Page 31 - 1958-10

m u m r^m rA U SM rrm «sasBiwsa
!N V A L E A JIULUI,
á\ pnmeie ziie aie nouiui
n PE LUNA OCTOMBRIE
în învăţămîiitul de partid
Pentru miile de membri şi cercurilor politice pentru mineri derat că lucrurile pot merge de
candidaţi de partid din Valea — formă de înVăţămîdt care s-a la sine, s-au şi ivit lipsuri. In
Jiului indeputul lunii octombrie dovedit a fi accesibilă muncito­ ziua de 1 octombrie la mina
coincide cu începutul unui nou rilor care lucrează în subteran. Petrila au fost programate sâ-.şi
an de muncă stăruitoare in ve­ De lâ 29 la 38 a sporit numă­
derea studierii şi însuşirii învă­
ţămintelor de bază âfe marxisrn- rul cercurilor de economie con­
leninismului. Păşind in noul an cretă, cercuri care în anii tre­
şcolar al învăţământului de par­ cuţi au adus contribuţii preţi­
tid, comuniştii, şi împreună cu oase la îmbunătăţirea activităţii
ei numeroşi oameni ai muncii economice â minerilor şi între­
prinderilor.
din activele fără de partid; silit Important esté de asemenea
hotăriţi să-şi ridice necontenit
nivelul politic şi ideologic, să că majoritatea cercurilor şi
se înarmeze în vederea îndepli­
nirii cu succes a sarcinilor con-' cursurilor au fost formate pe
strucţiei socialiste.
organizaţii de bază. Experienţa
In iionl an şcolar —
im mimâr mult sporit a arătat că atunci clnd într-un
curs cercuri cerc sînt încadraţi cursanţi
Faptele arată că noul an de d in tre singură organizaţie de
învăţămînt a fost pregătit de
către organizaţiile de partid din baza, biroul simte mai puternic
Valea Jiului cu o minuţioasă
grijă. Pentru .prima oară recru­ răspunderea pentru controlul
tarea în cercurile şi cursurile de
învăţămînt a început de îndată pregătirii şi frecvenţei cursan­
după terminarea anului şcolar
trecut. începerea din timp. a în­ ţilor, poate exista o legătură
cadrării în învăţămînt a dat or­
ganizaţiilor de bază posibilita­ strînsă între propagandist şi bi­
tea să stea de vorbă cu toţi
membrii şi' candidaţii de par­ rou in inteîesui bunului mers
tid, cu numeroşi tovarăşi din
activele fără de partid ' şi să-i al învăţământului. Ţinîndu-se
încadreze în cercuri şi cursuri
de înVăţămit : corespunzătoare seama de aceasta, toate cercu­
nivelului, lor de pregătire. In
munca de pregătire a noului an rile politice .pentru, mineri, pre-, in bune condiţiuni, învăţămân­
şcolar, •organizaţiile' de partid
au militat pentru îndeplinirea cum şi cea mai mare parte a
sarcinii puse de partid de a se
asigura încadrarea în învăţă­ celorlalte cercuri şi cursuri
mânt a .tuturor membrilor şi can­
didaţilor de partid. Aceasta a au fost organizate pe or­
făcut ca în noul an ¦şcolar, pe
lingă organizaţiile de .bază din ganizaţii de bază. Organi­
minele şi întreprinderile Văii
Jiului-să fie organizate cu 103 zarea lor în strînsă legătu­
cercuri şi cursuri de partid mai
multe- ca în anul şcolar trecut. ra cu cerinţele vieţii, constituie
In cele 324 forme de învăţă-
min't organizate în acest an o importantă premisă pentru
sînt încadraţi peste 6.500 de
membri de partid, candidaţi, asigurarea unei activităţi rod­
muncitori şi tehnicieni din acti­
vele fără de partid. ¦ nice cercurilor şi cursurilor în­
Pentru toate aceste cursuri văţământului de partid in acest
au fost selecţionaţi şi pregătiţi
propagandişti^ corespunzători, an şcolar. , xí? a>i..vl.yt
cu experienţă şf dragoste faţă
de această inîportarttă muncă. Ce au arătat prim ele
şedinţe ale cercurilor
Organizarea '
şi cursurilor
învăţăm întului
In primele zile ale lunii oc­
în strînsă legătură tombrie au avut loc primele şe­
dinţe ale cercurilor şi cursuri­
cu viaţa lor învăţămîntului de. partid. Cu
acest prilej s-a putut vedea cu
Ceea ce" caracterizează orga­ claritate că numai pregătirea,
nizarea învăţământului în noul oricât ar fi fost ea de bună, nu
an şcolar este strînsa legătură este îndeajuns pentru asigura­
cu viaţa, cu sarcinile ce stau rea desfăşurării învăţămîntului
în faţa organizaţiilor de partid. la nivelul cerinţelor.
