Page 28 - 1958-10

Nr. 11jL
LA ORÂŞŢIE
OAMENI Şl FAPTEO expoziţie
de arfă plastică
(Urmare din pag. l-a)
sincer sentimente de adevărat opti­
mism şi mîndr.e patriotică ; e vorba
de figurile luminoase ale oamenilor
muncii: portretul „Miner", uleiul
„Ţărani din Munţii Apuseni“, acva-
rela „Cioban“, lut ars „Ţăran şi ţă­
rancă“, sau acvarela „Ţărani din
Valea Jiului”. Preluînd şi valorlficînd
tradiţia populară, doi dintre partici­
panţii la expoziţie sint prezenţi ou
admirabile lucrări de gravură în
lem n : Anghel Miclea cu „furcă pen­
tru tors“, „cuţit de tocat”, „casetă
cu oglindă“ şi Petru Cimponeru cu
„masă rotundă”, „tavă”, etc., lucrări
care au întregit prin specificul şi
frumuseţea lor imaginea de plăcut a
expoziţiei noastre.
Intr-o suită de culori, dînd dova­
dă de o fină sensibilitate şi spirit de
observaţie, Anton lonescu, în cele
peste 40 portrete-caricaturi, ne-a pri­
lejuit deopotrivă adevărate emoţii şi
sentimente de bună dispoziţie şi sa­
tisfacţie estetică.
Fără îndoială, că pe conducătorii
cercurilor mai ales. ca şi pe toţi par­ compresoare. Uşa era deschisă,
ticipanţii amatori îi aşteaptă pe vi­
itor nobila sarcină de a se apropia
cu şi mai marc înţelegere faţă dc
temele vieţii noi, de dinamica mun­
cii şi a luptei zilelor noastre, faţă
de tematica majoră, inedită şi actu­
ală.
Deşi la nivelul unei manifestări
artistice de amatori, prin abordarea
subiectelor legate de realitatea încon­ doită sub forma unui arc de cerc.
jurătoare prin gama Iernatică variată,
prin simţul coloristic natural, expo­
ziţia, reflectă străduinţele creatoare
şi sentimentele sincere ale artiştilor
amatori, care prin talentul lor au
năzuit să contribuie la educarea pa­
triotică şi estetică a oamenilor mun­
cii din raionul Orăştie.
—O'A'O—
Penfru culf urai !zarea
maselor
Bradul, îndepărtat orăşel !
zărăndean, este mai puţin vi­
zitat în turnee de marile tea­
tre. Pentru a satisface dorin­
ţa de culturalizare a mase­
lor, şi pentru instruirea for­
maţiilor artistice, s-a înfiin­
ţat aici o casă raională de
¦uitură.
Debutul scenic, artiştii ca-
sci dc cultură l-au făcut cu
piesa ,,Titanic vals". împre­
ună cu membrii, cooperatori
din Brad au mai prezentat şi
piesa ,,lon Anapoda".
In urma consfătuirii acti­
viştilor culturali, care a avui
loc la Alba lulia, Casa de
cultură din Brad a constatai
că repertoriul de pină acum
, este încă sărac. In urma a-
( ccstei' analize, s-a pregătit un
< spectacol teatral compus din ^
\ piesele : „Răsfăţaţii" şi „Mu-\
Lsafirul de onoare".
OOOOOOOOOOCGOOOOO<X»QC<XXX»OOCXX>QOGOOC»OOaCOOCCOC»OOCiX2QOOOaG©OCO0OQQC^^
Zilele trecute a avut loc la
Cimpa adunarea generala a
membrilor şi candidaţilor de
partid din organizaţia de ba­
za nr. 1 de la mina Lonea.
Darea de seama prezentată de
vechiul birou, cit şi discuţiile
care au avut loc pe marginea
acesteia, au reliefat că în u l­
timul an activitatea organizaţiei
de bază s-a îmbunătăţit în mod
simţitor, a crescut rolul ei în
conducerea luptei pentru spori­
rea producţiei de cărbune, în e-
ducarea niarxist-leninistă a
membrilor şi candidaţilor de
partid Organizaţia de bază şi-a
sporit numer tceşte rîndurile,
şi-a îmbunătăţit viaţa internă
de partid, respectînd cu mai
multă stricteţe normele leninis­
te ale vieţii de partid.
