Page 26 - 1958-10
P. 26
Fag.' 2 ÜRUMÜL SUCIA LISMULUr Nr.' 1183
Printre mun
citoarele frunta
şe de la fabrica
„Ardeleana“ din
Alba Julia se
numără şi ide
FRUNTAŞE 0 © /V mi mista Paveca
Ii pritficf Micu. Printr-o
ÍIÚ-L bună organiza
re a procesului
Intr-una din şedinţele sale Produsele fabricii de blănuri „Vi normele. Pe luna septembrie s-au pre canic cu trei strunguri, s-a prorurat ! de producţie,
de lucru, comitetul de femei pe dra“ din Orăşlie şi-au cucerit în ul lucrat la Vidra cu 34 la sută mai mul un nou generator de aburi cu o su reuşeşte să-şi
Combinatul siderurgic Hunedoa timul timp un prestigiu binemeritat, te blănuri de vînat înnobilate şi cu prafaţă de încălzire de 53 m.p., s-a depăşească sis
ra, a analizat aportul pe care calitatea blănurilor prelucrate aci 42 la sută mal multe piei cojocărie. extins secţia de prelucrare a pieilor tematic sarcina
il aduc femeile in procesul dc fiind mult apreciată chiar şi în stră De asemenea, la produsele superioa din vînat şi multe altele. Întreprinde de plan. Numai
producţie. Cu această ocazie inătate. re, s-au depăşit normele de plan cu rea şi-a părăsit tot mai muii caracte pe luna septem
s-a constatat că din cele peste 0— !6 la sută. rul sezonier, permaneniizindu-şi acti brie, ea a obţi
1.000 de femei care lucrează e- Blănurii ; de vulpi, jderi, pisici :31- vitatea de producţie pe tot timpul a- nut o depăşire
fectiv in sectoarele productive, batice, vînate în ţară sau aduse din Dacă stai de vorbă cu secretând nuiui. a normei de lu
un număr destul de mare şi-au China şi Bulgaria, se transformă sub organizaţiei de bază a întreprinderii, cru cu 2 la su
realizat şi chiar depăşit in mod mîinile îndemînatice ale femeilor de iov. Petru Argint, vei afla multe lu Muncitoarele depun eforturi pentru tă. In aceiaşi
sisteamtic sarcinile de plan. la Vidra, căpătînd un aspect elegant cruri frumoase din activitatea de pro a mări şi mai mult prestigiu! fabricii timp ea a dat
Printre acestea se pot enumera şi plăcut. Acest criteriu atît de impor ducţie a femeilor. Vei auzi de comu îmbunătăţindu-şi continuu pregătirea produse superi
membrele brigăzii de la valori tant în confecţionarea hainelor de nista Aurelia Stănuţ care îşi depăşeş profesională. De asemenea, femeile oare, procenta-
ficarea deşeurilor, cele 4 brigăzi damă, gulerelor, manşoaneior, căciuli- te regulat norma cu 11 la sută, de sînt în primele rinduri ale luptei pen
de la depozite şi altele. ţeior, impune îndemînare şi bun gust. candidatele de partid Paraschiva Mic tru economii. De exemplu, cele de la jj jul calităţii cres-
De aceea, la locurile de muncă, unde iră, Elena Poenar, Maria Eleneş şi secţia resortare, valorifică lunar la ’ cind cu 3 la
Din rindul brigăzilor amin sensibilitatea degetelor trebuie îmbi Florica Groza, care dau lunar cu 5-7 D.C.A. lină recuperată din blănurile
tite au fost evidenţiate muncitoa nată cu dexteritatea ochiului, lucrează la sută mai multe produse etc. prelucrate în valoare de aproximativ sută.
rele Solia Cotoi, Sara Cloş, Me- în majoritatea cazurilor femei. 12.000 lei... In clişeu: U-
lania Dumitrescu, Maria Prodan, Aceste rezultate sînt obţinute
Elena Oprea şi Ani Tiss, care E o adevărată plăcere să le pri prin eforturi sporite, deoarece înainte dc-a pleca din fabrică, am temista Raoeca
au fost declarate fruntaşe pe veşti la lucru; sînt vesele şi harnice. întreaga întreprindere se găseşte în Irecut pe la secţia „sortare ca produs Micu la locul
combinat. Fiecare operaţiune, menită să cizeleze stadiul de reorganizare pe bazele teh finit“. In faţa unei oglinzi, o femeie de muncă.
