Page 30 - 1958-10
P. 30
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VI ' TEZELE
i M M MillC
al C.C. al P.S.U.G.
în legătură
cu aniversarea
R evoluţiei din noiem brie
1918
BERLIN (Agerpres) — In legătură
Anul X Nr. 1Í84 jo i 9 octombrie 1958 4 pagini 20 bani cu apropierea celei de-a 40-a aniver
sare a Revoluţiei din noiembrie din
iüDQ^LJj!g 2 32 1T ^'S R ÍS ^tj^ SRilÚ!í i ^ Germania, ziarul „Neues Deutschland“
13 i n o v a ţ i i publică tezele Biroului Politic al C.G.
Cabinetul tehnic de la atelie „Duminica al P.S.U.G.
rele C.F.R. Simeria îşi desfă Primele capitole ale tezelor sînt
şoară activitatea pe baca urnii
plan de masuri întocmit în ra tineretului“ consacrate dezvoltării mişcării revo
port de cerinţele procesului de luţionare din Germania înaintea pri
producţie. Acest !dan pnevede
realizarea anumitor inovaţii In cinstea celui de-al III-lea mului război mondial, evenimentelor
care, aplicate in practică, să u- primului război mondial şi crizei so-
şureze munca oamenilor şi să festival raional al tineretului cial-democraţiei germane, in ele se
reducă timpul de lucru şi, impli acordă o atenţie deosebită rolului Ma
cit, preţul de cost al produselor. din Orăşt-ie, comitetul U.T.M. rii Revoluţii Socialiste din Octombrie
In mod regulat acesie obieclive în evenimentele revoluţionare din no
sirit aduse la cunoştinţa tuturor din Geoagiu a organizat in 5 oc iembrie din Germania.
muncitorilor care se străduiesc
să le traducă în viaţă. CArbnnc m l Éilf şi mii leiiin tombrie „Duminica tineretului“.
In fiecare lună' cabinetul teli- In cadrul acestei duminici, tine
nic analizează modul cum au
fost realizate «numite inovaţii relul si-a propus să ajute G.A.C. In oapitolul consacrat pregătirii şi
şi care este aportul lor în pro desfăşurării Revoluţiei din noiembrie
cesul de producţie, premiind pe VULCAN — (de la siibre- 105 lei de orii pe 'post. Aceste „Drumul lui Lenin“ in campa din Germania este demascat rolul tră
realizatorii lor. Astfel, în ulti daoţia noastră voluntară) — frumoase succese, se daioresc dător al social-democraţiei germane,
mele două luni s-a constatat că Sub această lozincă, minerii de bunei organizări' a muncii, în nia Je toamnă. care a întors spatele revoluţiei şi a
muncitorii de aici au realizat un la Vulcan duc lupta pentru a tăririi disciplinei in cadrul făcut parte din guvernul monarhist al
număr de 13 inovaţii. Toate a- da patriei toi mai mult cărbu brigăzii şi danului cu care s-a De dimineaţă, 75 de uiemişti lui Max Von Badcn.
cestea--au fost acceptate de .cabi ne, mai ieftin şi de mai bună lucrat.
netul ielinic şi aplicate De pildă, calitate. şi lineri, dintre care mulţi elevi
inginerul comunist Grlgore Nis- Rezultate bune au obţinut şi
ior a realizat ,o instalaţie electri In cursul lunii. septembrie, alte brigăzi, cum sint cele con şi cleve^ai şcolii profesionale
că pentru ridicarea tampoane sectorul I producţie a clat pes duse de minerul Ion Gogy de la
lor, iar maistrul Victor Ivonici te prevederile planului 1:056 to sectorul I care şi-a depăşit sar pomicole din Geoagiu. au cules
unele ; bacuri speciale' pentru ne cărbune, urmat de sectorul
strung. IV cu 1.034 tone cărbune, şi de cinile de plan cu 33 la sută, şi transportat porumbul de pe In teze este prezentată istoria cre
sectorul II cu 750 tone cărbune.