C reşfarea producfse!
de cărbune, principala
preocupare a comuniştilor
Adunarea generală a scos în
evidenţă faptul că atenţia prin­
cipală a comuniştilor din secto­
rul I a! minei Lonea a fost în­
dreptată tri permanenţă spre
problemele creşterii neîntrerup­
te a producţiei de cărbune, spre
sporirea productivităţii muncii şi
reducerea preţului de cost al
cărbunelui. Această preocupare
îşi are expresia in aceea că în
nici o lună din perioada anali­
zată de darea de seamă, secto­
rul n-a rămas dator patriei cu
nici o tonă de cărbune. Dimpo­
trivă. in decursul a 3 trimestre,
colectivul sectorului a dat uzi­
nelor şi fabricilor mai mult de
5.000 tone de cărbune peste plan.
Nu trebuie uitat că realizările
sectorului I reprezintă o contri­
buţie insemnală la succesele pe
care colectivul minei Lonea le-a
DE
(Urmare din pag. l-a)
fr-una din clădiri. Pe mijlocul
ei, se întindeau două culuare,
iar de o parte şi de alta erau
situate uşile dormitoarelor.
Am apucat-o la dreapta şi am
intrat în unul din ele. O came­
ră curată, cu patru paturi aran­
jate cu grijă, sta gata să pri­
mească' pe cei ce vin să se o-
dihnească după o zi de muncă.
— Iniţial, aici a fost o bara­
că. Toate aceste dormitoare
erau contopite in unul singur.
Erau neconfortabile şi trebuiau
compartimentate. Treaba aceas­
ta s-a făcut din fondurile între­
prinderii, iar inaugurarea, a
avut ioc de Ziua minerului, m-a
lămurit însoţitorul meu.
Un dispozitiv simplu
Trecem prin fata staţiei de
înăuntru, se puteau vedea cîte-
va fundaţii, pregătite penfru
montarea de noi compresoare şi
o mulţime de oameni care um­
blau grăbiţi cu sculele în mină.
Totul arăta că acolo se muncea
serios. Afară, nu departe de
uşă, pe un postament de lemn,
se afla un dispozitiv simplu şi
ingenios. Alături era o şină în­
— Este dispozitivul pentru
îndoirea şinelor, confecţionat de
maistru! Cornel Banciu, mi-a
spus însoţitorul.
— Pot să vi-1 chem dacă do­
riţi. Este pe aici pe undeva.
De noi s-a apropiat un om de
statură mijlocie, cam rotofei, cu
mişcări calculate. După ţinută,
se vedea că acum a lăsat lucrul
din mină, pentru a ne sta la
dispoziţie.
— Înainte, noi îndoiam şine­
le cu ciocanul, la cald. Abia re­
uşeam să confecţionăm o singu­
ră cintră pe zi. Acum însă, spe­
răm să facem 4 sau 5. După
cum vedeţi, prima probă ne-a
reuşit.
— Şi să mai ştiţi că tovară­
şul Banciu mai are o invenţie.
Un dispozitiv de izolare a con­
ductelor. Acesta a fost cerut la
Bucureşti, a intervenit din nou
tovarăşul inginer Henţiu.
A să rătnînere in urmă. Vina acestei
!n abafaj
o ¦ — Trebuie rezolvată problema toată lauda. Ele şi-au depus tot intere­
De data aceasta ne mai înso­
ţeşte şi maistrul Cornel Bocă-
nici, un om trecut de 50 de ani,
miner vechi, pripăşit prin lo­
curile acelea odată cu formarea
primelor colonii de mineri, ve­
niţi de prin diferite colţuri ale
ţării. El a venit din Valea Jiu­
lui.
PATRIEI CĂRBUNE
mai mult, mai bim si mai
dobindit în cele 3 trim estre:
27,076 tone de cărbune peste
plan. In fruntea luptei pentru
creşterea producţiei de cărbune
au fost in permanenţă brigăzile
conduse de comunişti, printre
care cele ale tovarăşilor Aurel
Berindei, Nicolae Burdea ş.a.
m.d.