Organizaţiile de partid din Va­
La mina Aninoasa, de exem­
plu, în ziua începerii activităţii
primelor cercuri de învăţămînt;
comitetul de partid a organizat
o şedinţă cu propagandiştii şi
membrii birourilor organizaţiilor
de bază, în care s-a discutat
despre măsurile ce trebuie lu­
ate pentru asigurarea unei bune
mobilizări, pentru ca fiecare
cerc sau curs să aibă. incepînd
de la prima lecţie, o activitate
rodnică. Tovarăşii Tanczer Ge-
za, secretarul comitetului de
partid, Bulea Teodor, Crîsnic
Dionisie şi alţi membri ai comi­
tetului de partid, precum şi
membrii birourilor organizaţii­
lor de bază au fost în mijlocul
celor înscrişi la învăţămînt, au
participat la şedinţele cercuri­
lor şi cursurilor. Această grijă
a avut drept rezultat desfăşura­
lea Jiului au primit un mafe rea cu succes a primelor şedin­
număr de candidaţi din rîndul ţe de învăţămînt. îndeosebi cer­
minerilor şi muncitorilor ; edu­ cul de studiere al Istoriei P.M.R.,
carea comunistă a acestora con­ condus de propagandistul So-
stituie o sarcină importantă. lovarenko Pali, cursul seral al
Experienţa a dovedit că cercu­ cărui propagandist e tovarăşul
rile de studiere a Statutului .Enciu Nicolae, au avut o frec­
P.M.R. sînt o formă eficace de venţă bună, iar lecţiile s-au des­
educare partinică a candidaţi­ făşurat Ia nivelul cerinţelor. La
lor. De aceea numărul cercuri­ Lupeni, de asemenea numeroa­
lor de studiere a Statutului se cercuri şi-au început cu suc­
P.M.R., a fost sporit de la 13, ces activitatea.
cite au funcţionat în anul şco­
lar trecut, la 78. A sporit de a- Dimpotrivă, acolo unde co­
semenea de la 12 la 32 numărul mitetele de partid şi birourile
organizaţiilor de bază au consi-
Pregătirile de iarnă in centrul atenţiei
Pregătirile în ve­ decît in anumite con­ ce vor duce fără în­ nea măsuri ca pînă
derea iernii constitu­ diţii. Pentru a exis­ doială la succese bu­
ie la ora actuală una ta totuşi o continu­ ne pe timpul iernii.
dintre cele mai im­ itate în muncă, se Conducerea trustului
portante sarcini ale prevede ca să fie ter­ a dat atenţie aprovi­
tuturor iiitreprPuteri­ minate în timpul fa­ zionării cu materiale
lor din regiunea vorabil mai întîi lu­ şl în primul rînd cu
noastră. Peste tot se crările exterioare, ur- balast şi cărămidă.
fac diferite lucrări mtnd ca pe vreme Această măsură s-a
pentru a asigura friguroasă să se lu- luat mai degrabă de-
m uncitorilor coiidiţii creze în interior. La oarece, în anii trécuti, muncă să fie instala­
optime de lucrur Cre­ ora actuală însă, se din cauza ploilor,
dem că nu măi este mai poate lucra des­ drumurile devenind
nevoie să amintim că tul de bine în exteri­ impracticabile, pe şan­
de felul cum SC asi­ or. Cu toate acestea, tiere s-a simţit lipsa
acestor materiale.
gură condiţiile de lu- pregătirile de iarnă Chiar de pe acum
s-au construit depozi­
cru oamenilor, ele fe­ au începui în modul te ele balast in Deva,
Cugir, Orăştie şi Al­
lul cum se face apro­ cel mai serios, ele ba.
vizionarea cu diferi­ devenind o preocupa­ Pe timpul iernii, o
varie din utilaje vor
te materiale şi de fe­ re principală a con­ fi folosite, altele nu.