reuşind să ciştige 98,59 lei pe două ha. prestînd 280 orc mun ării Partidului Comunist din Germa-î
Munca a fost răsplătită. Gru
pa condusă de minerul Ştefan post, cea a lui Andrei Vizi, care că voluntară. S-au evidenţiat nia şi se subliniază importanţa istori
Guntz, de la sectorul II, care a
a depăşit sarcinile de plcpi cu în mod deosebit elevii Teofil Co Candidaiul de ptirjfd itidria Ştef de ta fabrica de ţ că a înfiinţării P. G. din Germania.
avut un randament de 5,30 încălţăminte „Ardeleana“ clin Alba lulia este de m ese-% Un loc important în teze îl ocupă
37 la . sută, realizirul un ciştig tii şi Dorina Gordan, utemiştii
tone pe cap de om, a clştigat
de 94,81 lei. pe post. Orlov Mitra i si Ioan Noja din rie pantofar. In luna septembrie a depăşit planul cu 2% capitolele despre învăţămintele Revo
DUMITRU" LUCA Geoagiu, ca şi utemiştii din gos la săiă. ' « luţiei din noiembrie din Germania şi
podărie: Ivan Todor, Nicolae IN- FO TO : tov. Zallarla Şlef lucrind de zor. \ despre folosirea lor de către clasa
muncitoare germană după anul 1945.
Manea etc. ROMAN OPREAN Zdrobirea imperialismului german fas
corespondent
—O - cist şi tîlhăresc de către victorioasa
armată sovietică, se spune în teze, a
Fastiyitatea deschiderii Construcţia de la Zăvoi creat premisele pentru o dezvoltare cu
ALBA IUL!A (de ta sub re uită, secţia de turnătorie în-, pro „ Lunii prieteniei La vreo 3 kni. de Orăştie, pe Cu ocazia alegerilor din mar adevărat democratică în întreaga Ger
ducţia noastră voluntară) — An* porţie de 162. la şută, secţia do- şoseaua care duce spre Grădiş tie, propunerea unanimă a ce manie. Dar numai în răsăritul Ger
trenat in întrecerea socialistă rofflîno-sovieiice“ tea de Munte, se află pădurea tăţenilor a fost să se constru maniei clasa muncitoare ? tradus în
gărie In proporţie de 140 la sută, Zăvoi. Prin peisajul său ferme iască aici, un baraj din ciment. viaţă aceste învăţăminte. Crearea la
şi însufleţit de apropierea săr fierărie 114 la sulă, tipografie BRAD ( de la subr-cdacţia cător, pădurea atrage atenţia Sfatul popular orăşenesc a în 21 şi 22 aprilie 1946, pe baza socia
bătoririi celei de-a 4Da aniver 107 la sulă ele. ' noastră voluntară)' — In seara multor excursionişti. Ea este ceput demersurile respective şi lismului revoluţionar, a Partidului So
sări a Marii Revoluţii Socialiste zilei de 6 octombrie, în sal,a „7 brăzdată de apele voluburoase în scurt timp la Zăvoi s-a des cialist Unit din Germania a consti
Muncind cu iînsufleţire pentru Noiembrie“ din Brad, a avut loc ale rialul Beriu. care, încânte chis un mare şantier. tuit uri punct de cotitură în istoria
din Octombrie, colectivul între ridicarea continuă a :producţiei, şi festivitatea deschiderii „Lunii vreme, a pricinuit mari necazuri, mişcării muncitoreşti germane şi a în
prinderii de industrie locală productivităţii muncii, munci prieteniei romîno-sovietice“. Au pentru locuitorii din Orăştie, Peisajul se schimba de la o tregului popor german.