Contribuţia organizaţiei de
bază la aceste succese constă în
aceea că în mai multe rinduri bi­
rou! a pus în discuţia adunărilor
generale probleme direct legate
de procesul de producţie. Au
fost .analizate, de pildă, proble­
mele transportului subteran, dis­
ciplina în muncă, felul în care
comitelui de secţie sindicală se
ocupă de antrenarea întregului
colectiv in întrecerea socialistă
ş.a. Aproape toate analizele au
fost urmate de bolărîri <a căror
traducere în viaţă au adus îm­
bunătăţiri simţitoare procesului
dc extracţie al cărbunelui.
Âîenfie problemelor
viefîi infern® de partid
In cadrul discuţiilor ce au a-
vut loc, comuniştii au ajuns ta
concluzia că dacă colectivul sec­
torului I a obţinut succese în­
semnate in lupta pentru mai
mult cărbune, mai bun şi mai
ieftin, aceasta se datoreşte în
mare măsură preocupării inten­
se de care a dat dovadă întrea­
ga organizaţie de partid. Ei au
LA
La puţ, după o scurtă aştep­
tare, a sosit colivia in care am
intrat împreună cu alţi mineri.
S-a dat seminalul de toborîre şi
după citeva secunde, totul a de­
venit beznă. Ne vedeam unul
pe altul la lumina slabă a lăm­
pilor de mînă, întretăiată de pi­
cături de apă.
După puţin timp, viteza cu
care coboram s-a micşoralt,
semn că sfirşitul călătoriei
noastre pe verticală se termina.
In fine, colivia s-a oprit şi am
ieşit.
Galeriile zidite, văruite şi ilu­
minate, împreună cu liniile fe­
rate ce le străbateau, făceau im­
presia că te afli intr-un adevă­
rat metro.
— Ne îndreptăm spre abata­
jul nr. 18. Acolo este cam cald.
Va trebui să vă dezbrăcaţi,
ne-a spus maistrul Cornel Bo-
cănici, în timp ce ne continuam
drumul prin galerii.
Nu departe, se putea desluşi
zgomotul unui scoc oscilant, iar
pe lingă noi, din cînd în cînd,
treceau vagonete cu cărbune
împinse de mineri. Din ce ne
apropiam, căldura devenea tot
mai mare. Ajungînd la gura
scocului, pe care bulgării se ros­
togoleau în ritmul oscilaţiilor,
maistrul Bocănici a luat-o pe
lingă el şi ne-a spus că trebuie
să-l urmăm.
Am urcat aplecaţi, cu lămpi­
le în mină, pe un suitor întu­
necos, unde pe lingă zgomotul
cărbunilor şi al pichamerelor
din abataj se mai adăoga şi
apa, care te făcea să umbli mai
atent.
In cele din urmă. am ajuns
la capătul drumului. La lumi­
na slabă a lămpilor, ciţiva mi­
neri dezbrăcaţi pină la brîu, în­
cărca u cărbunele pe scoc. De pe
feţele lor se prelingeau şuvoaie
negre de transpiraţie.
La apariţia noastră, s-au o-
prit, miraţi parcă penfru o cli­
pă. Apoi, se aplecară din nou
peste grămada de cărbune. Se
vedea că nu prea erau încîntaţi
de vizită. Aveau mult de lucru.
Unul dintre ei, cu o figură în ordine, a intervenit unul din
şugubeaţă, ne-a răspuns la sa­ echipă.
lut zîmbind şi s-a oprit cu lopa­ Am stat puţin de vorbă, apoi
ta în mînă.
— Este tovarăşul Faur, şef
de echipă ! Mă lămureşte tova­
răşul Bocănici.
— îşi face casă cu ajutor de puţin timp vor ajunge la 100,
la stat, a adăugat tovarăşul in­ m-a informat tovarăşul inginer
giner Henţiu.
Sus pe schelă, minerul Gheor- spre ieşirea din mină.
ghe Golcea a întrerupt puţin
subliniat insă că succesele pu­
teau fi şi mai mari, şi in viitor
ele vor fi mai mari, numai dacă
toţi membrii şi candidaţii de.
partid vor lupta cu fermitate
pentru întărirea organizaţiei de
bază, pentru creşterea influenţei
sale în rindul masei de mineri
din sector.
