Page 23 - 1958-10

DRUMUL SOCIALISMULUI

S ă fie g ră b it Cea de-a 9-aanive

p r e g a t îr îl o r ^d e ia r n ă In anul J945 glorioasa Armată Sovietică a eliberat poporul german

r Ca în fiecare an şi de data aceasta în atenţia colectivelor întreprinde- i secţia edil industrial, secţie care In colecţia muzeului sătesc din Poiana se pot vedea, pe\ de asupritorii fascişti. In felul acesta au fost create premisele pentru con- ţ
riior din regiunea noastră stau pregătirile de iarnă. Repararea acoperlişşuu-- f nu poate să facă faţă sarcinilor. lingă celelalte piese, un plug de lemn şi un vechi cuptor con- \ struirea unei Germanii noi, democratice. Forţele progresiste ale poporuluiţi
rilor, izolarea conductelor, înlocuirea geamurilor sparte şi multe altele, sînt struit m prima jumătate a secplului al XlX-lea. german au înfăptuit în Germania răsăriteană demilitarizarea şi democraţi- î
lucruri care trebuie să preocupe în mod deosebit la ora actuală conduceri­ Cu totul alt aspect prezintă zarea vieţii şoctqle, naţionalizarea industriei şi reforma agrară. La 7 oc- î
le întreprinderilor, secţiilor şi în special mecanicii şefi, în sarcina cărora | stadiul pregătirilor de iarnă la tombrie 1949 oamenii muncii din Germania răsăriteană au creat Republica î
oade rezolvarea acestei probleme. secţia I-a furnale. Pînă în pre­ Democrată Germană — primul stat al muncitorilor şi ţăranilor din istoria ».
Înainte de a reda cîteva aspecte de felul în care se ocupă de aceste j zent din totalul lucrărilor au Germaniei, bastionul tuturor forţelor democratice şi iubitoare de pace aie j
probleme unele întreprinderi, este bine să amintim că pregătirile de iarnă fost executate aproximativ 75 lâ poporului german. Sub conducerea P. S.U.G. clasa muncitoare şi ţărănimea j
constituie una din cele mai importante şi actuale sarcini. Trebuie amintit sută. Multe lucrări care încă muncitoare din R. D. Germană au refăcut rapid economia ţării şi au reali- ţ
de asemenea că de felul cum sînt rezolvate unele lucrări la diferite locuri n-au termenul expirat, - au fost zat succese remarcabile în toate domeniile vieţii economice, politice şi cui- 1
de muncă, depinde în mare măsură şi rezultatele acestora. Pentru a ve­ deja terminate. Pot fi amintite turale, in R. D. Germană au fost create baze proprii ale industriilor meta­
dea cum s-au preocupat cei care răspund în mod direct de pregătirile pen­ în acest sens repararea geamu­ lurgice energetice, constructoare de maşini grele, de automobile, de cons­
trucţii navale, a industriei chimice; se dezvoltă cu succes cooperaţia socia­
listă în agricultură, creşte bunăstarea poporului.

tru iarnă, am făcut zilele trecute o vizită la uzina „Victoria“ Călan şi rilor la băi, izolarea conducte­ 10 ani de ia înfiinţarea ! Congresul al V-lea al P.S.U.G., care a avut loc în iulie 1958, subll- f
Combinatul siderurgic Hunedoara, lată cum se prezintă lucrurile aici. lor de apă şi aburi pe terenul nlind că în R. D. G. au fost de fapt create în linii generale bazele sod a- \
de sus al furnalelor, repararea | lismulgl, a stabilit principalele sarcini economice pînă în anul 1965, a indi- L