„liorki“ din Alba lulia a obţinut torii acestei întreprinderi lupta participat numeroşi oameni ai inundind in repetate rîndtiri zi la alia. Mai întu s-a turnat
şi pentru îmbunătăţirea neconte muncii din oraşul şi raionul cea mai mare parte a cartieru fundaţia, apoi deversorii şi in In Germania occidentală nu s-au
şi in cursul lunii’septembrie ax. Brad. lui nou. cele din urmă s-a trecut ia fini tras învăţăminte din revoluţia din no
frumoase realizări în muncă. nită a calităţii produselor şi sai. Un lucru, simplu — ar zice iembrie î acolo se urmează din nou
reducerea preţului de cost. După conferinţa expusă de Oamenii s-au gînclit să stei- unii. Dar, dacă ne gîndim că vechiul drum. Conducerea P.S.D.G.
Astfel, secţia 'electrotehnică a către tov. Renuis Podeleanu, se pînească această furie a apelor. pentru construirea acestui bciraf nu a ţinut seama de învăţămintele re
inir.eptinderii şi-a îndeplinit pla TOMA PETRU cretar al Comitetului raional de De aceea, cu ani în urmă, au a fost necesar să se toarne 24 voluţiei şi ale Republicii de la Wei-
nul lunar- în-proporţie ale 200 la partid, a urmat un bogat pro construit la Zăvoi un baraj din vagoane ciment, iar toată con mar. Ea se orientează din nou după
gram artistic, la care şbau dat lemn. Acesta şi-a îndeplinit mi strucţia a costat ' aproape puterile occidentale imperialiste şi se
concursul elevii şcolii medii „A- siunea timp ele cîţiva . ani: A- 1,500.000 lei, atunci vom vedea pronunţă împotriva oricărei unităţi de
vrarn Iancu“ şi formaţia de poi viaţa lui a fost pusă în pri că lucrarea a cerut mari. efor acţiune cu P.C. din Germania, PSUG
dansuri şi de teatru a Cosei ra mejdie. Lemnul a putrezit, şi turi din partea constructorilor. şi forţele democrate progresiste.
ionale de cultură din localitate. l-au dus apele.
De curtnd, acest baraj a in Tezele C.G. al P.S.U.G. cheamă cla
1. PIRVA trat în funcţiune. El îmbogăţeş sa muncitoare vest-germană să tragă
te şi mai mult peisajul de la şi ea învăţăminte din revoluţia din
Venituri mari de la ramurile Zăvoi şi are un mare ro i în vi noiembrie, să zdrobească oportunismul
anexe ale colectivei aţa economică a oraşului. Aici, şi să creeze astfel premisele pentru
sînt amenajate prize speciale victoria în Germania occidentală a
Consfătuirea de la Constanţa clin Miercurea, raionul Sebeş, pentru captarea apei necesară cauzei păcii, democraţiei şi socialismu
a subliniat în mod deosebit în veniturile băneşti ale gospodă morilor din oraş, precum şi o lui.
semnătatea dezvoltării multila riei au crescut an de an in ra priză care alimentează oraşul
terale a gospodăriilor colective. port cu dezvoltarea ramurilor de cu apă potabilă.
Numai dezvoltind o producţie producţie. Cînd a luat fiinţă
raţională multilaterală, gospo gospodăria colectivă, colectiviş Depufafil raportează
dăriile colective vot putea să-şi tii nici nu votau să audă măcar
întărească puterea economică, să de grădină de legume, de sfe alegătorilor iiiiiuimtiiuimuii
devină mari producătoare de .ce clă de zahăr, de ci sau de fermă
Folosind metode Brigada de reale, fructe, " plante tehnice, de vaci. In ultimul timp în raionul O- nole, Remus Botinanţ, A-
înaintate de muncă mari crescătoare de animale etc. răştie au avut loc mai multe in- na Novaci şi Dumitru Dăian, ou
mecanicul ele loco — Sfecla de zahăr şi tutunul tîlniri ale deputaţilor cu alegă raportat că pe străzile Oituz şi
motivă ’Traian Bar însemnătatea dezvoltării mai cer mult lucru. Nu ne încurcăm torii. Peste tot s-a discutat mult Erigels s-au amenajat rigole
multor ramuri anexe de produc cu aşa ceva — spuneau ei. despre felul cum au fost reali pentru scurgerea apei. Tot în-o-
ba de la Depoul C.F.R. Te- ţie este dovedită de experienţa zate propunerile cetăţenilor. raşul Orăştie s-au reparat podu
iuş economiseşte în fiecare dobîndită de numeroase gospo Dar cînd spuneau acest lucru rile de pe străzile 1. C. Primii,
dării colective din regiune. Să nu-şi dădeau seama de nevoile Lc Cugir, de pildă, deputatul Oituz, 9 Mai şi cel de
lună 15 tone de cărbune. vorbim in cele ce urmează des- economiei naţionale şi de faptul regional Ioan Jiu a raportat, ale la Tîrgul de vite.
