Page 25 - 1958-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U NlŢI-VAf
Anul X Nr. 1183
ÎN T R E C E R E A
MINERILOR
DII VALEA JIULUI
Cu fiecare zi ce trece, între­
cerea socialistă în cinstea zilei
de 7 Noiembrie desfăşurată de
minerii Văii Jiului ia amploare.
Acest lucru îl demonstrează în­
sufleţirea cu care muncesc bri­
găzile de mineri, zecile şi su­
tele de tone de cărbune date
peste plan. In primele patru zile
din luna octombrie colectivele
minelor Uricani, Lonea şi Petri-
la au înregistrat succese deo­
sebite in întrecerea socialistă.
Mina Uricani în fruntea
întrecerii
Colectivul minei Uricani mun­
ceşte de la un timp cu mult
spor. Ori de cite ori se consta­
tă rezultatele, fie ele zilnice,
decad ale sau lunare, se observă
că minerii din Uricani au im­
portante depăşiri de plan. -Fap­
tul acesta nu este întîmplător.
La Uricani există un colectiv
harnic care atunci oînd intră în
abataje ştie ce vrea. Organiza­
rea bună a locurilor de muncă,
folosirea din plin a orelor de
lucru, aprovizionarea bună, fac
ca majoritatea brigăzilor să de*
păşească planul la cărbune. Aici
se dă ajutor atunci cind este
nevoie brigăzilor rămase în ur­
mă, pentru ca şi acestea să con­
tribuie la succesul exploatării.
Muncind’ astfel, rezultatele nu
întîrzie să se arate. In primele
4 zile ale acestei luni, harnicii
mineri de la Uricani au înde­
plinit planul de producţie în
proporţie de 119,1 la sută. Şi
irebuie ştiut că ne aflăm abia
la început de dună.
Rezultate bune 5a Lenea
încă din primele zile ale a-
cestci luni, minerii din Lonea
au pornit hotărâţi să extragă
cit mai mult cărbune peste plan.
întregul colectiv cunoaşte che­
marea la întrecere lansată de
minerii din Petrila în cinstea
zilei de 7 Noiembrie, întregul
colectiv a răspuns prin angaja­
mente chemării. In luna trecută,
rezultatele au fost foarte bune.
Pefriienii se ţin bine
Faptul că mina Petrila deţi-
ţie steagul de exploatare frun-
taşă pe Valea Jiului este cunos-
cut în întreaga ţară. Se mai
ştie că ei, petrilenii, au chemat
la întrecere socialistă toate co­
lectivele miniere din Valea Jiului.
Pentru a respecta angajamente­
l e luate, întregul colectiv al
minei este antrenat în întrece­
re. Rezultatele de pînă acum
sint destul de bune; planul pri­
melor 4 zile ale lunii octom-
Fabrica „1 Mai“
Petreşti şi-a depăşit
planul
SEBEŞ (de ia subredacţia noastră
voluntară). — La fabrica de hîrtie
„1 Mai“ Petreşti planul valoric al pro­
ducţiei globale pe trimestrul III a fost
Îndeplinit în proporţie de 108,08 la
sută. Pe secţii, planul trimestrial a fost
realizat astfel: la secţia maşini de
fabricaţie cu 102,53 la sută, la magazie
cu 103,55 la sută şi la caiete cu 113,49
la sulă. Producţia valorică globală pe
ultima lună a trimestrului trecut a fost
realizată în proporţie de 103,80 la sută.
Munca, colectivului de muncitori, in­
gineri şi tehnicieni de la fabrica „1
Mai“ Peireşti s-a dovedit a fi rodnică
şi în decursul celor 5 zile care s-au
scurs din luna octombrie.
Astfel, în săptămîna trecută, planul
Ia maşinile de fabricaţie s-a realizat
cu 110,85 la sută, la magazie cu
119,03 la sută şi la caiete cu 121,50
Ia sută.
I. ŞERBAN
Manifestări
Miercuri 8 octom brie 1958
ţia tăbăcărie a fa- I
I bricii „Simion Băm ufiu“ din -j
LSebeş\-nti-'admite lucrări de 1
lproastă calitate. Ţine mult ^
la marca fabriciic I
IN FO TO : Tov. ’Cornel I
. •y.v'-1 \
L Lazăr, în plină acţiviiale. I
L i%-j —i i-«
Dar aceasta nu este de ajuns.
Pînă' la marea sărbătoare, mai
este încă timp. De aceea şi în'
luna. aceasta, minerii din Lonea
au pornit hotărâţi în întrecere.