Lucrările sînt tent la mecanicul şef consem­ acoperişului la hala pregătirii primelor S.M.T.~uri cat întregului popor german calea luptei cu succes pentru asigurarea păcii.?;
întîrziate nează o situaţie care trebuie să oalelor, repararea uşilor de la R.D. Germană este un factor important al păcii în Europa, nădejdea»,
dea de gindit. Din lucrările pre­ hala oalelor. (Urmare din pag. l-a) de pildă în acest an 2.000 kg.
Clnd am ajuns la uzina „Vic­ văzute a fi executate, prea pu­ întregului popor german, oare luptă împotriva reînvierii militarismului şi ţ
toria“ Că'lan, l-am căutat pe ţine au fost duse la bun sfîrşit, In stadiu avansat (50 la sută) ------*---------------------- grâu la ha., faţă de 1.200 cit' fascismului în R. F. Germană, pentru crearea unui stat german unic, de­
tov. ing. Neagu, mecanicul şei. prea puţine au fost atacate. se află repararea acoperişului mocrat şi iubitor de pace. Guvernul R. D. Germane se pronunţă cu hatărî-
L-am rugat să ne informeze de la staţia motrică. Restul lu­ ha. arătură normală,, cit era în au realizat individualii. Into- re împotriva înarmării atomice a Germaniei occidentale, pentru crearea în
despre stadiul in care se află Faptul că lă majoritatea lu­ crărilor sînt atacate şi ritmul Europa centrală a unei zone denuclearizate, pentru crearea unei confederaţii
pregătirile de iarnă. Din planul crărilor termenele de executare în care se desfăşoară munca dă anul 1950, la 48.700 ha. ară- vărăşirea agricolă din Toteşti, a ambelor state germane. In lupta sa pentru construirea socialismului, pen­
in care se găsesc obiectivele im­ n-au expirat, nu trebuie să con­ siguranţa că iarna va găsi sec­ tru unificarea Germaniei ca stat democratic şl iubitor de pace, în lupta sa ¦;
portante care trebuie să asigure stituie motiv de liniştire, aceas­ ţia I-a furnale cu toate pregăti­ tură normală in anul 1958. A- raionul Haţeg, a realizat de a- pentru pace şi colaborare între popoa re, R. D. Germană se bucură de spri- ¦
muncitorilor condiţii bune de ta cu atit mai mult cu cit ca­ rile terminate. jinul deplin al Uniunii Sovietice şi al tuturor ţărilor lagărului socialist, în
lucru, s-au putut desprinde nu­ priciile vremii nu pot fi cunos­ ceste cifre .ilustrează cum nu se semenea un spor de 500 kg. familia căruia R. D. Germană ocupă un loc de cinste.
mai cîteva despre care se poate cute. ?
spune că s-au realizat. Este poate mai bine faptul că gra- grîu la ha. faţă de individuali,
vorba de repararea acoperişului Dintre lucrările care trebuiau Tot edilului industrial i s-a re­
de la cubilouri, realizată sută terminate la data de 1 a lunii partizat sarcina executării prin­ dul de mecanizare al lucrărilor iar cea din Mesentea, raionul
la sută, închiderea halei de tur­ curente, fac parte repararea a- cipalelor lucrări la secţia lami­
nare la furnale, la care se lu­ coperişului halei oţelăriei, repa- noare. Faptul că în prezent ha­ din agricultura regiunii se află Alba, ia realizat un spor de 1 Perspective!© industriei constructoare
crează, repararea geamurilor şi la e aproape acoperită, deşi ter­
uşilor în proporţie de 40 la sută Raid-anchsti menul expiră abia la 30 noiem­ intr-un avânt vertiginos. 400 kg. grîu la ha. faţă de in-1
la secţia montaj şi despre alte brie, arată că muncitorii secţiei
cîteva obiective atacate. rarea jgheaburilor de scurgere edil, respectiv secţia, are activi­ Concomitent cu creşterea vo- dividuali. Exemple de acest fel
la halele oţelărie şi lingotiere tate.
După cum spunea mecanicul şi acoperirea halei cuptorului lumului de lucrări a crescut şi mai pot fi date multe. Dar, de maşini.
şef al uzinei, din planul de mă­ de 5 tone. In ce priveşte celelalte lucrări,
suri pentru pregătirile de iarnă amintim doar izolarea conduc­ procentul de mecanizare la a- sânt deaj-uns acestea pentru a
s-a realizat cam 40 la sută. A Primele două lucrări au fost telor de aer, aburi, păcură, repa­
exclus din acest procent acope- date spre executare secţiei edil rarea jgheaburilor de scurgere rât, semănat şi recoltat şi s-a evidenţia rolul deosebit pe care* In primele opt luni ale anu­ încălzire cu curenţi de înaltă
a apei, complectarea geamuri­ lui curent, producţia uzinelor frecvenţă, îşi va spori producţia
lor la posturile de comandă, introdus pe scară largă prăşi- ţi au Ş.M.T.-urile în sporirea constructoare de maşini grele cu 25%. In 1959 ea va produce
repararea uşilor la hală, izola­
rea vanelor de apă dinafara tul mecanic. De asemenea se producţiei agricole şi ridicarea
secţiei. Termenele de ' executare
introduce mecanizarea munci- nivelului de viaţă al ţărănimii din Berlinul democratic a fost instalaţii şi maşini de cel mai