Pentru ca acestea să
lul cum se întreţin ducerilor întreprin­ nu stea in aer liber,
să se deterioreze, s-au
agregatele, depinde derilor. luat măsuri de ame­
najare a măi multor
în mare măsură în­ La T.R.C.L.H., am şoproane unde să
deplinirea planului constatat că există fie adăpostite. La
preocuparé din acest T.R.C.L.H. — Deva,
ele producţie şi redu­ punct de vedere. In
cerea preţului, de COst. rîndutile de mai !os s-au luat de aseme-
al lucrărilor. redăm numai cîteoa
Pe şantierele de clin măsurile luate
construcţii, munca di­ pînă în prezent şi
feră faţă de alte în­
treprinderi. Aici, e- care se vor lua in
xistă lucrări care nu
s e ' pot executa iarna continuare / jnâsuri
Cit-
an
înceapă activitatea cercul de
studiere a Istoriei P.M.R., con­
dus de tov. Kavasanski Ioan şi
cursul seral în limba maghiară
condus de propagandistul Bony-
hai Adalbert. Comitetul de par­
tid nu a repartizat membrii săi
pe lingă cercuri şi cursuri spre
a le ajuta să desfăşoare o. activi­
tate rodnică, nu a chemat biro­
urile organizaţiilor de baza să
acorde' toată atenţia învăţămîn­
tului. Aşa stîiid lucrurile nu e
de mirare că din cei 17 cursanţi
înscrişi 1a' cercul condus de pro*
pagandistul Kavasanski au fost
prezenţi doar 8. La Celălalt cefe
a fost prezent doar uri singur
tovarăş, din care cauză şedinţa
de învăţămînt nu s-a putut ţine. turi“.
Aceste exemple arătă eu cla­
ritate ca pentru a se desfăşura
Pentru p rc fc iirc i fitiilifiS te rtul de partid trebuie condus cu
toată grija. Asupra învăţămîn­
tului de partid trebuie desfăşu­
rat un control permanent, iar
lipsurile să fie, înlăturate de
la început, deoarece numai ast­ care. se astupase, provoca pe alţii, i-au mobilizat la această
fel se vor putea obţine noi suc­
cese in înarmarea politică şi i-
deologică a membrilor şi candi­
daţilor de partid.
;OOz Mult interes la această, lucrare au
La Spini, activitatea culturală Ioan Istrate şi alţii.
lasă de dorit
Gospodăria agricolă colectivă din
satul Spini este o gospodărie înche­
gată, care a obţinut rezultate bune.
Aici însă, tnai există şi unele aspec­
te cu care conducerea gospodăriei,
tinerii din sat, nu se pot mîndri. Este
vorba de activitatea culturală a col­
ţului roşu al colectivei. Acesta, ca
spaţiu locativ, există. F,1 constă din­
tr-o sală destul de mare, curat între­
ţinută, unde colectiviştii se adună
pentru a discuta şi lua în comun di­
ferite -hotărîri, unde tinerii colectivişti
au ţinut repetiţiile,, sau au prezentat
programele artistice. Din păcate însă,
de acestea din urmă, de cîtăva vre­
me nu se mai poate discuta. Echipa de
dansuri a colţului roşu s-a destrămat.
Motivul că tinerii lucrează în schim­
buri, nu poate justifica starea de fapt
¦a lucrurilor. Se ştie eă în această si­
tuaţie se găsesc majoritatea muncito­
rilor din localităţile regiunii, dar cu
toate acestea, se găsesc nenumărate
formaţii artistice în cadrul cărora ac­
tivează numai tineri oare lucrează în
schimburi.