sau să dea colorit, este făcută cu un nicii moderne, producţia mergînd pa tinără proba una după alta blănuri
—— evident aer de stăruinţă şi orgoliu in rale! cu această acţiune. La spălătorie de diferite nuanţe din stivele aşezate de confruntare
tim, ca şi cum fiecare dintre aceste şi vopsitorie se înlocuiesc vechile in pe lingă mesele de lucru. Am întreta-
La odihnă obiecte ar purta cu ele semnătura pro stalaţii antrenate cu curele de trans t-o dacă această operaţiune face parte
prie. După fiecare operaţiune, blana misie de la o singură sursă, cu insta din controlul dc calitate. Mi-a răs
La Trustul 4 construcţii se gă e privită îndelung, studiată cu pa laţii noi, mai mari, antrenate indivi puns zîmbind mirată:
sesc numeroase femei care, în siunea vibrantă a artistului ce îşi ad dual de electromotoare.
miră critic opera. O aşează apoi din — Nu face parte din control, dar
raport cu calificarea, — zidăriţe, nou pe masa de lucru, netezind cu Instalaţii noi înlocuiesc trepiat pa o fac aşa... Sînt femeie, iar gusturile
dulgheriţe, macaragiste, etc. - palma cutele abia reliefate, sau să re cele cu productivitate scăzută şi la femeilor seamănă. Aşa că, dacă îmi
aduc un aport efectiv la reali secţia honduri sau la secţia înnobila place mie, va place şi altora. Noi toa
zarea sarcinilor de plan. Condu facă o operaţiune sau alta, străduin- re. In iiltimul timp s-a construit aci, te ne străduim să lucrăm în aşa fel Plecasem din oraşul Deva un colectiv puternic cu rezul Tot pentru merite deosebite
cerea trustului şi .comitetul de du-se parcă să dăruiască obiectului din ca şi cum fiecare biană am face-o pen
întreprindere finind cont de a- mînă o parte din graţia şi intimitatea mai mult din resurse locale, o hală tru noi înşine. cu mult înainte de revărsatul tate deosebite în muncă. In in muncă vopsitoarea Marga
ei. pentru depozitarea pieilor cu o supra zorilor. Vroiam să surprindem sectoarele direct productive lu reta Jarana a fost şi ea con
cest fapt, s-au Îngrijit din timp faţă dc cca. 100 m.p., un atelier me GH. S.
ca femeile din cadrul trustului Peste tot în fabrică, prin secţiile de momentul începerii lucrului de crează numai 18 tovarăşe, din firmată de curind candidată de
să-şi poată petrece concediul de argăsitorie şi în special la cele de dimineaţă la Atelierele C.F.R. tre care 10 sint comuniste. A- partid, iar Victoria Fiorea ca
odihnă în condiţiuni ctt mai bu înnobilare, femeile împodobesc ia fie
ne. !n acest scop au fost trimise care pas locurile de muncă. Dacă Simeria. Prima cunoştinţă a nortul lor însă Ia realizarea membră de pariici.
pînă acum in diferite staţiuni întreprinderea a îndeplinit pe acer-t
trimestru planul valoric în proporţie fost portarul. sarcinilor de plan este evident In clrum spre secţia 11l-a
balneo-clknaterice din ţară ca : de 115 la sută, un mare merit revine
Eforie, Sinaia, Predeal, Mamaia celor aproape 100 de femei ce lucrea — Aţi venit prea devreme peste iot. mecanica, am inlilnit o altă
şi altele, un număr de 30 de fe ză efectiv aci, de.păşindn-şi regulat
mei. — spuse el. Am făcut cunoştinţă cu ci femeie. Era îmbrăcată intr-un
Şi avea dreptate. Aici munci teva din acestea. halat albastru şi purta la sub
torii încep lucrul la orele Maria Albu, de pilclă, a în ţioară un pachet de ziare. Af
7,30. Pînă atunci ne-arn înde drăgit meseria de sudoriţă. U- lăm că o cheamă Anina Şerban
letnicit cu vizitarea afişelor, nirea fiecărei piese cu ajutorul şi. că este difuzoare volunta
panourilor, vitrinelor ele. La aparatului de sudură înseam ră de presă. Iniotdeauna dis
un moment dat se auzi primul nă pentru ea un pas înainte tribuie ziarele înainte de înce