lor în alte ramuri ca : zoo- noastre muncitoare, cu 13% mai mare decît in peri­ modern tip.

tehnia, legumicultura, v-iti- Consfătuirea de la Constan- oada corespunzătoare a anului Uzina Bergmann Borsig, cea
cultura, eutfcr . Mecanizarea lu- ţa a pus j,n faţa S.M.T.-uri-i 1957.
mai mare uzină constructoare
crărilor a contribuit la în- j0r noi sarcini care au drept
Celor 42 uzine constructoare de utilaj energetic din R. D.
târârea economică a unită- scop înfăptuirea operei de'
de maşini grele din Berlinul de­ Germană, va începe in curind
ţilor agricole cooperatiste. De transformare socialistă a sa: ’
mocratic li s-au trasat sarcini producţia de turbine cu abur de
pildă, producţia de grîu a tutui nostru. Principala pro-'
importante pentru anul viitor ;¦ 100 megawaţi.
gospodăriilor colective din blemă care stă acum în fa ţa '

*>%L/. t é ? a acestora sînt cuprinse între regijune, pe terenurile^ lucrate mecanizatorilor, dat fiind rit- ele îşi vor spori producţia cu Minerii şi metalurgiştii au
31 octombrie — 30 noiembrie. cu maşinile S.M.T.-ului, .a fost mul crescând al cooperativi-' 19%. Uzina de maşini-unelte hotărât să depăşească prevede­
f ^3 în acest ian cu 450 kg. la fiecare zării agriculturii, este folosi- Treptow, singura din R. D. Ger­ rile planului pe 1959 cu aproxi­
i Mecanicul şef al secţiei, ne-a ha. mai mare decît producţia rea la maximum a capacităţii: mană care produce instalaţii de mativ 55%.
asigurat că deşi nu s-a început medie a ţăranilor muncitori in- de lucru a întregului parc d e 1
nici o lucrare, termenele vor fi dividuali, care nu iau avut po- maşini şi tractoare. In acest | Noi realizări în construcţii
cu siguranţă respectate, aceasta sibilitafeia — datorită fărâmi- scop, au fost iniţiate, printre;
datorită pregătirilor ce s-au fă­ ţării terenului în mii de parce- altele, măsuri de organizare a i In ultimele 17 luni pe şantierul de megawaţi de energie electrică.
cut (procurarea de materiale). le — să lucreze mecanizat. A- lucrului in două schimburi, de( construcţii al instalaţiei de pompe şt Pe şantier funcţionează o betonieră
Tot la laminoare, suplimentar, ceasta înseamnă că numai de extindere a metodei cuplării de acumulatoare Hohenwarte nr. 2, din
este în curs de execuţie conduc­ pe suprafaţa de 3.255 ha. însă- maşini agricole şi de consti- raionul Gem, s-au înregistrat noi suc­ automată, care produce peste 200 me­
ta de apă subterană pentru ali­ mînţaţă ; cu grîu. în toamna ia- tuire de brigăzi permanente în: cese. In anii celui de-al treilea plan tri cubi, dp beton in opt ore. Trans­
mentarea foarfeceî hidraulice. nului 1957 de gospodăriile co- unele gospodării ;colective şi cincinal noua instalaţie va furniza 320 portul se efectuează cu ajutorul unui
Pînă in prezent s-au efectuat lective, s-îa realizat un' spor de întovărăşiri agricole rhai m ari.1 transportor cu aer comprimat.
cca. 40 la sută din lucrări. •