Echipa de teatru ă colţului roşu al
G.A.C. din Spini, de asemenea nu
există. Ea se improvizează doar cu a-
bia o săptămînă înainte de organiza­
rea vreunui bal, după care a doua zi
echipa se dezmembrează, tinerii con-
siderînd că şi-au făcut datoria.
Despre cor, în satul Spini nici nu
se poate vorbi, deşi forţe sînt sufici­
ente, în majoritatea familiilor găsin-
du-se tineri talefitâţi;
Situaţia aceasta însă fiu a fost întot­
deauna la Spini. Aici, în acest sat, au
existat formaţii artistice care nu oda­
tă au prezentat frurnoase programe.
Directoarea fostului cămin ctjltural
spre sfîrşitul lunii vi­
itoare să se termine
lucrările exterioare
ale tuturor blocurilor
şi măi ales la acelea
din Deva, urmînd ca
pe timp de iarnă să
se lucreze in interior,
iar la fiecare loc de
te sobe peniru încăl­
zire. In plan mal e-
rau. trecute o seamă
de măsuri asupra că­
rora nu mai insistăm.
Multe din obiective
sînt prevăzute ca să
se realizeze "pînă in
prima jumătate a lu­
nii viitoare. Rămine
ca de aici înainte să
se accelereze şi mai
mult ritmul pregăti­
rilor de iarnă, să nu
se ajungă la un mo­
ment :dat ca obiecti­
vele să fie trecute nu­
mai pe kîriie şi să
nu fie realizate. Ne
referim la cele care
nu au fost rezolvate
pînă acum.
N t . 1184
Tineri sînt componenţii echipei de dansuri din Siremţ, raio­
nul Alba. Viguroase şi pline de avînt au fost şi dansurile lor cu
care s-au prezentat la Poiana.
/•V CLIŞEU: dansatorii din Stremţ Interpretînd „pon­
Valea care curge din hotarul
Springulul prin păşunatul comu­
nei Draşov, din cauza albiei,
timp ploios mari inundaţii. In-
ir-una din adunările populare,
cetăţenii din Draşov aii propus
este acum responsabilă colţului roşu
al gospodăriei. E deci un element cu
experienţă, care ştie să organizeze pro­
grame artistice; ea ar munci şi acum
cu dragă inimă. Trebuie însă spriji­
nită. Organizaţiile de partid şi U.T.M.
nu au acordat în ultimul timp nici o
atenţie desfăşurării activităţii cultu­
rale, socotind aceasta ca ceva în plus.
Nici comitetul raional U.T.M. sau or­
ganizaţia de bază de partid a colec­
tivei n-au mai analizat de multă vreme
felul în care se desfăşoară la Spini
activitatea cultural-artistică. In acest
fel, nici măsurile pentru îndreptarea
stării de fapte nu au venit.
Pentru reactivizarea muncii cultura­
le din Spini şi pentru canalizarea a-
cesteiă pe un drum bun, e necesar ba
în cel rhai scurt timp organizaţia de
bază de partid pe gospodărie să ana­
lizeze munca culturală din cadrul col­
ţului roşu, să găsească cele mai po­
trivite rnetodie pentru îmbunătăţirea
acesteia, să traseze sarcini concrete
pe viitor în activitatea culturală.
Prin metode vii, atractive, printr-un
control mai des şi eficace din partea
organizaţiei de partid, în satul Spini
,
munca culturală se va îmbunătăţii
simţitor.
PENTRU
planului trimestrial
S-a încheiat încă un trimestru. In evidentă. O absenţă duce la scăderea
toate întreprinderile se aruncă o pri­ cîştigului. Ca urmare a acestui fapt,
vire asupra a tot ce s-a realizat în au dispărut aproape în întregime ab­ tere de 0,80 la sută. Pe luna august, lei pe tonă.
perioada care s-a scurs. Bineînţeles,
registrele şi dosarele oferă o serie de
cifre grăitoare care ilustrează faptele
săvîrşite de oaftieni în lupta pentru
mai multe produse. Din ele se pot contribuit şi unele măsuri de ordin şi economii.
trage concluzii: dacă s-a muncit saii
nu cum trebuie, în ce măstiră au fbst
respectaţi indicii de plan, etc, iar pe
baza lor se iau măsuri de viitoi.
