Page 27 - 1958-10

N r . 1183^
LA ORÂŞŢIE
OAMENI §1 FAPTEO expoziţie
de artă plastică
(Urmare din pag. l-a)
sincer sentimente de adevărat opti­
mism şi mîndne patriotică; e vorba
de figurile luminoase ale oamenilor
muncii: portretul „Miner", uleiul
„Ţărani din Munţii Apuseni“, acva-
rela „Cioban“, lut ars „Ţăran şi ţă­
rancă“, sau acvarela „Ţărani din
Valea Jiului’’. Preluînd şi valorificînd ră curată, cu patru paturi aran­
tradiţia populară, doi dintre partici­
panţii la expoziţie sînt prezenţi ou
admirabile lucrări de gravură în
lemn : Anghel Miclea cu „furcă pen­
tru tors“, „cuţit de tocat”, „casetă
cu oglindă" şi Petru Cimponeru cu
„masă rotundă”, „tavă”, etc., lucrări
care au întregit prin specificul şi
frumuseţea lor imaginea de plăcut a
expoziţiei noastre.
Intr-o suită de culori, dînd dova­
dă de o fină sensibilitate şi spirit de
observaţie, Anton lonescu, în cele
peste 40 portrete-caricaturi, ne-a pri­
lejuit deopotrivă adevărate emoţii şi
sentimente de bună dispoziţie şi sa­
tisfacţie estetică.
Fără îndoială, că pe conducătorii
cercurilor mai ales. ca şi pe toţi par­
ticipanţii amatori ti aşteaptă pe vi­
itor nobila sarcină de a se apropia
cu şi mai mare înţelegere faţă de
temele vieţii noi, de dinamica mun­
cii şi a luptei zilelor noastre, faţă
de tematica majoră, inedită şi actu­
ală.
Deşi la nivelul unei manifestări
artistice de amatori, prin abordarea
subiectelor legate de realitatea încon­
jurătoare prin gama tematică variată,
prin simţul coloristic natural, expo-
zffia, reflectă străduinţele creatoare
şi sentimentele sincere ale artiştilor
amatori, care prin talentul lor au
năzuit să contribuie la educarea pa­
triotică şi estetică a oamenilor mun­
cii din raionul Orăştic.
cnto—
Penfru cuffuraîizarea
s e îo r
Bradui, îndepărtat orăjelt
zărăndean, este mai puţin vi- 1
zitat in turnee de marile tea -'
tre. Pentru a satisface dorin­
ţa de culturalizare a mase­
lor, şi pentru instruirea for­
maţiilor artistice, s-a înfiin­
ţat aici o casă raională d e 1
cultură.
Debutul scenic, artiştii ca­
sei dc cultură l-au făcut cu
piesa ,,Titanic vals”. Jmpre- '
ană cu membrii cooperatori
din Brad au mai prezentat ş i '
piesa „Ion Anapoda”.
In urma consfătuirii acti­
viştilor culturali care a avut
loc la Alba talia, Casa de
cultură din Brad a constatai
că repertoriul de piuă acum
este încă sărac. In urma a-
( ccstei analize, s-a pregătit un
< spectacol teatral compus din ^
\ piesele: „Răsfăţaţii” şt „Mu-\
) safirul de onoare
r — Lucrează bine. In prezent
Zilele trecute a avut loc la
Cirnpa adunarea generală a
membrilor şi candidaţilor de
partid din organizaţia de ba­
ză nr. 1 de la mina Lonea.
Darea de seamă prezentată de
vechiul birou, cit şi discuţiile
care au avut loc pe marginea
acesteia, au reliefat că in Ul­
timul an activitatea organizaţiei
de bază s-a îmbunătăţit in mod
simţitor, a crescut rolul ei în
conducerea luptei pentru spori­
rea producţiei de cărbune, în e-
ducarey marxist-leninistă a
membrilor şi candidaţilor de
partid Organizaţia de bază şi-a
sporit numericeşte rîndurile,
şi-a îmbunătăţit viaţa internă
de partid, respedînd cu mai
multă stricteţe normele leninis­
te ale vieţii de partid.