Este drept că şi în această di­
recţie organizaţia ele bază a în­
registrat unele succese. Nu este
lipsit de importanţă, de pildă,
tactul că în decurs de un an or-
Adunarea de dare de seamă şi alegeri
a organizaţiei de bază nr. /
de la mina Lonea
ganizaţia de bază a exclus din
rîndurile sale elemente duş­
mănoase care împiedicau aplica­
rea cu stricteţe în practică a
normelor leniniste ale vieţii in­
terne de partid, încercau să îm­
piedice dezvoltarea criticii de
jos, nu respectau disciplina de
partid etc.
Scoaterea acestor elemente din
partid a făcut să crească presti­
giul organizaţiei de bază în rin­
dul minerilor, să sporească În­
crederea acestora în partidul
clasei muncitoare, a determinat
o înviorare a muncii. Nu întim-
plător spre organizaţia de bază
se îndreaptă acum muncitorii
drumul snrrtnsMttTOl
MINA
lucrul cu ciocanul de abataj,
pentru a auzi discuţia.
Unul dintre mineri tocmai
vorbea: t
— Vedeţi acolo, locui acela
strimt care face legătura cu alt
front de lucru ? Acolo lucrează
Nicolae Drăghici, Aurel Duda
şi alţii. A fost la fel de larg ca
şi aici. Presiunea ne dă mult de
furcă. Dar planul tot îl facem
Vor câştiga 1 0 0 lei pe posî
Am rămas din nou cu primul
meu însoţitor.
Ne-am îndreptat spre orizon­
tul 140, galeria direcţională. A*
colo se făceau lucrări de zidă­
rie. După ce am străbătut cite­
va galerii şi c.îţiva suitori, nişte
vagonete cu mortar şi cu bol-
ţarî, ne-au anunţat că ne apro­
piem de locul de muncă.
— Zidirea o tăcem cu două
rlnduri de inele ! îmi spune to­
varăşul Henţiu. Aici am început
să introducem cinirele metalice,
confecţionate la noi în întreprin­
dere. După cum vedeţi, acestea,
alternează cu cele din lemn,
pentru ca oamenii să se obişnu­
iască cu ele.
Intr-adevăr, situaţia era în­
tocmai. Din loc în loc, ele erau
întărite cu armături de lemn,
pentru a nu se deforma profi­
lul galeriei, pină la întărirea
mortarului şl scoaterea colraje-
lor.
Ne-am apropiat de frontul de
lucru. Acolo la lumina destul de
puternică a unei lămpi, 4 oa­
meni îşi vedeau fiecare de lu­
crul lui, fără a scoate un cu-
vînt.
La apropierea noastră s-au
oprit. Unul dintre ei, ne-a ve­
nit în în'tîmpinare. Bra Pa vet
Pascu, şeful schimbului.
— O să meargă cu cintrele
metalice, tovarăşe inginer. Este
mult pină ne obişnuim. Mai să­
păm puţin şi de miine începem Pentru aceste rezultate, colectivele ra­
cu ziditul.
sculelor,Nsă He avem fiecare a - ’ sul pentru a-colecta cit mai mult lapte.
supra noastră, ca atunci cînd Au îndeplinit acum planul de
ne apucăm de zidit să fie totul
i-am lăsat să-şi conti-nuie trea­
ba.
— Lucrează bine. In prezent
cîştigă 94 de lei pe post, iar peste
Henţiu, in timp ce ne îndreptam
S»'
cei mai cinstiţi, cei mai harnici
şi mai destoinici mineri. In nu­
mai 6 luni, organizaţia de bază a
primit 19 candidaţi de partid,
dintre care 18 sint muncitori di­
rect productivi.
O mare parte dintre cei care
au luat cuvîntul în adunare au
subliniat că în activitatea orga­
nizaţiei de bază au existat u-
nele lipsuri în ceea oe priveşte
întărirea vieţii interne de partid,
lipsuri care.au influenţat in bună
măsură rezultatele. Ei au arătat
că nu poate fi ruptă activitatea
colectivului de mineri de viaţa
internă de partid. Cu cît orga­
nizaţia de bază este mai puter­
nică, cu atît influenţa ei este
mai mare asupra colectivului şi
cu aiit acesta dobîndeşte succe­
se mai însemnate.
Vechiul birou al organizaţiei
de bază a fost aspru criticat
pentru faptul că nu s-a îngrijit
ca toţi membrii şi candidaţii de
partid să aibă sarcini concrete.