Să vedem cum stau iucriirile la ex­
ploatarea minieră Ţebea.
Analizînd situaţia producţiei fizice
din fiecare lună, comparativ cu tri­
mestrul trecut, se observă un progres
evident. Astfel în trimestrul li, pro­
ducţia a fost realizată în proporţie
de 105,5 ia sută, în luna iulie i 07,7
la sută, în august 109 ia sută, iar
pînă la data de 24 septembrie 108,4
la sută.
Normal că datele de mai sus sînt
rezultatul unor măsuri tehnico-organi-
zatorice şi a unei munci susţinute.
Dar despre aceasta să lăsăm să ne
vorbească tovarăşul inginer Pop, şe­
ful exploatării:
— Vreau să menţionez de la început
că nu a fost aceeaşi situaţie şi în a-
nul trecut. Aceasta, datorită faptului
că atunci aveaiti mulţi muncitori flo­
tanţi, care uneori, mai ales în peri­
oada de vară, absentau.
Alta este situaţia în anul acesta.
Datorită sistemului îmbunătăţit de
salarizare, cointeresarea inâţerială este iru reducerea preţului de cost a fost
să se sape albia riului peniru a
evita inundaţiile.
Clnd deputaţi ca îlie Oprea şi
lucrare, au răspuns peste 180
cetăţeni. Astfel, s-a reuşit ca pe
o lungime de 1.200 m. să se sa­
pe o nouă albie a acestui riu.
depus cetăţenii Gheorghe Sinea,
Venituri mari de la ramurile anexe
aîe colectivei
(Urinare din pag. l-a)
însă în permanenţă însemnăta­
tea înmulţirii ramurilor de pro­
ducţie pentru dezvoltarea gospo­
dăriei colective. In urma mun­
cii de. lămurire, .colectiviştii au
îpeeput însă să se convingă şi
să încerce a cultiva sfecla de'
zahăr.,. tutun şi pentru a -creşte
animafe
In .anul acesta coleotiviştii
din Miercurea au cultivat 10
hectare cu tutun. De pe această
suprafaţă au recoltat peste un
vagon de foi pe care vor primi
suma de peste 100.000 lei. Fre­
care hectar cultivat cu această
plantă a adus un venit rnai ma­
re de 10.000 lei, în timp ce uu
hectar cultivat cu ceîeale a a-
dus un venit de circă 3.000 lei.
Sfecla de zahăr ,a adus şi ea co­
lectiviştilor in acest an un venit
mai mare de 10.000 lei la hec­
tar. Prin livrarea acesteia fabri­
senţele nemotivate.
La realizarea planului pe trimestrul
MI, comparativ cu trimestrul ii, au
tehnico-organizatoric privind bun-a a-
provizionare cu material lemnos la
fronturile de lucru.
Astfel, la sectorul I, s-au liiat
măsuri de introducere a materialului
lemnos prin puţul de aeraj, pe un
suitor de aeraj şi pe galeria de cap.
La sectorul 11, a intrat în funcţiune
un plan înclinat Ia suprafaţă, prevă­
zut cu o linie ferată şi un troliu, uşu-
rînd astfel simţitor transportul lem­
nului. De asemenea, tot în decursul
acestui trimestru, s-a trecut la o uti­
lizare mai raţională a vagoneţilor la
lucrările de înaintare.
După ce am văzut cele spuse de to­
varăşul inginer Pop, ar fi bine să a-
runcăm o privire şi asupra randamen­
telor fizice în abataj, în decursul ace­ tovehiculele vor fi prezentate la recenzare în zilele cînd sînt pla­
leiaşi perioade, comparativ cu cele
planificate.
Toate acestea, dovedesc că cele spu­
se sînt pe deplin juste.