C re şîa re a producfseî
de cărbune, principala
preocupare a coîTiunsşîiior
Adunarea generală a scos în
evidenţă faptul că atenţia prin
cipală a comuniştilor din secto­
rul I al minei Lonea a fost în­
dreptată tn permanenţă spre
problemele creşterii neîntrerup­
te a producţiei de cărbune, spre
sporirea productivităţii muncii şi
reducerea preţului de cost al
cărbunelui. Această preocupare
îşi are expresia in aceea că în
nici o lună din perioada anali­
zată de darea de seamă, secto­
rul n-a rămas dator patriei cu
nici o tonă de cărbune. Dimpo­
trivă. in decursul a 3 trimestre,
colectivul sectorului a dat uzi­
nelor şi fabricilor mai mult dc
5.000 tone de cărbune peste plan.
Nu trebuie uitat că realizările
sectorului l reprezintă o contri­
buţie însemnată la succesele pe
care colectivul minei Lonea le-a
DE LA MINA ŢEBEA
(Urmare din pag. l-a)
tr-una din clădiri. Pe mijlocul
ei, se întindeau două culuare,
iar de o parte şi de alta erau
situate uşile dormitoarelor.
Am apucat-o la dreapta şi am
intrat în unul din ele. O came­
jate cu grijă, sta gata să pri­
mească pe cei ce vin să se o-
dihnească după o zi de muncă.
— Iniţial, aici a fost o bara­ noastre pe verticală se termina.
că. Toate aceste dormitoare
erau contopite in unul singur.
Erau neconfortabile şi trebuiau
compartimentate. Treaba aceas­
ta s-a făcut din fondurile între­
prinderii, iar inaugurarea, a
avut loc de Ziua minerului, m-a
lămurit însoţitorul rrieu.
Un cSisposiîiv simplu
Trecem prin faţa staţiei de
compresoare. Uşa era deschisă,
înăuntru, se puteau vedea cîte-
va fundaţii, pregătite pentru
montarea de noi compresoare şi
o mulţime de oameni care um­
blau grăbiţi cu sculele in mină.
Totul arăta că acolo se muncea
serios. Afară, nu departe de
uşă, pc un postament de lemn,
se afla un dispozitiv simplu şi
ingenios. Alături era o şină în­
doită sub forma unui arc de cerc.
— Este dispozitivul pentru
îndoirea şinelor, confecţionat de
maistrul Cornel Banciu, mi-a
spus însoţitorul.
— Pot să vi-1 chem dacă do­
riţi. Este pe aici pe undeva.
De noi s-a apropiat un om de
statură mijlocie, cam rotofei, cu
mişcări calculate. După ţinută,
se vedea că acum a lăsat lucrul
din mină, pentru a ne sta la
dispoziţie.
— înainte, noi îndoiam şine­
le cu ciocanul, la cald. Abia re­
uşeam să confecţionăm o singu­
ră cinfră pe zi. Acum însă, spe­
răm să facem 4 sau 5. După
cum vedeţi, prima probă ne-a
reuşit.
— Şi să mai Ştiţi că tovară­
şul Banciu mai are o invenţie.
Un dispozitiv de izolare a con­
ductelor. Acesta a fost cerut la
Bucureşti, a intervenit din nou
tovarăşul inginer Henţiu.
De data aceasta ne mai înso­
ţeşte şi maistrul Cornel Bocă-
nici, un om trecut de 50 de ani,
miner vechi, pripăşit prin lo­
curile acelea odată cu formarea
primelor colonii de mineri, ve­ la sfat, a adăugat tovarăşul in­ m-a informat tovarăşul inginer
niţi de prin diferite colţuri ale giner Henţiu.
ţării. El a venit din Valea Jiu­ Sus pe schelă, minerul Gheor- spre ieşirea din mină.
lui. ghe Golcea a întrerupt puţin
PATRIEI CĂRBUNE
mai mult, mai buo si mai
dobîndit in cele 3 trim estre:
27.076 ione de cărbune peste
plan. In fruntea luptei pentru
creşterea producţiei de cărbune
au fost în permanenţă brigăzile
conduse de comunişti, printre
care cele ale tovarăşilor Aurel
Berindei, Nicolae Burdea ş.a.
m.d.