* ¦Ty. ' ' 1.464.750 kg, boabe. Concluzia O sarcină principală ce stă Dezvoltarea sectorului socialist
logică ce se desprinde. din a- în faţa S.M.T.-uriilor este şi
f o v e 'b ţ ei îrA E.Á--gcoyj rrirvS-' Pentru a vedea cauzele care
duc la întârzierea lucrărilor exe­ cest fapt, este următoarea : da- aceea de a reduce conisumul
rirea halei turnătoriei care de- industrial. La data raidului (1 cutate de edil industrial, am a- că toate cele peste 70.000 ha. de piese de schimb şi de c a r-: ai agriculturii
pinde de mulţi factori şi care octombrie) lucrările nu erau e- dresat şefului secţiei respective
este foarte întârziată. Oamenii xecutate. In ce priveşte acope­ cîteva întrebări. Din răspunsu­ teren ce se cultivă cu grîu a- buranţi in scopul de a realiza Un nlimăr din ce în ce mai mare de ce priveşte dezvoltarea agriculturii, au
de la turnătorie, de pe acum au rirea halei cuptorului de 5 tone, rile date a reieşit că printre nual în regiunea noastră iar fi însemhate economii şi de a ţărani cu gospodărie individuală din luat fiinţă în decurs de o lună, 377 de
început să-şi pună întrebarea situaţia e şi mai acută prin fap­ principalele cauze ale întârzierii în sector socialist şi s-ar lucra micşora preţul de cost al lu- satele R. D. Germane se conving de cooperative agricole de producţie, mai
cum vor lucra atunci cînd fri­ tul că încă nu se ştie ce va fi lucrărilor se numără lipsa de mecanizat, atunci s-ar putea crărilor. S.M.T.-urile trebuie avantajele muncii în colectiv şi intră multe decît în tot semestrul I al anu­
gul va fi mai mare. pînă la sfîrşit. Iniţiat lucrarea materiale şi de efective. obţine un spor anual în pro- să-şi întărească continuu rolul i în cooperativele agricole de producţie. lui curent. In regiunea Halte, ţăranii
fusese dată tot edilului pentru ducţia de grîu de peste lor de organizator al produc-
Multe obiective din planul de ca mai apoi să se constate ne­ In ce priveşte materialele, lip­ 30.000.000 kg., ceea ce inseam- ţiei în unităţile socialiste agri- In prezent, cooperativele agricole de au creat 74 de noi cooperative agricole
măsuri pentru pregătirile de cesitatea unei aprobări ministe­ sesc în special sticla armată şi nă peste 3.000 vagoane grîu. cole şi de agitatori înflăcă- producţie există în 80% din satele din de producţie. In total, în primul se­
iarnă, au termene de execuţie riale pentru ca lucrările să poa­ . cheresteaua. In această proble­ ' Sporuri mari de producţii nu raţi pentru transformarea so- - R. D. Germană. In total, în întreaga mestru a.c. au fost create in R. D.
pînă în luna viitoare. Este posi­ tă fi atacate. mă serviciul aprovizionare din ? s-au obţinut numai în G.A.C. cialistă a agriculturii. republică există 9.296 cooperative a- Germană 1.465 cooperative agricole de
bil ca să se respecte, însă este C.S. Hunedoara a manifestat > Şi întovărăşirile agricole reu- Realizările obţinute pînă a- grtcole de producţie, peste 323.000 producţie.
tot atit de posibil ca ele să nu La celelalte obiective din dezinteres. Referitor la efective, şesc să realizeze producţii spo- cum de către S.M.T.-urile noa- membri şi care dispun de peste o tre­
fie îndeplinite. Spunem aceasta plan, termenele de execuţie sînt secţia lucrează în prezent cu rite, datorită mecanizării lu- stre sînt garanţia unor noi ime din totalul suprafeţelor agricole. Cooperativele agricole de producţie,
deoarece ni se pare că la uzi­ ceva mai depărtate. Aşa, bună­ cca. 40-45 la sută din necesarul crărilor. întovărăşirea din Ră- succese în ridicarea cantitativă In peste trei sute din satele republicii
na „Victoria“ Călan se lucrea­ oară, compleotarea geamurilor de muncitori, lucru ce explică hău, raionul Sebieş, a realizat şi calitativă a muncii lor. toţi ţăranii au intrat în cooperative a- nu sînt singura formă de muncă în
ză în acest sens destul de încet. la halele O.S.M. şi lingotiere oarecum întîrzierea lucrărilor. gricole de producţie. colectiv a ţăranilor. Deosebit de popu­
Ca să intri în luna octombrie
şi să spui că numai 40 la sută trebuie să fie terminată la data lare sînt întovărăşirile pentru lucra­
din obiective sînt realizate, nu de 1 noiembrie, montarea para­
vanelor din scînduri sub plat­ In regiunea Magdeburg, fruntaşe în rea in comun a pămînlului.