semnal de sirenă. Portarul îşi spte o calificare desăvîrşită. perea lucrului. Anina Şerban,
O FEM MATA
aranjă ţinuta ca pentru o mare Flacăra oxi-acetilenică nu o mai însă, este şi o munciioare des
Cind îşi auzi numele, se ridică in Vorbele ei au fost întotdeauna ur
picioare şi porni încet spre masa pre mate de !apte, personal fiind in !mu primire şi ni se adresă. inspăimintă ca. acum cîţiva toinică. Lucrează la bormaşi-
zidiului. Toţi cei din sală o cunoşteau ţea tuturor acţiunilor întreprinse. La
bine_ Era doar Maria loidache, mun munca voluntară, de pildă, pentru să- — Sosesc. ani. Fa devenit un prieten ne nă şi îşi depăşeşte zilnic sar
citoare fruntaşă la fabrica l.A.R.T. din parea şanţului necesar conductei de
oraşul Deva. Deşi rrau tovarăşii ci gaz metan, a /ost printre primele. — Cine ? am întrebat noi. despărţit. Am văzut-o de ati- cinile de pian. Dar ea şi-a a-
— Femeile — răspunse ţan tea ori la locul de muncă, iar tras stima întregului colectiv
de muncă şi cetă Aici, împreună cu ţoş noua noastră cunoştinţă. alături de ea şi pe Filofleia si. pentru faptul că in timpul
ţeni din circum ceilalţi muncitori şi Tîlcul cuvîntului „sosesc" Kopetin, Ana Cornea şi pe al cind nu are de lucru minuieşte
scripţia electorală alegători a muncit Fam aflat mai tîrziu de la to tele care au îmbrăţişat aceeaşi macaraua. Şi, dacă secţia re
orăşenească nr. 3, cu mult entuziasm. uşeşte să-şi realizeze in mod
totuşi Maria se Nu mai vorbim dc \ varăşul Lăscuţ Vlad, secretar meserie. Primele două sint co sistematic prevederile de plan.
simţi emoţionată. aportul pe care { al comitetului de partid. muniste, iar Ana Cornea can utunei să ştiţi că un merit de
Şi, doar nu era Maria Iordache îl didată de partid. Acum îşi în osebit îl are şi Anica Şerban,
pentru prima dată aduce în procesul — E adevărat — spuse to-
cînd vorbea de la de producţie unde varăşul secretar. Muncitoarele
tribuna unei adu datorită rezultate noastre sînt întotdeauna pri tocmeşte şi ea dosarul pentru care, cu ajutorul macaralei,
nări. Dar. momen lor obţinute in mele, nu numai ca prezenţă la a deveni membră de partid. transportă la timp toate mate
tul alegerii ei ca muncă, a fost de
clarată fruntaşă pe Arta populară este armonios şi bogat reprezentată în casele bătrîneşti serviciu clar şi ca aport in pro Tovarăşii de muncă, şi în spe rialele necesare procesului de
deputată o făcu să Iabrică. Fotografia din Poiana. Coloritul viu şi execuţia fină a tuturor obiectelor rînduite cu cesul de producţie.
aibă un simţămînl ei se găseşte şi la mult gust în casele bătrîneşti, reami nlesc de îndemniarea şi priceperea cial comuniştii, ii cunosc bine producţie.
ora actuală la pa
de mare bucurie noul de onoare a! poienăriţelor. Apoi, o vizită prin diferite priceperea în muncă, modestia Vizita noastră la Atelierele
fruntaşilor in pro Inferiorul unei case bătrîneşti din Poiana abundă în covoare, „chin- ateliere ne-a oferit prilejul şi cinstea. De aceea, cind îi vor C.F.R. Simeria a fost scurtă,
si emoţii. ducţie. discuta cererea, se vor bucura dar ea ne-a oferit prilejul de
dee“ (prosoape), straie pentru aco perit palorile, ţoale cu ciucuri, „căpă- să confruntăm cele spuse de
A discutat apoi tuie" (perne), „dăsagi“ şi „desăguţi cu pui“ — toate lucrate în casă, far- secretar. Totul era adevărat...
furii înflorate, „urcioare“ şi alte vase frumos pictate în motive romîneşti De fapt, la Atelierele C.F.R. mult că rindurile lor se întă a afla lucruri, interesante din
îndelung cit alegă
sau flori. I Simeria, femeile le poţi numă- resc cu încă o tovarăşă destoi munca femeilor de aici.
IN CLIŞEU: Interior de casă bătrînească din Poiana.