Contribuţia organizaţiei dc
bază la aceste succese constă in
aceea că în mai multe rinduri bi­
rou! a pus in discuţia adunărilor
generale probleme direct legate
de procesul de producţie. Au
fost .analizate, de pildă, proble­
mele transportului subteran, dis­
ciplina in numea, felul în care
comitetul de secţie sindicală se
ocupă de antrenarea întregului
colectiv in întrecerea socialistă
ş.a. Aproape toate analizele au
fost urmate de botărîri a căror
traducere în viată au adus îm­
bunătăţiri simţitoare procesului
dc extracţie al cărbunelui.
Aîeniţie problem elor
viefii inferre de pariid
In cadrul discuţiilor ce au a-
vut loc, comuniştii au ajuns la
concluzia că dacă colectivul sec­
torului I a obţinut succese în­
semnate in lupta pentru mai
mult cărbune, mai bun şi mai
ieftin, aceasta se daforeşte în
mare măsură preocupării interi
se de oare a dat dovadă întrea­
ga organizaţie de partid. Ei au
La puţ, după o scurtă aştep­
tare, a sosit colivia in care am
intrat împreună cu alţi mineri.
S-a dat semnalul de toborire şi
după citeva secunde, totul a de­
venit beznă. Ne vedeam unul
pe altul la lumina slabă a lăm­
pilor de mină, întretăiată de pi­
cături de apă.
După puţin timp, viteza cu
care coboram s-a micşorat,
semn că sfîrşitul călătoriei
In fine, colivia s-a oprit şi am
ieşit.
Galeriile zidite, văruite şi ilu­
minate, împreună cu liniile fe­
rate ce le străbateau, făceau im­
presia că te afli într-un adevă­
rat metro.
— Ne îndreptăm spre abata­
jul nr. 18. Acolo este cam cald.
Va trebui să vă dezbrăcaţi,
ne-a spus maistrul Cornel Bo-
cănici, în timp ce ne continuam
drumul prin galerii.
Nu departe, se putea desluşi
zgomotul unui scoc oscilant, iar
pe lingă noi, din cfnd in cind,
treceau vagonete cu cărbune
împinse de mineri. Din ce ne
apropiam, căldura devenea tot
mai mare. Ajungînd la gura
scocului, pe care bulgării se ros­
togoleau în ritmul oscilaţiilor,
maistrul Bocănici a luat-o pe
lingă el şi ne-a spus că trebuie
să-l urmăm.
Am urcat aplecaţi, cu lămpi­
le în mină, pe un suitor întu­
necos, unde pe lingă zgomotul
cărbunilor şi ai pichamereior
din abataj se mai adăoga şi
apa, care le făcea să umbli mai
atent.
In cele din u-rmă, am ajuns
la capătul drumului. La lumi­
na slabă a lămpilor, ciţiva mi­
neri dezbrăcaţi pînă la briu, fn-
cărcau cărbunele pe scoc. De pe
feţele ior se prelingeau şuvoaie
negre de transpiraţie.
La apariţia noastră, s-au o-
prif, miraţi parcă pentru o cli­
pă. Apoi, se aplecară din nou
peste grămada de cărbune. Se
vedea că nu prea erau îneîntaţi
de vizită. Aveau mult de lucru.
Unui dintre ei, cu o figură
şugubeaţă, ne-a răspuns la sa­
lut zîmbind şi s-a oprit cu lopa­
ta in mină.
— Este tovarăşul Faur, şef
de echipă ! Mă lămureşte tova­
răşul Bocănici.
— îşi face casă cu ajutor de
subliniat insă că succesele pu­
teau fi şi mai mari, şi în viitor
ele vor fi mai mari, numai dacă
toţi membrii şi candidaţii de.
partid vor lupta cu fermitate
pentru întărirea organizaţiei de
bază, pentru creşterea influenţei
sale în rin du1 masei de -mineri
din sector.
Este drept că şi în această di­
recţie organizaţia de bază a în­
registrat unele succese. Nu este
lipsit de importanţă, de pildă,
fantul că în decurs de un an or-
Adunarea de dare de seamă şi alegeri
a organizaţiei de bază nr. /
de la mina Lonea
ganizaţia de bază a exclus din
rîndurile sale elemente duş­
mănoase care împiedicau aplica­
rea cu stricteţe în practică a
normelor leniniste .ale vieţii in­
terne de partid, încercau să îm­
piedice dezvoltarea criticii de
jos, nu respectau disciplina de
partid etc.