¦ .. . . . . . ¦¦ ¦I. w. ¦ « t ¦¦¦ '¦ ' I. J . .¦ O parte integrantă, importantă a
sectorului socialist al agriculturii R. D_
Cifre grăitoare
este dea !uns. Unele obiective forma cuptoarelor la 15 decem­ Germane o constituie gospodăriile de
care sînt notate ca realizate, brie, iar lucrarea, încălzirea ca­ c R. D. Germană ocupă locul al trucţia de centrale electrice, laminoa­ stat. In întreaga republică se numără
sau in curs de realizare, se re­ binelor la macaralele de la fier 5-lea între ţările europene, inclusiv şi re, întreprinderi chimice, fabrici de aproximativ 550 gospodării agricole
feră la personalul administrativ. vechi, lingotiere şi cabina schi- U.R.S.S., în ce priveşte volumul pro­ ciment şi pentru o serie de întreprin­ de stat, care dispun de 300.000 hecta­
Şi aici este bine să se execute pului de var, la 1 noiembrie. ducţiei industriale. deri ale industriei alimentare şi uşoa­ re de pămînt.
lucrările necesare, dar trebuie Pînă în prezent nu s-a făcut ni­ re.
ţinut cont mai intîi de a crea mic. Termenele relativ depărta­ o R. D. Germană se situează pe
condiţii acelora care produc in te, justifică oarecum faptul că primul loc din lume în ce priveşte Industria cărbunelui bituminös
mod nemijlocit. Este vorba de lucrările nu au fost atacate producţia cărbunelui brun.
secţiile furnale, turnătorie şi se- însă... timpul trece. In R. D. Germană industria două planşeuri de încărcare.
micocserie. Aici să se pună cel ® R. D. Germană a depăşit ţările cărbunelui bituminös este în Exploatările care nu au linii de
mai mare accent, deoarece con­ O situaţie ceva mai bună pre­ capitaliste înaintate, inclusiv R. F. plină dezvoltare. In prezent se cale ferată, folosesc benzi rulan­
diţiile bune sau rele de muncă zintă lucrările de izolare a con­ Germană în privinţa ritmului de dez­ construiesc 11 mine noi unde te moderne. Anul acesta vor in­
influenţează în mod direct pro­ ductelor de aer, aburi şi păcu­ voltare a industriei. :se aplică metoda de exploatare tra în funcţiune 84 noi locomoti­
ducţia. ră, pentru care au fost aduse la zi, iar altele 10 sînt în curs ve electrice şi peste 1.000 va­
materialele, montarea paravane­ e Sectorul socialist al industriei dă de lărgire. Anul acesta exploa­
Prin cîteva din lor la platforma cuptoarelor, lu­ 88% din producţia globală. tările de cărbune bituminös au goane pentru transportul rocii
secţiile crare pentru grăbirea căreia s-a fost înzestrate cu 17 noi maşini
dispus şi executat îndreptarea « Congresul al V-lea a! P.S.U.G. de degroşat, iar pînă la sfîrşi- şi cărbunelui, urmînd ca în
Combinatului liniilor de rulare a uşilor, repa­ a trasat sarcina ca în ultimii doi ani tul anului vor ii livrate alte 16
siderurgic rarea instalaţiilor de încălzire, ai celui de-al doilea plan cincinal să asemenea maşini, 1959 exploatările miniere să fie
Hunedoara care este în lucru. sporească producţia industrială cu pes­
te 6 miliarde mărci faţă de cifrele In 1959 minele la suprafaţă înzestrate cu acelaşi număr de
La oţelăria Siemens Martin Cu toate acestea, stadiul îna­ prevăzute iniţial.
nr. 1 graficul de lucrări exist- poiat în care se află lucrările vor fi înzestrate eu încă 44 ma­ locomotive şi vagoane. De ase­
trebuie să dea de gîndit. Trebuie o In urma reformei agrare au fost şini de degroşat, precum şi cu
să se facă totul pentru a ajuta confiscate de la moşieri, nazişti activi menea se lucrează intens la
şi instituţii fasciste peste 3.000.000 ha.
pămînt (35% din întreaga suprafaţă automatizarea parţială a muncii
arabilă din R. D. Germană), care au in aceste mine.