) ra pe degete dar ele formează nică. I. MANEA
--'V-'N
torii despre problemele 'gospodăreşti Organizuidu-şi temeinic locul de
ale circumscripţiei. muncă, ea reuşeşte să lipească zilnic Un izvor nesecat de creiaţie, Un chip luminos^ de neuitat, mai scot nici un cuvînt. După e-
un optimism inepuizabil — iată al dramaturgiei sovietice forturi supraomeneşti, mi am re
De atunci au trecut ctleva tuni. Pe peste 800 de cutii. Lucrul realizai de trăsăturile distinctive ale eroi venii, am aruncat definitiv tot
nelor vieţii sovietice. Femeia trecutul şi ca renăscută, i-am a-
deputata Maria Iordache o puteai ve Maria Iordache este întotdeauna de. drosat lui Koşkin fraza dc re
truditoare a holdelor, care abia plică”.
dea mereu prin circumscripţie discu- calitate bună. Acest fapt îl confirmă s-a trezit la creaţia de sine stătă
toare, şi colhoznica înaintată Chiar de la prima sa apariţie
tînd cu cetăţenii despre aprovizionarea şi fişele de control în care slă scris: care îmbină bogata ei experien fabrici şi uzine, saci cu cartofi lişti, urmăriţi de soţul ei, Iaro- pe scenă, larovaia nu este o sim
magazinelor cu mărfurile necesare, „eoniorm stasului". Pentru loale aces ţă cu realizările ştiinţei agrico voi. plă „simpatizantă a revoluţiei“,
despre necesitatea păstrări! curăţeniei tea tovarăşii de muncă o slimrată. A- le... Femeia inovator în produc îngheţaţi, descărcăm vagoane ci este absorbită cu totul de lup
pe stradă etc21 legătorii la !el. Cum s-ar zice. M r a ţie, care prin munca sa deschi de combustibil..., făceam o mie Piesa arată cum se căleşte ta revoluţionară, nu cunoaşte
de drumuri noi... Mama, care-şi de alte treburi,, care la prima treptat caracterul Liubovei la- compromisuri, este de o extremă
Iordache este o !emcic stimată. educă fii şi fiice, patrioţi ai ţării vedere nu aveau nici o contin de EKATER1NA LOG HI NOVA rovaiei, cum ea îşi biruie rămă exigenţă faţă dc ea însăşi. Deşi
socialiste... învăţătoarea, care genţă cu (arta. Dar, în aceste for ea are foarte dezvoltat sentimen
iliiiiii'iilliii făureşte omul nou... Femeia me me, uneori simple, de activitate şiţele de duioşie şi de naivitate tul datoriei, Liubov nutreşte
dic, care şi-a consacrat viaţ^ socială din primo ani ai revolu politică şi cum în sfirşit intră in încă speranţa naivă că soţul ei
Coltul M O E luptei împotriva bolilor... Nenu ţiei noi am căpătat o nouă a ti Piesa „Liubov larovaia”, care rîndurile partidului bolşevicilor. va rupe de dragul ei toate le
mărate chipuri de astfel de fe tudine faţă de viaţă — atitudi a fost jucată pentru prima dată găturile cu duşmanii.
mei a adus realitatea sovietică nea actorului — cetăţean faţă in jurul anului 1920 pe scena Remarcabila actriţă Vera Pa-
pe scenele teatrelor, începînd cu Teatrului Mic şi a Teatrului de şennaia a interpretat cu măies Toi ceea ce .a realizat Paşen-
gloriosul comisar din „Tragedia de patria sa”. Artă din Moscova, ocupă de a- nahi in acest rol a devenit un
optimistă”, ctt simpla învăţătoa Artista sovietică Seraima Mir- tunci un loc temeinic în reperto trie rolul lui larovaia, prezen- modei de întruchipare scenică a
re rusă din „Liubov Iarovaia'sşi riile multor teatre sovietice. tînd-o ca un caracter în dezvol
pînă ia eroinele din zilele noas ban, continuînd parcă idee a ex luminoasei figuri a Liubovei Ia-
tre. primată de Babanova, adaugă : Destinul Jarovaiei este tragic. tare, curajos, care a rezistat în rovaia.