Biroul organizaţiei de bază
s-a obişnuit cu gindul că unii
dintre membrii de partid au o
capacitate redusă de muncă din
cauza virstei înaintate, iar alţii
¦*EIS5AI»
Emoţiile primelor zile de şcoală s-au consumat. Acum micuţii elevi ai .claselor l-a ştiu
deja să noteze puncte, linii. Cluar şi din alfabet au învăţat citeva litere.
IN C LIŞE U ; Micuţa Ediţii de la şcoala medie din Sebeş, e fericită. Ea ştie să scrie
corect litera a.
w
Iiiiiiiiiiiiimunni
sa
Preocuparea pentru aprovizionarea s-a străduit să facă însemnate con­ posibil datorită cantităţilor mari de
populaţiei cu lapte şi produse lactate tractări de lapte cu producătorii din
este una din sarcinile cele mai impor­ regiune. Datorită muncii depuse, în lapte primite prin contractări.
tante. mijlocul lunii septembrie a.c. I.C.l.L.
Simeria raporta îndeplinirea planului Să cercetăm situaţia pe regiune la
Ţinînd seama de acest lucru, co­ anual de producţie. Acest lucru a fost
lectivul întreprinderii de colectare şi data de 1 septembrie a.c. a laptelui
industrializare a laptelui din Simeria
primit prin contractări de la producă­
-•udsss.v ,»
tori : ¦i¦;i
Raionul Brad Haţeg Hunedoara Ilia Orăştie Petroşani !
1 Plan în hl. 6.000 14.700 13.000 19000 17.500 5.800
!Realizat în hl. 6.624 11.140 17.980 . 5.865
12.923 1 2L753
Din tabelul de mai sus reiese că Cu posibaiifăfi mari, te pentru strîngerea laptelui şi in spe­
raioanele Brad, llia, Orăştie şi Pe­ raionul Hafeg cial conducerea secţiei I.C.l.L. raio­
troşanii au depăşit planul. Raionul nale Haţeg. Cum au putut aceste or­
Hunedoara a depăşit şi el cifra de a rămas foî&sşi în urmă gane să persiste în pasivitate faţă de o
plan pe dala de 10 septembrie a.c.
Din situaţia pe regiune se constată asemenea sarcină de mare importan­
că numai raionul Haţeg are o serioa­ ţă V Nu au văzut că începînd diii luna
aprilie a.c. în nici o lună nu s-a înde­
ioanelor enumerate pină aici, merită rămînerl în urmă o poartă organiza­ plinit planul ? lată şi situaţia îndepli­
ţiile de partid comunale, sfaturile po­ nirii planului la contractarea laptelui
pulare, responsabilii de centre şi punc­ de vacă şi oaie pe raion:
stat si lucrează în contul anului viitor.
LUNA LAPTE DE VACĂ LAPTE DE OAIE j
Aprilie 24% 8 % ......................................
M'ai 85% 11 %
Iunie 89% 13%
Iulie 70% 7%
August 65%' 1%
Dacă vom compara de pildă ter pronunţat industrial, au depăşit faptul că în raionul Haţeg există pă-
raionul Haţeg cu raioanele Hunedoara planul, iar raionul H aţeg , cu un ca- şune mult mai multă decît în raioa.ne-
şi Petroşani, vom constata: raioanele racter mai mult agrar, nu a realizat le Hunedoara şi Petroşani,
Hunedoara şi Petroşani, cu un carac- planul. Nu mai punem la socoteeală De asemenea, în raionul Haţeg, pro-
____ ______________________ ________ ducătorii nu au muie valorifica laptele,
decît prin I.C.l.L., nefiind centre in­
De aceea, adunarea generala dustriale unde am putea spune că se
duce laptele direct consumatorilor.