Dar să vedem care este situaţia
preţului de cost, mai întîi la produc­
ţia marfă şi apoi la cărbune.
In lună iulie sarcina de plan pen-
CALENDARUL
lucrărilor dinvie şi iii
------- ? ¦
In cursul lunii octombrie se face verificarea tuturor planta­
ţiilor de pomi fructiferi. Pomii bătrini care au uscături şi care
nu se mai pot reînitineri vor fi scoşi din livezi şi înlocuiţi chiar
în această toamnă cu pomi ti neri. La pomii în plină produc­
ţie, dar care au ramuri rupte, acestea se vor înlătura prin tă­
ieri executate ou ferăstrăul, iar rănile se tratează cu Vópfcéa 'de
ulei sau ceară de albine. In lipsa acestora rănile se pot acoperi
cu uri strat subţire de lut galben amestecat cu balegă de vacă.
Totodată se adună şi se ard cuiburile de omizi şi fructele mumi-
fiate ce se găsesc în coroana pomilor. Pomii care prezintă pe
trunchiuri scoarţă mortificată, muşchi şi licheni, vor fi răzuiţi.
Toate aceste resturi se vor arde. Lucrarea de răzuite este foarte
importantă deoarece în scoarţa pomilor se adăpostesc pentru
iernare. o serie de gîndaoi şi omizi care în primăvara viitoare ss
hrănesc cu părţile verzi ale pom ului. După răzuite, trunchiul po- |
miior va fi văruit.
In livezile de rod se face îngrăşarea pomilor dîndu-se cite
100-150 kg. gunoi de grajd la fiecare pom, precum şi îngrăşă­
minte chimice. Se dă de pildă 3 kg. superfosfaţi, urt kg. sare
potasică şi 500 gr. azotat de amoniu la fiecare pom. După fen-
prăştierea îngrăşămintelor se face arătura adîncă printre pomi
şi se sapă ou cazmaua în jurul lor.
Arătura are importanţă deosebită. Pe lingă făptui ea uşu­
rează pătrunderea'iapei ia rădăcinile pomilor, ea mai prezintă
#importanţă şi în ce priveşte combaterea diferiţior dăunători care
I«iernează în pămîntul din jurul pomilor. Prin larătufl, aceşti dă­
unători sînt scoşi la suprafaţă şi expuşi intemperiilor care îi
disirug.
} In livezile ţinere se face îngrăşarea pomilor cu cite 30-’4Ó
I kg. gunoi bine putrezit şt cu cîte 500 gr. superfosfaţi, Í00 gr.
(sare potasică pentru fiecare pom. De asemenea în livezile tine-
I re se face protejarea culturilor contra iepurilor. In acest scop se
[folosesc beţe de floarea-soareluî, coceni de porumb, trestie ele.
j In vii se indentifică butucii peniru recoltarea coardelor ce j
vor fi folosite în primăvară pentru altoit. Se recoltează stru-1
gurii la datele stabilite de comitetul executiv al sfatului popu- J
Iar raional respectiv. Se face pregătirea terenului pentru noi j
plantaţii şi se identifică golurile din vii in vederea complec- !
tării lor în primăvară.
Staţiunea experimentală pomicolă
Geoagiu
, miau..................
cii de zahăr, G.A.C. va realiza rul vacilor de lapte se ridică lâ
un venit de cca. 100.000 Iei. Pe 30 capete. A fost mărită simţitor
lîngă avantajele băneşti, mai ferma de oi şi cea de porci. De
sînt şi alte avantaje. Pentru li­ la fermele de animale s-a reali­
vrarea tutunului gospodăria co­ zat pînă la jumătatea lunii sep­
lectivă primeşte de exemplu tembrie a.c. un venit de peste
bumbac, iar pentru livrarea sfe­ 200.000 lei. Venitul global al
clei de zahăr primeşte de la' ta­ gospodăriei se v.'a 'ridica anul a-
inică în afară de bahi, cantităţi
mari de zahăr şi borhot de efe- '; cestâ la peste 500.000 lei faţă
c'ă — un minunat furaj pentru de 376.000 lei cît s-a realizat a-
îngrăşarea vitelor şi sporirea nul trecut. Ceea ce trebuie re ­
producţiei de lapte. marcat este faptul că peste 90 la
In sector hi vegetal, colectiviş­ sută din acest venit s-a realizat
tii din Miercurea şi-au creat în­ de la ramurile anexe de produc­
că 6 ramură aducătoare de veni­ ţie.