In primele 4 zile ale lunii ei
au îndeplinit planul în propor­
ţie de 106,6 la sută, dind im­
portante cantităţi de cărbune
peste plan.
brie a fost îndeplinit in propor­
ţie de 104,5 la sută.
* tuturor intelectualilor şi în special a
T Tov. Ioăii Sevesireân, pantofar Id fabrică dă încălţăminte -„'Ardeleana“
din ’Alba Iulia dă lucrări’ de bună ca lilaie. şi'in cantităţi sporite.
In clişeu: Tov. Ioan Sevesireân liicrînd la maşina de freziii iqciŢrl.
LA O R Ă Ş T IE
ale prieteniei O expoziţie
O atmosferă de caldă şl trai­
nică prietenie a caracterizat adu­ He artă plastică
narea festivă ce a avut loc ieri
dupu-amlază în sala cinemato­
grafului „Filimon Sîrbu” din o-
raşul Devei, consacrată deschide­ ORĂŞTIE (de la subredacţia no'as. museţea realităţilor zilelor noastre
rii Lunii prieteniei ronvtno-sovie-
lice. Sute de oameni ai muncii iră voluntară) — Zilele acestea, în şi amintim, între altoie, compoziţiile'
din întreprinderile şi instituţiile
oraşului Deva au manifestat prezenţa organelor locale de partid şi „Brudina de peste Mureş, la Foit",
]pentru prietenia de nezdruncinat de stat, precum şi a numeroşi oa- cu aspecte cromatice variate şl pito-
dintre poporul romtn şi popoa­
4 pagini 20 bani rele frăţeşti sovietice. meni ai muncii invitaţi din întreprin- reşti (de Ana Olaru), „Fabrica Di-
Inaugurarea şcolii hi cadrul adunării festive tov. deri şi instituţii, la Gasa raională gitalis“ (Barcău Constantin), „Pe
de partid de 1 an Dumitru Dejeu, membru in
Biroul Comitetului regional de cultură s-a descins o expoziţie valea Băişii” (Traian Igna), „Sa­
Ieri, într-un local complect renovat, P.M.R., preşedintele Comitetului
s-a inaugurat la Orăştie, şcoala de executiv al Sfatului popular re­ de pictura, sculptură şi gravură a natoriul de noapte Cugir“ (Grigore
partid c u . durata de un an. La des­ gional, preşedintele Consiliului
chidere au participat tovarăşii David regional A.R.L.U.S., a făcut o artiştilor amatori membri ai cercuri- Gaşpar) etc. Subliniem de asemenea
Lazăr, secretar al Comitetului regio­ amplă expunere asupra realiză­
nal de partid, Alexandru ŞuiuţUi, pri«n- rilor ps care le-a obţinut lor de artă plastică din Orăştie şi Cu- năzuinţa artiştilor de a valorifica
secretar al Comitetului raional de par­ U.R.S.S. în cei 41 de ani de e-
tid Orăştie, Ioan Raţek, activist al xistenţă. Totodată, a fost reliefai gir. Expoziţia se adaugă ca o nouă rea- frumuseţile specifice raionului; e
secţiei de propagandă şi agitaţie a şi ajutorul pe care ţara noastră
Comitetului regional de partid, Întreg lizare culturală de seamă a oraşului cazul compoziţiilor de peisaj „Vedere
corpul didactic al şcolii în frunte cu şi celelalte ţări frăţeşti, l-au pri­
mit din partea U.R.S.S. nostru. Descrierea în cîteva cuvinte din Orăştie“ (de Rodioa M ein ic),'
In cadrul adunării festive, An­ n-ar putea egala contemplarea direc.- „Vedere din staţiunea Geoagiu băi’’
tă a lucrărilor oare au prins pe pîn- (Traian Igna), „Vedere din Orăştie“ (
zele expuse năzuinţele şi sentimen- (Eugen Vodă) şi „Vedere din parcul c
tele sincere ale plasticilor amatori Orăştiei“ (Ana Olaru). Nu lipsesc (
din raionul Orăştie. Să încercăm, din expoziţie unele lucrări de !magi- C
totuşi, să aducem uncie precizări naţie sau după natură, cum e cazul
care să uşureze .vizitatorului apreoi- tablourilor executate de Călin Vlad'
crea intenţiilor acestei acţiuni cui- şi Ileana Todea, elevi iniţiaţi la cer- 1
turale. cui de la Casa pionierilor, intre iu- 1
Mai întîi cîteva' cifre: expoziţia în- crărilc realiste se cer a fi am intite1
tov. Mihai Obrejan, director, precum samblul de estradă al Sfatului sumează un număr de peste 100 iu- între altele şi portretele „George E-