IN C LIŞE U : Mecanicul I pre una din acestea. In G.A.C. că prin cultivarea sfeclei de za
hăr şi a tutunului vor putea rea gătorilor că cea mai importantă Alegătorii s-au declarat mulţu
Traian Barba pe locomotivă. monitori liza' mari venituri băneşti, pre propunere a lor, de a se reface mii. y7 fa(ă de faptul că în pe
rioada rare a trecut de la ale
cum şi alte avantaje. Organiza drumul din cartierul Cindeni, a geri şi pînă in prezent în oraşul
)osf realizată în întregime. Aici Orăştie s-au transportat pe stră
ţia de bază din G.A.C. a arătat s-a-u pavat 2.400 m.p. de drum. zile mărginaşe o cantitate de
la care un aport deosebit l-au a- 276 m.c. pietriş, s-a amenajat
(Continuare în pag. 2-a) dus cetăţenii. Prin munca volun 1.350 tn.l. de rigole, s-au des
fundai 450 m l de şanţ etc
n iii i ¦¦ n a — M Pr In hala laminorului de 650 de la lorii au dat gata transportorul cu ghe, un tînăr robust, cu basca aşe tară a acestora s-au realizat în
biuming, stăruie o muncă intensă. 15 zile înainte de termenul fixat, iz zată pe-o ureche. semnate economii faţă de devi La toate întilnirile alegătorii
In timpul liber Pretutindeni se aude duduitul ma butind să monteze 180 tone de uti zul întocmit. De asemenea, tot au făcut noi propuneri pentru în
şinilor, al ciocanelor de nituit şi, laj. De aceeaşi părere au fost şi cei prim muncă voluntară, s-a repa
bineînţeles, nelipsitul şuierat a! lalţi. Băieţii din brigada mentorului rat parţial şi podul din acelaşi frumuseţarea oraşului si s-au
macaralei „Maxima“, care desc-arcă Montorii nu s-au declarat însă specialist Cremer se-nţeleg foarte cartier,
şi aşează necontenit piese de mare mulţumiţi cu ce au realizat. Ei au bine. Şi asta se vădeşte nu numai angajat să sprijine prin muncă
capacitate'. început să lucreze deja Ia caja de tu problemele de producţie, ci şi în In oraşul Orăşlie,
alte chestiuni care-i interesează tot la întilnirile pe care voluntară orice acţiune menită
Ca şi la oeljelalte întreprin Alături de maşina aceasta uriaşă, atît de mult. le-au avut cu alegă
ascunşi parcă de agregatele ce aş torii, deputaţii raio să ducă la buna gospodărire a
deri hunedorene, la Trustul 4 teaptă să le vie rîndul pentru a fi Profitînd de puţinele clipe de ră nali Constantin Ma-
construcţii femeile au o rodnică amplasate pe platformele de beton, gaz, a intrat în vorbă şi maistrul. crasului lor.
activitate. Comisia de femei de lucrează membrii unei brigăzi de
aici se preocupă cu mult simţ de — Ce zice-ţi, băieţi, reuşim să
răspundere de activizarea tutu scurtăm timpul de montare a celor
ror salariatelor în acţiunile în
treprinse pentru îmbogăţirea cu m onlori: .Micloşi losif, Friciu lraian, ?egrosisare. Aici, echilibrează val- 3 contragreutăţi ?