r — i i loc de concluzii fost împărţite apoi la aproximativ Al 400.000-lea aparat de televiziune
560.000 de gospodării ţărăneşti.
Muncitorii uzinei Rafena, din 400-500 aparate de televiziune
o In agricultură, o treime din pă-

l AtU la uzina „Victoria“ Călan cit şi la secţiile oţelărie Mar- ^ mînt este lucrat de întreprinderile de aţtropiene de Dresda, au terminat de diferite tipuri. Pînă la sfirşitul
Itin nr. 1 şi laminoare din Corn binatul siderurgic Hunedoara, -j tip socialist. recent cel de-ial 400.000-lea apa­ anului, uzina va mai produce
t pregătirile in vederea apropiatei ierni suit mult rămase in ur- j rat de televiziune, produs după 140.000 aparate de televiziune.-
( mă. Procentele reduse de îndeplinire a lucrărilor prevăzute în') ® In anii celui de-al doilea plan război. In ultimii ani, această u- Pînă în 1961, ea va produce încă
r grafice arată că nu s-au depus toate eforturile in vederea du- I cincinal, salariul real al muncitorilor zină s-ia dezvoltat considerabil. 400.000 de aparate.
l cerii la bun sfîrşit a sarcinilor care stau in faţa conducerii j şi funcţionarilor va creşte cu 30%'. Ln prezent, se produc zilnic

• In perioada 1957-1965 vor fi con­

[ secţiilor. _ ,1 struite 750.000 locuinţe. Tuburi electronice penfru aparatele
o Instituţiile de învăţămînt superior
l Acestea, precum şi conduc erile uzinei şi respectiv combi- 1

t natului, n-au acordai sprijinul necesar mecanicilor şefi, nu s-au ) ale republicii sînt frecventate de 91.000 de radio şi televiziune
de studenţi.
[• preocupat in suficientă măsură de asigurarea respectării gra- j In 1959, uzina de utilaj pen­ radio decît in 1958, depăşind cu
° Un loc hotărîtor în comerţul ex­ tru telecomunicaţii din Berlinul 100% producţia anului curent.
r ficelor de lucrări. Lipsa unor materiale, a efectivelor de mun- -j terior al R.D. Germane îl ocupă ţările democratic va produce cu peste ¦ Prima secţie de asamblare a
socialiste. Uniunea Sovietică ocupă 90.000 mai multe tuburi electro­ tuburilor pentru televiziune va fi
[ citori, a dus La situaţia arătată. î

l Neexecutarea lucrărilor cu termen expirat, neatacarea lu- -j In R. D. Germană se acordă deosebită atenţie educaţiei co
oiilor oamenilor muncii. In acest scop funcţionează aproape in
[•crărilor in termen, constituie încălcări de la disciplina de plan. j

\E le trebuie să dea de gindit conducerilor acestor două unităţi, 1 fiecare, sat grădiniţe de copii, unde micuţii primesc primele no­ primul loc în acest comerţ. nice pentru aparate de televiziu­ instalată în noua uzină de tu­

' pentru ca problema pregătirilor de iarnă să constituie íntr-ade- 1 ţiuni şcolare. Clişeul nostru reprezintă ciţiva din micuţii şco­ ® R. D. Germană exportă în ţările ne, şi cu peste un milion mai buri — unica de acest fel în
lari ascultînd aienii basmul citit de educatoare, socialiste utilaj complect penjru con§* multe tuburi pentru aparate de R.- D.- (jarmană, la 1 .aprilie 1959.
Lvăr o problemă.U i / 'imJ U / W V—t l t 1—t 1 t v—t \ ! \ t \ t \— A —! I t l- J WJ