şi toţi elevii care compun prima se­ popular regional si formaţia ar­ crări a celor 18 talentaţi expozanţi, nescu“ (Ana Olaru), „Decebal” (Eri-
rie a acestei noi şcoli de partid. tistică D.R.D.M. Hunedoara, au Tematic, expoziţia se caracterizează ca Cernea), dar mai ou scamă lucra-*
prezentat un bogat program ar­ prin varietatea compoziţiilor şi ima- rea care domină expoziţia, „Bustul1
In cuvîntul de deschidere, tov. Da­ tistic. ginilor care, de cele mai multe ori, Iui Vlaicu“ — sculptură în gips de*
vid Lazăr, a subliniat importanţa în­ sînt exprimate într-un stil popular Ana Olaru. De altfel, în domeniul
fiinţării noii şcoli de partid şi rolul Asemenea adunări festive au direct. Din «atmosfera luminoasă şi portretisticei remarcăm unele reali- 1
său deosebit în pregătirea politico-ideo- avut ioc şi în oraşele Sebeş, Ha­ optimă a lucrărilor desprindem cîteva zări prin care ni se comunică în med
logică a activiştilor şi membrilor de ţeg, Hunedoara, Petroşani, Alba aspecte realiste şi inedite. Se impu­
partid. De asemenea, vorbitorul a a- lutia ş. a. ne astfel, de la bun început, subli­ Prof. IOAN ILIESCU
rătat sarcinile care stau în faţa cor­ nierea străduinţelor de a prinde fru-
pului didactic şi a elevilor. (Continuare In pag. 3-a)
In încheierea cuvîntului său, Iov. I m iR t^ m n tw iL iiii iiax
David Lazăr a exprimat încrederea
pe care o are biroul Comitetului re­
gional de partid în rezultatele rodnice insămînfările Irebuie grăbitei
ce se vor obţine în pregătirea elevilor
şi a urat întregului colectiv al şcolii
succese în muncă. O scurtă privire asupra situa­ Inaţia însămînţărilor existentă proporţie de 5,22 la sută, nu do­
Au mai luat cuvîntul tovarăşii A- ţiei însâmîniărilor din raionul la data actuală în mai multe co­ vedeşte că în comuna Ilia se pu­
iexandru Şukiţiu, prim-secretar al Co­ lila, ne dă posibilitatea să con­
mitetului raional de partid Orăştie, şi statăm că această lucrare de mune din raionul lila. Aşa, ae e- tea însjămînţa mai mult ? Rezul­
Mihai Obrejan, directorul şcolii. mare importanţă pentru obţine­
rea de recolte bogate in amu xemplu, (de altfel cum reiese şi tă de aci că sfatul popular co­
Din partea elevilor, au vorbit tova­ viitor, nu se execută pe măsura
răşii Andrei Sălcudeann, muncitor Ia posibilităţilor existente în raion. din situaţia alăturată) în co­ munal a lăsat ca lucrările de a-
I.C.S. Hunedoara, Diontsie Pintecan şi Spunem aceasta, bazaţi pe si­
Dumitru Găgeanu. Tovarăşul Andrei tuaţia însămînţărilor comunicată munele Buruiene, IIarau, Căr- rat şi semănat să se desfăşoare
Sălcudeanu, în numele întregului co­ Secţiei agricole raionale la dala măzineşti, Vărmaga, Zam şi al­ la voia intimplării.
lectiv al şcolii, a arătat că elevii vor de 6 octombrie 1958. Iată de alt­ tele, unde organizaţiile de partid Intr-un ritm cu totul nesaiisfă-
depune toate străduinţele pentru a-şi fel cum se prezintă în fiecare co­ şi sfaturile populare s-au preo­ cător se .însămînţează şi in .în­
însuşi temeinic învăţătura marxist-le- mună situaţia însămînţărilor cupat îndeaproape şi din timp tovărăşirile agricole. Pînă la da­
ninistă, pentru a deveni cadre de nă­ realizate faţă de plan :
dejde ale partidului în munca de con­ de pregătirea însămînţărilor,' cit ta de 6 octombrie a. c., întovă­
struire a socialismului. Comuna % şi de insămînţări, s-au însămîn- ¦ răşită au însămînţat abia '16,80
ÎOCS Alma? Saliste 21,42 ţat suprafeţe mari r de teren, cu la sulă din suprafaţa planificată
Bătrâna .— toate că nu sînt condiţii mai bu­ a se cultiva qu cereale de toam­
DIN ACTIVITATEA Brăn işea . , 27,46 ne dccît în comunele lila, Roş­ nă.