noştinţelor profesionale. Astfel,
în cadru! cercului de croitorie, Călăfăţeanti Gheo.ghe şi Iomuş Mi- ţurpe şj barele de cuplare. Munca Constructorii se priviră zîmbind
peste 70 de femei au învăţat, in
hai. loji sint tineri în frunte cu nu_j aga jg uşoară. Au de montat cu înţeles. Responsabilul de brigadă
timpul liber croitoria. Zilele a- responsabilul lor de brigadă - Cre- lrei contragreutăţi de 50-60 tone. îi răspunse:
cestea o nouă' serie de 20 femei
vor începe să înveţe Ta noul cerc mer Frânase. Prima serveşte echilibrării arborelui — Am terminat noi cu două săp-
de croitorie.
Vjrsla lor este cuprinsă între 18-25 de cuplaj între caja de angrenaj şl tămîni înainte de vreme transporto
De asemenea, munca cu' car
an!. Se deosebesc lafizic. Unii sini cilindrul superior de lucru. Cele!al- rul care a fost mai complicat, dară
tea ocupă un loc de frunte in
activitatea acestui colectiv. Cele mai scunzi, iar alţii mal înalţi. Io - ţg două, echilibrează cilindrul, care mite contragreutăţile astea ? Bine-
6 cercuri de citit, cîte erau la in tuşi, au ceva comun care-i caracte- se ridică şi se lasă în timpul func-' nţeles, că nici montatul lor nu-i
cepului anului, s-an dublat a-
ciini, peste 120 de febrei parti- rizează: înalta calificare • profesional- ţionării sale după dimensiunile ma chiar aşa de uşor, dar...
cipînd cu regularitate Ta citirea
la. Asta-i ajută să-şi concentreze terialulul de laminat, Clipele de răgaz au luat sfîrşit.
materialelor eduoâliv-sanitare şi
pe teme profesionale. Acest 'fapt eforturile, să învingă cu succes orice Ascuttînd sfaturile preţioase ale Băieţii şi-au reluat lucrul. Maistrul
s-a reflectat imediat prin îmbu
nătăţirea activi,taţii celor peste greutate s-ar ivi în producţie. maistrului Sărăci P etre,. tinerii reu- s-a arătat mulţumit. I-a crezut pe „Brî\il pădurenesc"
CC de femei ce lucrează la'can Brigada acestor tineri este vesii- şese să monteze cu precizie utilajul tineri pe cuvînt. Avea şi pentru ce. şi „Spic de gria“ sint
tinele trustului. Toate cele 6 bri în sectorul lor de muncă, Doar nu odată au demonstrat ei prin jocurile specifice pă
(ă, datorită excepţionalelor lucrări fapte că sînt în stare să-şi îndepli- dureniior ' din jurul
găzi au fost declarate brigăzi pe care le face. Posedă o bună ex- ...La ora 11 montorii au'luat'pau-- ne'ască angajamentele luate. Cînd ci- Hunedoarei ‘ şi Iliei.
de bună rhservire. perienţă în construcţii-montaj.' Ea ză. S-au grupat în jurul responsa- neva îi solicită vreo părere despre Echipa de jocuri a
şi-a adus aportul la rodajul Wuniin- bilului de brigadă. Acesta i-a primit- montori, el s-arată .binevoitor, şi nu clubului minier ¦din
gului,' iar de aici a trecut la mon- un timp apoi. le-a spus: uită să spună că brigada lui Cremer Ghelar dovedeşte mul
talul transportorului ce va purla bit»- Francisc îşi păstrează cu cinste tit tă indehuiiarc şi ¦ori
murile la cuptoarele, cu propulsie. Iu — Pînă la ora .3 lucrăm to ţi. la lul de fruntaşă în producţie. ginalitate în ¦interpre
cinstea festivalului orăşenesc al ti- fixarcl tarea celor două dan
neretului din Hunedoara, cpnslruc- V. DRAGU suri pădureneşti.
— Bine spuriie-li. Acoto-i mai greu
— întări prompt Calăfăteanu Gheor-
'T.v- V .X l/'v-^ V vT S ., mU mf-