.a dat sarcină noului birou ales
să vegheze la lichidarea acestui Dacă ar fi să analizăm preţul de
cost al laptelui în raionul Haţeg, vojn
neajuns, sa organizeze In aşa observa că aici — întreţinerea vaci­
tel activitatea organizaţiei dc lor fiind mai ieftină — este mai mic.
bază incit toţi membrii şi candi­ Cu toate că preţui de cumpărare de
daţii de partid să aibă sarcini la producător este acelaşi în întreaga
regiune.
concrete de îndeplinirea cărora
să răspundă în faţa întregii or­ In raionul Haţeg, lunar au fost tri­
ganizaţii. Aceasta va duce la
(e drept că puţini la număr) întărirea organizaţiei de bază, mişi cite unul sau doi delegaţi de la
nu-şi îndeplinesc sarcinile d:n la ridicarea pe o treaptă mai
comoditate. Biroul organizaţiei înaltă a muncii de partid, la I.C.l.L. Simeria. Aceşţia au ajutat în
de bază nu s-a străduit să gă­
creşterea influienţei ei in masa muncă organele raionale. Totuşi, din
sească sarcini potrivite pentru largă de mineri din secior.
membrii de partid mai în virstă, partea organelor raionale I.C.l.L. a
iar pe cei care au dat dovadă Alegind noul birou al organi­
de lipsă de răspundere nu i-a zaţiei de bază, comuniştii sau fost o slabă preocupare. Responsabilii
pus în discuţia adunării genera­ angajat să lupte mai .activ pen
le. Pină. acum nici unul din a- tru traducerea în viaţă a hotă- de cenlre şi de puncte, nefiind contro­
ceştia n-a fost supus criticii as­ rir !lor partid u Şl guvernului
pre in adunările de partid. Cît privind sporire irod ucţiei, Greş­ laţi serios, s-au delăsat în muncă.
despre tovarăşii mai în virstă, terea producti iţii ul une ii şi
acestora li se poate da sarcina reducerea pr ui de cosf al Sfaturile populare comunale, care
de a discuta cu tineretul despre cărbunelui.
condiţiile de muncă şi viaţă ale au datoria să se îngrijească de înde­
minerilor din trecut, despre ma­ c. ARMEAN
rile realizări ale regimului nos plinirea planului de colectare a lapte­
tru democrat popular înfăptuite
pentru tineret, despre posibilită- lui, nu şi-au făcut datoria.
t :le largi deschise tineretului pa-
triei noastre de-a învăţa, de a Cred oare preşedinţii sfaturilor popu­
se ocupa de creşterea calificării
tinerilor etc. Toate acestea con­ lare că nu au răspundere faţă de a-
stituie forme deosebit de eficace
de educare a tineretului, iar a- ceastă situaţie ? Au ! Şi Sfatul popu­
semenea sarcini sînt duse la în­
deplinire cu multă pasiune de lar raional Haţeg va trebui să ia mă­
către membrii de partid vîrst-
niei. Dar pentru .aceasta trebuie surile ce se cuvin. F. USCAR
preocupare din partea biroului
organizaţiei de bază. Recenzarea auto-motnvehiculelor
Este greşită linia pe care a Direcţia Miliţiei regiunii Hunedoara, Secţia inspecţie au
mers birou! organizaţiei de ba­ ¦to şi circulaţie, aduce la cunoştinţă următoarele:
ză nr. 1 de la mina I.onea, .aceea
de a da sarcini numai acelor La data de 1 noiembrie va începe în regiunea noastră ope­
membri de partid care se ştie raţiunea de recenzare a tuturor --uito-molovebiculelor. In acest
precis că le duc !a îndeplinire, sens conducerile întreprinderilor precum şi deţinătorii particulari
iar o parte din membrii de p ar­ ele auto-rnotovehicule trebuie să ia măsuri de punere la punct a
tid să nu aibă nici o sarcină. parcului de autovehicule ce-1 au în păstrare şi -administrare. Au-
ovehiculele vor fi prezentate la recenzare în zilele cind sint pla­
nificate.
Deţinătorii de .auto-motovehicule care şi-au schimbat domi­
ciliul in altă localitate sînt obl igaţi să se prezinte de urgenţă
la Direcţia Miliţiei regiunii Hur.edoma, Secţia inspecţie auto
şi circulaţie, anunţînd noul domiciliu, in vederea anunţurilor pe
c-are urmează a 1-e primi cu da lele şi locul uncie sînt planificaţi
n se prezenta la recenzare.
Se recomandă a s-e lua mă dc punere la punct a cărţilor
de identitate tehnica comj '..viiii uu-r.-' cu rulajul kilometric par­
curs cit şi schimbarea agregatelor ce poartă număr de serie.