Burjuc 16,00
Buruiene 39,46 eam, Dobra, Lăpuşnic şi Lăpu- Timpul este 'destul de inamici
Cărmăzin-eşti 35,50 giu, unde s-a însămânţat între 5 şi orice zi intirziatâ, la însămin-
că rainfflui cultural din Zlaina Cirjiţi 32,10 şi 13,71 la sut㦠din suprafaţa fări, poate să aducă pagube
Certej 3,95 planificată. ' Oare faptul că gos­ mari. de recoltă. D'e aceea, una
Dobra 6,42 podăria agricolă colectivă din /- din sarcinile cele mai importan­
Fyrcşoara 31,10 Ha a însămînţat peste 50 la su­ te care revin organelor de par­
• 4¦ ••¦' <¦V • Vs Vv*¦" i. lea Mică etc. Pînă în prezent la acest Gurasada 25,00 ‘ tă din suprafaţa planificată, in tid şi de stat din raionul Ilia in
cămin s-au organizat pentru feimel timp ce planul pe comună la in- această perioadă este de a mo­
Zi de' zi activitatea’ cămipi'fuL cul­ cercuri de cultură generală şi cercuri săminţări e realizat numai în biliza toate forţele la insăminiat.
tural din Zlaina cunoaşte noi1 succese.
In acest an, în cadrul căminului .cul­
tura! s-au ţinut numeroase conferinţe de croitorie.
pe probleme ale politicii1' externe a Incepînd cu iuna aceasta, ia căminul
U.R.S.S. şi ţării noastre, dconferinţe cultural din Zlatna se vor mai orga­
pe tema educării patriotice a maselor niza- alte cercuri de cultură generală
şl din trecutul eroic de luptă al poporu­ şi croitorie, precum şi cursuri agrozoo­
lui nostru, conferinţe pe tema’ transfor­ tehnice. Hă rău 40,70
mării socialiste a agriculturii etc. Nu­ Echipele de teatru ale căminului, Ilia 5,22
meroase seri culturale şi'şezători, ser­ Lăpugiu 13,71
care numai în anul acesta au pregă­ Lăpuşnic 4,80
bări cîmpeneşti cu programe artistice tit şi prezentat piesele „Doctor în fi­ Pojoga 27,00
lozofie“, „Doamna ministru“ şi „..Es­ Roşcani 10,00
prezentate de fo*rm...a*ţ.i«ile •a.rti,st-ic>e ale eu", au în perspectivă punerea în sce­ Sirbi 28.20
nă a vestitei, comedii a Gabrielei Za- Şoimuş. 32,30
căminului, au făcut de asemenea o- polska „Moralitatea doamnei Dulska" Vărmaga 41,00
şi „Noapte albă“ de V. Luca. Veţel 33,50
biecful activităţii activiştilor culturali Visca —
Tot din iniţiativa conducerii cămi­ Vorţa 25,33
din Zlatna. . ^i nului cultural, în toamna acestui an, Zam 40,74
copiii din Zlatna vor viziona specta­
Artiştii amatori ai căminului, în dis­ colele unei formaţii de amatori de tea­ Total p*e raion . 22,00
tru de păpuşi. Produoţiile care se vor
cuţiile lor, amintesc adesea despre pro- realiza cu forţele amatorilor din comu­
nă, vor trebui însă sprijinite şi în­
gramele artistice axate pe transforma­ drumate de colectivul teatrului de pă­
puşi din Alba Iulia, în regie, montare,
rea socialistă a agriculturii, cu care costumaţie, mînujre.
s-au deplasat prin satele din jurul Continuînd această activitate, îmbo­
găţind-o mereu pe parcurs, cu un aju­
Ziatnei — Pătrunjeni, Cib,- Glod, Va- tor mal concret şi eficace din partea
cadrelor didactice existente în comună,
căminul cultural din Zlatna va contri­ Desigur că procentul realizat Peste 70 de persoane fac parte din corul căminului cullural din Sâs-
bui şi mai mult prin activitatea sa la
educarea oamenilor, la folosirea cît la insămînţări nu poate să mul­ dori, raionul Sebeş. Cu ocazia seini centenarului corului de la Poiana,
mai plăcută şi mai instructivă a tim­ ţumească organele de partid şi
pului liber al acestora. de stat din raionul respectiv. săsciorenii, dirijaţi de Simion Opreau, au dat dovada imul cor puternic,
S-ar putea motiva (de unele or­
gane' de partid şi de stat) situa­ bine instruit. Cîntecete „Patria" de Tita Dumitrescu, „Ca la noi" de Sabin
ţia slabă la insămînţări prin
faptul că terenul e tare. E ade­ Drăgoi şi „Răsună satul“ de Grigore Macovei, au fost mult apreciate, de
vărat că seceta îndelungată a
dus Ia întărirea pământului. Dar, spectatori. In clişeu: Corul din Săsciori.
