurarea materialului ne­ cu tatonări din partea ambelor Reşiţa.
cesar pentru punerea in apli­
care a perforajului umed la o- I. P1RVA
rizonturile interioare.
conferinţele pe teme sanitare, Eufin UN MECI DE FACTURA SLABĂ
Guţiu. Din comitetul căminului cul­
tural mai fac parte şi tovarăşii loan SIMERIA (de la subredac­ pentru postul de centru înaintaş. foarte frumos. Abia după acest
Preja — preşedintele sfatului popu­ ţia noastră voluntară). — în ­ La fel şi portarul Rusu deosebit .gol simerienii insistă in atac şi
lar comunal, Vasile Crişan — direc­ tâlnirea dintre echipele C.F.R. de nesigur în intervenţii, pre­ asaltează poarta apărată de în­
torul şcolii elementare de 7 ani şi Simeria şi Ind.agrara Arad dis­ cum şi Dumitreasa, veşnic in treaga echipă arădeană.
Vasile Preja, casierul căminului.
După inactivitatea dovedită pînă a- putat în cadrul categoriei „C” şi căutare de driblinguri inutile ş i - Partida se încheie insă cu re­
cum de căminul cultural, rezultă că soldată cu un rezultat de egali­ rătăcitor pe teren iară a da ran­ zultatul de 1—1.
aceşti tovarăşi, la rîndul lor, nu se tate după un meci anost, fără is­ damentul de care a dovedit ade­
pot bucura de realizări deosebite. toric, n-a făcut decit să dezamă­ seori că este capabil. Cu toate Cedarea cu uşurinţă a unui
gească pe cei peste 1.400 de acestea simerienii reuşesc să e- punct de către C.F.R. Simeria,
S-ar putea pune şi întrebarea pri­ spectatori. Această afirmaţie ce­ galeze l,a o învălmăşeală de ca­ pe teren propriu, se datoreşte în
vitoare la aportul în activitatea cul­ rc şi explicaţiile respective. In­ re Toth profită înscriind din­ primul rînd faptului că jucă­
turală din Benic a profesoarelor Ilea­ tr-adevăr, echipele s-au complă­
na Barna şi Rodica Filimon, a sa­ cut într-un joc mai mult ami­ tr-un unghi dificil printr-un şut torii au subapreciat .adversarul.
lariaţilor de Ia sfat, cooperativă şi cal, fără orizont, fapt care .a in­
bancă, cît şi de felul cum se achită fluenţat calitatea jocului, raeco- S. MUNTEANU
de sarcini, privind mobilizarea tine­ respunzător .categoriei din care
retului la cămin, organizaţia U.T.M. fac parte. Chiar şi golurile în ­ BO X
din această comună. scrise, au fost rezultatul unor
acţiuni sporadice şi mai ales In „Potcoava“ stadionului guţă Gheorghe (C) b.p. Basarab
De slaba activitate a căminului greşelilor elementare comise de „Corvinul“ din oraşul Hune­ Ioan (L), Dumitrică Ioan (L)
cultural din Benic se face vinovată ambele apărări. doara, s-a desfăşurat duminică b.p. Trifan I. (C), Balazs Iosif
şi tov. Elena Udrea, fosta directoare după-amiază întllnirea de box b. k.o. în prima repriză pe Radu
de cămin, în prezent instructoare su­ Din primele minute localnicii dintre echipele „Corvinul” din Tudor (L), Gîndac Adrian (C)
perioară de pionieri. S-ar putea vor­ înfiripează citeva atacuri insă localitate şi „Minerul“ din Lu­ b.p. Hegedus A. (L), Gavrilă
bi şi despre slaba orientare şi îndru­ fără rezultat. Acest „foc de pa­ peni. Grigore (C) b.a. repriza Il-a
mare dată în activitatea culturală, ie“ este stins imediat: la o ezita­ Ardutu Gheorghe (L), Ser-
de către comitetul comunal de partid re a apărării simeriene, respec­ Despre reuniune în. general se man Toma (C) meci nul cu Cîm-
şi comitetul executiv al sfatului tiv a fundaşului Găman, Ciolac poate spune că a corespuns din peanu Petre (L).
popular comunal. reia în plasă o minge revenită punct de vedere organizatoric.
din bară. După acest gol, ară­ Tehnic au corespuns doar citeva Scor fin a l: 9—3 pentru „Cor-
Intrăm în perioada zilelor cînd denii se retrag într-o apărare întîlniri. vinul” Hunedoara. Arbitrajul a
ţărănimea muncitoare este mai puţin corespuns doar cu o singură ex­
angrenată în muncile agricole şi cînd ermetică peste care improviza­ Cea mai pasionantă întâlnire cepţie rezultatul de egalitate din­
căminul cultural este chemat să des­ tul atac simarian nu reuşeşte să a avut loc între pugiliştii Gîndac tre Serman Toma şi Cîmpeanu
făşoare o activitate mai susţinută. treacă. Cu acest rezultat ia sfâr­ Adrian şi A. Hegeţlus. Boxul P. Boxerul Cîmpeanu a fost
Intelectualii din Benic au ta înde- şit prima repriză. • clar, în linie, practicat de tînă- mai bun, a punctat mai mult, su­
mînă un vast cîmp de activitate cul­ rul Gîndac a făcut ca spectatorii ficient pentru a obţine victoria,
turală. Ei trebuie să înţeleagă că In cea de-a doua repriză jocul să aplaude la scenă deschisă. chiar şi cu .avertismentul primit.
acest cîmp trebuie folosit din plin este şi mai slab. La aceasta au Mai trebuie remarcată maniera
şi că fiecare dintre ei este obligat contribuit şi debutanţii Capră şi cu care au cîştigat tinerii Pun­ Şi o veste foarte bună : la a-
să devină un activist cultural de Stoian: primul total necores­ guţă Gheorghe, Balazs Iosif şi ceastă reuniune au participat
frunte, un pion de nădejde în opera punzător pentru postul de extre­ Gavrilă Grigore. peste 2.000 de spectatori.
măreaţă de culturalizare a maselor mă, iar al doilea foarte încet
de ţărani muncitori. Iată rezultatele tehnice : Pun­ MARIN NEACŞU
GH. LUPAN