Scoaterea acestor elemente din
partid a făcut să crească presti­
giul organizaţiei de bază în rin-
dul minerilor, sa sporească În­
crederea acestora în partidul
clasei muncitoare, a determinat
o înviorare a muncii. Nu înfîm-
nlător spre organizaţia de bază
se îndreaptă acum muncitorii
»
DRV MDL s n r r A n s M n r n i
lucrul cu ciocanul de abataj,
pentru a auzi discuţia.
Unul dintre mineri tocmai
vorbea: y
— Vedeţi acolo, locul acela
strimt care face legătura cu alt
tront de lucru ? Acolo lucrează
Nicolae Drăghici, Aurel Duda
şi alţii. A fost la fel de larg ca
şi aici. Presiunea ne dă mult de
furcă. Dar planul tot îl facem
Vor cîşfiga 100 lei pe posi
Am rămas din nou cu primul
meu însoţitor.
Ne-am îndreptat spre orizon­
tul 140, galeria direcţională. A-
colo se făceau lucrări de zidă­
rie. După ce am străbătut cite­
va galerii şi ciţiva suitori, nişte
vagonete cu mortar şi cu bol-
ţari, ne-au anunţat că ne apro­
piem de locul de muncă.
— Zidirea o tăcem cu două
rlnduri de inele ! îmi spune to­
varăşul Henţiu. Aici am început
să introducem cintrele metalice,
confecţionate la noi in întreprin­
dere. După cum vedeţi, acestea,
alternează cu cele din lemn,
pentru ca oamenii să se obişnu­
iască cu ele.
Intr-adevăr, situaţia era în­
tocmai. Din loc în loc, ele erau
întărite cu armături de lemn,
pentru a nu se deforma profi­
lul galeriei, pină la întărirea
mortarului şi scoaterea cotraje-
lor.
Ne-am apropiat de frontul de
lucru. Acolo la lumina destul de
puternică a unei lămpi, 4 oa­
meni îşi vedeau fiecare de lu­
crul lui, tară a scoate un cu­
vin t.
La apropierea noastră s-au
oprit. Unul dintre ei, ne-a ve­
nit in intim pinare. E-ra Pa vel
Pascu, şeful schimbului.
— O să meargă cu cintrele
metalice, tovarăşe inginer. Este
mult pină ne obişnuim. Mai să­
păm puţin şi de miine începem
cu ziditul.
i — Trebuie rezolvată problema
sculelor,-?să ie avem fiecare âr
supra noastră, ca atunci cind
ne apucăm de zidit să fie toiul
in ordine, a intervenit unul din
echipă.
Am stat puţin de vorbă, a'poi
i-am lăsat să-şi contfnuie trea­
ba.
ciştigă 94 de lei pe post, iar peste
puţin timp vor ajunge la 100,
Henţiu, în timp ce ne îndreptam raionul Haţeg cu raioanele Hunedoara planui, iar raionul Haţeg, cu un ca- şune mult mai multă decît în raioane-
cei mai cinstiţi, cei mai harnici
şi mai destoinici mineri. In nu­
mai 6 luni, organizaţia de bază a
primit 19 candidaţi de partid,
dintre care 18 sînt muncitori di­
rect productivi.
O mare parte dintre cei care
au luat cuvintul in adunare au
subliniat că în activitatea orga-
-niz-aţiei de bază au existat u-
nele lipsuri în ceea oe priveşte
întărirea vieţii interne de partid,
lipsuri care.au influenţat in bună
măsură rezultatele. Ei au arătat
că nu poate fi ruptă activitatea
colectivului de mineri de viaţa
internă de partid. Cu cît orga­
nizaţia de bază este mai puter­
nică, cu atît influenţa ei este
mai -mare asupra colectivului şi
eu alit acesta dobîndeşte succe­
se mai însemnate.
Vechiul birou al organizaţiei
de bază a fost aspru criticat
pentru faptul că nu s-a îngrijit
ca toţi membrii şi candidaţii de
partid să aibă sarcini concrete.
Biroul organizaţiei de bază
s-n obişnuit cu gindul că unii
dintre membrii de partid au o
capaciiate redusă de muncă din
cauza virstei înaintate, iar alţii
Emoţiile primelor zile de şcoală s-au consumat. Acum micuţii elevi ai .claselor I-a ştiu
deja să noteze puncte, linii. Chiar şi din alfabet au învăţat citeva litere.