ştiinţa agrotehnică a pus la în­ ......... .......OC :-- 1----
demâna agricultorilor metode di­
ferite de lucru, chiar şi pentru Oam eni şi fapte
condiţii de climă mai vitrege. Şi
de a m in a Ţebea
E. ARMEANU acest lucru îl confirmă însăşi si- G rija pentru club poate avea loc aici, cind
cei ce muncesc in jur nu se văd locuinţe? După
Şedinţa consiliului A. S. I. T. : cite mi s-a spus, acestea sint
¦¦¦4*1 Era dimineaţă. Soarele, a- tare răspîndite.
In ziua •
de la U. Ai. C. bia a început să apară de după — Asta vi se pare. Dar ia să
vezi cîţi o să fie după-masă la
CUGIR (de la subredacţia noastră voluntară) culmile dealului peste care se film.. Şi nu ca să ne lăudăm,
însă echipa artistică a minei,
întind ca nişte şerpi uriaşi cab­ pleacă zilele acestea la concurs
faza regională, iar echipa de
l de 4 octombrie 1958 ;a avut loc şedinţa lărgită a comitetului ¦ lurile funicularului ce transportă popice la Alba Iulia.
¦ cercului A.S.I.T. de la U,M. Cugir. La această şedinţă a fost* cărbunele de la Ţebea la Brad. M-am lăsat convins şi ne-am
continuat drumul mai departe,
o discutată darea de seamă asupra activităţii desfăşurată de* însoţit de tinărul inginer Vic­ ureînd pe cărarea ce duce spre
puţul principal. I,a faţă, pe par­
¦ membrii. A.S.I.T. în trimestrul III al anului în curs. In refera-* tor Henţiu, am ieşit din biroul tea stingă, ne-ant apropiat de
două clădiri scun.de şi alungite,
¦ tul prezentat de preşedintele cercului, s-a arătat .că membrii * şefului de exploatare, cu scopul construite din cărămidă, ce pă­
reau a fi nişte barăci.
¦ A.S.I.T. au obţinut-succese deosebite, rezolvînd un număr de* de a vizita mina. Ocolind clădi­
— Acestea sînt dormitoarele
¦ 29 -probleme din planul'tem atic pe 1958, dintre care un număr* rea administrativă, pe partea o- pentru muncitorii veniţi din alte
părţi. Dacă doriţi, să intrăm
¦ de 5 au şi fost aplicate în producţie; în trimestrul III, mimă-* pusă intrării principale nişte înăuiritru.
¦ rul de membri ia crescut de la 157 la 334 etc. ¦ firme scrise in culori sugestive, Am primit propunerea tova­
răşului Hentiu si am intrat m-
¦ După discutarea dării de seamă a fost prezentat planul d e j îmi atrag în mod deosebit aten­
' OH. COMŞUŢA
> acţiune pe 'trimestrul IV în care au îost prevăzute: ţinerea a 12* ţia : „Magazin de îmbrăcămin­
(mj&tnitaré, ta pag. 3-a)
¦ conferinţe tehnice, rezolvarea a 15 teme tehnice din planul tema- ¦ te“, „Alimentara“, iar ceva mai
¦ 'tic legat organic de problemele de producţie ale uzinei etc. S-a* încolo „Clubul muncitoresc“.
¦ prevăzut ca obiectiv special un plan.de măsuri menit să contri- * însoţitorul meu, se înghesuie
buie la reducerea rebuturilor sub procentul admis. ¦ la cuvânt. -[vevm-r
¦ La discuţii, membrii A.S.I.T, şi-au luat angajamentul de* — Da, da, tovarăşe. Avem şi
¦ a lupta pentru traducerea în viaţă a planului de acţiune propus* noi club. A fost construit in
¦ şi d-e a prezenta cabinetului tehnic pînă la data de 7 noieţnbrie ¦ cinstea Zilei minerului. Şi toa­
X circa 30 de inovaţii. ing. nicolae mercea« tă lucrarea, nu a durat decrt 3
¦ •“ *
»uiU M inm • zile. ’ ____ .
««L¦¦«<**¦«««»*t
Bine. dar ce activitate de