turi : legumicultura. Prin vînza-
rea legumelor şi zarzavaturilor In artiul ce ¦Vine, Venitul bă­
nesc va fi, fără îndoială; şi mai
au realizat anul acesta un ve­ ir are. Colectiviştii se gîhdes-c să
nit de 130.000 lei şi, după calcu­ realizeze milionul. Şi îl vor rea­
lele făcute, vor mâl realiza cel liza cu siguranţă fiindcă posi­
puţin 20.000 lei. bilităţi au, iaf propria experien­
Ramura zootehnică se dezvol­ ţă le-ta sporii interesul pentru a
tă şi ea an de an. In primăvara lărgi în continuu ramurile ane­
trecută au fost cumpărate 9 vaci xe de producţie, aducătoare de
de producţie. In prezent numă­ mari venituri.
cost a fost de 13,40 la sută, şl s-a
realizat 13,19 la sută;
Normal că volumul filare a) lucrări­
lor de investiţii din ultimul trimestru
?indBihcirais a încărcat şi preţul de cost al cărbu­
nelui.
de plus 8,933 la sută şi s-a realizat
9,73 la sută, ceea ce dovedeşte o creş­ Astfel, în lună iulie preţul de cost
al cărbunelui a fost depăşit cu 4,87
lei pe tonă, faţă de sarcina planifica­
tă iar în august s-a depăşit cu 0,82
sarcina de plan a fost de 11,64 la Altă a fost însă sitiiâţiâ pe trimes­
sută şl s-a realizat 10,80 la sută, deci trul II, cînd preţul de cost al cărbu­
preţul de cost a scăzut, realizîndu-se nelui a fost micşorat cu 2,38 lei pe
tona de cărbune. Aceasta îşi âfă expli­
După cum se vede, sarcina de plan caţia în cele enunţate anterior.
pe iulie nu a fost realizată şi aceasta N-ar strica să spufiem ceva şi des­
datorită volumului mare al lucrărilor
de investiţii. Cu toate acestea, prin pre calitatea cărbunelui. Se vede că a
compensare, situaţia pe ambele luni existat o preocupare în această direc­
ţie din însăşi faptul că ulthnele bo­
s-a soldat cu o economie de mii lei. nificaţii primite de la terţ se evaluea­
ză la sume de mii lei. Şi această este
In ce priveşte situaţia pe trimestrul suficient.
II, sarcina de reducere a preţului de
Ing. GH. COMŞUŢA
ta e ra rs a auto-moforticulelor
Direcţia Miliţiei regiunii Hunedoara, Secţia inspecţie au­
to şi circulaţie, aduce la cunoştinţă următoarele:
La diata de 1 noiembrie va începe în regiunea noastră ope­
raţiunea de recenzare a tuturor iiuto-motovehiculelor. In acest
sens conducerile întreprinderilor precum şi deţinătorii particulari
de auto-motovehicule trebuie să ia măsuri de punere la punct a
parcului de autovehicule ce-l au în păstrare şi administrare. Au­
nificate.
Deţinătorii de .auto-motovehicule care şi-au schimbat domi­
ciliul în altă localitate sînt obligaţi să se prezinte de urgenţă
la Direcţia Miliţiei regiunii Hunedoara, Secţia inspecţie auto
şi circulaţie, anunţînd noul domiciliu, în vederea .anunţurilor pe
oare urmează a le primi cu datele şi locul unde sînt planificaţi
a se prezenta la recenzare.
Se recomandă ia se lua m asuri de punere la punct a cărţilor
de identitate tehnică, complectîndu-se ou rulajul kilometric par­
curs cit şi sdiimb’area' lagregatelor oe poartă număr de serie.