IN C LIŞE U ; Micuţa Edith de la şcoala medie din Sebeş, e fericită. Ea ştie să scrie
corect litera a.
pentru caplanul de contractare a laptelui
IIIIIIIIIII.IIMIIIHII sa lie
Preocuparea pentru aprovizionarea
populaţie; cu lapte şi produse lactate
este una din sarcinile cele mai impor-
tante.
TŢ.ini.nd. seama d,e ac„est, .luc„ru, „c„o-
lectivul întreprinderii de colectare si
industrializare a laptelui din Simeria
--g p w :rm g r3-jiiT j.n m ae ;ju T aa \p » r.
I Raionul Brad
SPlan în bl. 6.000
6.624
!Realizat în bl.
Din tabelul de mai sus reiese că
raioanele Brad, llia, Orăştie şi Pe­
troşani au depăşit planul. Raionul
Hunedoara a depăşit şi el cifra de
plan pe data de 10 septembrie a.c.
Penlrn aceste rezultate, colectivele ra­
ioanelor enumerate pînă aici, merită
toată lauda. Ele şi-au depus tot intere­
sul pentru a colecta cit mai mult lapte.
Au îndeplinit acum planul de
stat şi lucrează în contul anului viitor.
I LUNA
j Aprilie
! M'ai
| Iunie
1 Iulie
| August
Dacă vom compara de pildă ter pronunţat industrial, au depăşit faptul că în raionul Haţeg există pă-
şi Petroşani, vom constata: raioanele
Hunedoara şi Petroşani, cu un carac­
(e drept că puţini La număr)
nu-şi îndeplinesc sarcinile din
comoditate. Biroul organizaţiei
de bază nu s-a străduit să gă­
sească sarcini potrivite pentru
membrii de partid mai în virstă,
iar pe cei care au dat dovadă
de lipsă de răspundere nu i-a
pus în discuţia adunării genera­
le. Pînă. acum nici unul din a-
ceştia n-a fost. supus criticii as­
pre în adunările de partid. Cît
despre tovarăşii mai în virstă,
acestora li se poate da sarcina
de 'a discute cu tineretul, despre
condiţiile de muncă şi viaţă ale
minerilor din trecut, despre ma­
rile realizări ale regimului nos
tru democrat popular înfăptuite
pentru tineret, despre posibilită-
t !le largi deschise tineretului pa­
triei noastre de-a învăţa, de a
se ocupa de creşterea calificării
tinerilor etc. Toate acestea con­
stituie forme deosebit de eficace
de educare a tineretului, iar a-
semenea sarcini sînt duse la în­
deplinire cu multă pasiune de
către membrii de partid vîrsl-
nici. Dar pentru .aceasta trebuie
preocupare din partea biroului
organizaţiei de bază.
Este greşită linia pe care a
mers birou! organizaţiei de ba­
ză nr. 1 de la mina I.onea, .aceea
de a da sarcini numai acelor
membri de partid care se ştie
precis că le duc la îndenlinir.e.
iar o parte din membrii de p ar­
tid să nu aibă nici o sarcină.
i n cíe p l i n i t 'lllllllmillllllllllll
s-a străduit să facă însemnate con- posibil datorită cantităţilor mari de
tractări de lapte cu producătorii din
regi.un_e. „Dat,ori..t.a. muncii d,epuse, în lapte primite prin contractări.
mijJlocul lunii sepptembrie a.c. I.C.i.L. Să cercetăm situaţia pe regiune la
Simeria raporta îndeplinirea planului
data de 1 septembrie a.c. a laptelui
anual de producţie. Acest lucru a fost
primit prin contractări de la producă­
tori: 'ire
Haţeg Hunedoara llia Orăştie Petroşani !