„Actorul sovietic este întotdeau Indrăgostindu-se în tinereţe de cercărilor. Este semnificativ rap
însăşi viaţa oferă ariei so na conştient pentru cc joacă e! revoluţionarul Iarovoî, ea l-a tul că tocmai artista a fost aceea Piesa iui Trenev, creată acum
vietice trăsăturile caracteristice pe scenă. Diferitele exhibiţii prin pw d u t curînd fiind insă con care a propus autorului piesei tre* decenii, nu şi-a pierdut far
ale celor mai buni oameni, le care sc caută să sc obţină o fru vinsă că el a căzut în lupta pen- ultima replică a lui larovaia.
dezvăluie frumuseţea şi forţa lor museţe ieftină, sînt detestate cu Răspunzind comisarului Koşkin, mecul nici în zilele noastre. Anii
lăuntrică, ii permite ca prin ima Uoiărire de majoritatea covirşi' /«*, /or. a Liubov îi vorbeşte sub impulsul nu au şters culorile minunate ale
gini artistice să înfăţişeze chi toare a actorilor noştri ca un unei mari forţe interioare : „Nu, figurii sale centrale. Generaţie
puri de noi şi noi generaţii de balast inutil. Toate străduinţele ţ FEMEIA { e.i abia de astăzi am devenit un după generaţie de noi ariiste sint
cetăţeni sovietici. lor au în prezent drept scop ca tovarăş devotat”. Această scenă mindre să interpreteze acest rol
arta lor să aibă un caracter con >SOVIETICĂ ( eLste redată de Paşennaia cu c — întruchiparea anilor eroici ai
Ce imprimă multora dintre în cret, real, veridic, ca să lăspun- ^*sSg* P '**af ***? y*sft '•ta*' '«a/ precizie aproape sculpturală şi războiului civil, cînd se hotăra
truchipările scenice acest carac dă spiritului timpului, spiritu este una din cele mai emoţionan în ioc şi singe viitorul destin al
ter realist ? Iată ce scrie în a- tru cauza poporului. Larovaia u- te din spectacol. poporului. Sînt mulţi aceia care
ceaistă privinţă artista Maria lui epocii noastre”, răşte pe „paraziţii” care „i-au îşi amintesc că atunci cînd a a-
Babanova, care a venit pe sce De aceea., cînd răsfoim cele mineat bărbatul”. Cînd în oraş Paşennaia îşi aminteşte că a- părut această piesă în lumea li
nă după Revoluţia din Octom sosesc albii, ea îndeplineşte cele cci moment din rolul interpre terară se purtau încă discuţii
brie. mai reprezentative pagini ale is mai periculoase misiuni încre tai: i-a dat foarte mult de lucru : dacă revoluţia „nu \’a ştirbi
toriei teatrului sovietic ne apare dinţate de bolşevici. Dar soţul „in cele din urmă, la una din oare“ ceva din individualitatea
„’Artista sovietică a trecut prin figura luminoasă, de neuitat, a Iaroviaiei trăieşte şi continuă ultimele repetiţii, eu parcă m-ani „subtilă” a intelectualităţii.
aceeaşi şcoală aspră ca şi orice eroinei Liubov larovaia din pie s-o iubească ca şi înainte. Liu- contopit cu totul cu larovaia şi
femeie muncitoare din ţara noa- sa cu acelaşi nume a talentatu bov află cu durere că soţul ei a aproape pierzîndu-mi cunoştinţa Trenev şi Paşennaia au creat
slră. Ne-am obişnuit să luăm cu lui dramaturg Konstanfin Tre- trecut de partea duşmanului, că ia gîndul despărţirii inevitabile o minunată figură de intelectua
vin! ui la adunările generale. In a devenit ofiţer în armata albă. şi pentru totdeauna de cel mai lă, care şi-a contopit viaţa cu
anii de foamete, la subotnice nev. scump om, tatăl fiului meu mort, viaţa poporului şi a partidului
1. Un elegant maniou ne dungi bej cu cafeniu. O fişie căram cu acelaşi entuziasm, îm „Eu am jurat pe viaţa mea să am strigat ca o sălbatică, apo> comunist, au arătat cum pe dru-
gru purtat pe o rochie ele bro- îngustă din acest material, preună cu muncitoarele de la In piesă este evocat destinul urăsc de moarte pe toţi aceia museîndu-mi mina, m-arn stăpî- mu! deschis de revoluţie înflo
rat cu aur, material din care face garnitura deuxpicces-u- unei învăţătoare care, trecind care sînt ceea ce ai devenit tu”, nit, şi ca secerată m-am prăbu reşte şi se înalţă spre culmi ne
se face şi dublura mantoulni. lui din aceeaşi culoare (bej) prin şcoala grea a vieţii, îşi con — îi spune larovaia soţului ei. şii pe o scară, nemaipulînd să bănuite personalitatea umană.
cu fondul pardesiului. E! izbuteşte totuşi s-o amăgeas
2. Un frumos pardesiu in sacră activitatea sa luptei revo
că, iar Liubov, într-o secundă
luţionare. „furată de mirajul fericirii, cu
capul pe pieptul lui”, era aproape
să-i trădeze pe bolşevicii ilega