14.700 13.000 19 000 17.500 5.800
11.140 12.923 i 21.753 17.980 . | 5.S65
Cu posibilităţi mari, te pentru strîngerea laptelui şi în spe­
raionul iHafeg cial conducerea secţiei I.C.I.L. raio­
nale Haţeg. Cum au putut aceste or­
a răm as foSuşi în urmă gane să persiste în pasivitate faţă de o
Din situaţia pe regiune se constată asemenea sarcină de mare importan­
că numai raionul Haţeg are o serioa­ ţă? Nu au văzut că începind din luna
să rămînere în urmă. Vina acestei
rămîneri în urmă o poartă organiza­ aprilie a.c. în nici o lună nu s-a înde­
ţiile de partid comunale, sfaturile po­ plinit planul ? Iată şi situaţia îndepli­
pulare, responsabilii de centre şi punc­
¦’m -ig y n j i'ocyf-LLraj» E a a aa—tMBWwnuBWiwwcMMMiMMM; nirii planului Ia contractarea laptelui
de vacă şi oaie pe raion:
LAPTE DE VACĂ
LAPTE DE OAIE j
94%
3%
S3%
11%
89% 19%
70% 7%
65% 110/0
racter mai mult agrar, nu a realizat !e Hunedoara şi Petroşani,
planul. Nu mai punem ia socoteeală De asemenea, în raionul Haţeg, pro­
ducătorii nu au unde valorifica laptele,
decît prin I.C.I.L., nefiind centre in-
dustrialo unde am putea spune că se
De aceea, adunarea generală duce laptele direct consumatorilor.
.a dat sarcină noului birou ales Dacă ar fi să analizăm preţul de
să vegheze la lichidarea acestui
neajuns, să organizeze in aşa cost al laptelui în raionul Haţeg, vom
observa că aici — întreţinerea vaci­
fel activitatea organizaţiei de lor fiind mai ieftină — este mai mic.
bază in,cît toţi membrii şi candi­ Cu toate că preţul de cumpărare de
daţii de partid să aibă sarcini ia producător este acelaşi în întreaga
concrete de îndeplinirea cărora regiune.
să răspundă în faţa întregii or­
-ir
ganizaţii. Aceasta va duce la in raionul Haţeg, lunar au fost tri­
întărirea organizaţiei de bază,
la ridicarea pe o treaptă mai mişi cite unul sau doi delegaţi de la
înaltă a muncii de partid, la
I.C.I.L. Simeria. Aceştia au ajutat în
creşterea influieniei ei in masa
largă de mineri din seci or. muncă organele raionale. Totuşi, din
Alegind noul birou al organi­ partea organelor raionale I.C.i.L. a
zaţiei de bază, comuniştii sau
angajai să lupte mai .activ pen­ fost o slabă preocupare. Responsabilii
tru traducerea în viaţă a holă-
ririlor partidului şi guvernului de centre şi de puncte, nefiind contro­
privind sporirea producţiei, creş­
terea productivităţii muncii şi laţi serios, s-au delăsat în muncă.
reducerea preţului de cost al
cărbunelui. Sfaturile populare comunale, care
C. ARMEAN au datoria să se îngrijească de înde­
plinirea planului de colectare a lapte­
lui, nu şi-au făcut datoria,
Cred oare preşedinţii sfaturilor popu­
lare că nu au răspundere faţă de a-
ceastă situaţie ? Au ! Şi Sfatul popu­
lar raional Haţeg va trebui să ia mă­
surile ce se cuvin. E. USCAR
ftenzaroa auto-motovehicu!e!or
( Direcţia Miliţiei regiunii Hunedoara, Secţia inspecţie au
,to şi circulaţie, aduce la cunoştinţă următoarele
La data de 1 noiembrre va începe în regiunea noastră ope­
raţiunea de recenzare a tuturor •-mto-molovehiculelor. In acest
! sens conducerile întreprinderilor precum şi deţinătorii particulari
rele auto-motovehicule trebuie să ia măsuri de punere la punct a
i parcului de autovehicule ce-1 au în păstrare şi administrare. Au­
tovehiculele vor fi prezentate la recenzare în zilele cind sînt pla-
i nificate.
Deţinătorii de .auto-motovehicule care şi-au schimbat dorni-
1cil iul in altă localitate sînt obligaţi să se prezinte de urgenţă
;la Direcţia Miliţiei regiunii Hu r.edo ira, Secţia inspecţie auto
işi circulaţie, anunţînd noul dom îciliu, in vederea anunţurilor pe
icare urmează a le primi cu dalele şi locul unde sînt planificaţi
se prezenta la recenzare.
Se recomandă a se lua mă -m-; (|e punere la punct a cărţilor
Ide identitate tehnica rom; ; clin iiti-.se cu rulajul kilometric par-
^curs cit şi schimbareaagre gafelor ce poartă număr de serie,
l