Page 32 - 1958-10

Nr. 1184
pi- '
Tlnăra Margareta Covaci iu crează ia maşina de încheiat cio­
rapi bărbăteşti la fabrica „Sebeşul”. Ea este una dintre frun­
taşele secţiei. Numai în luna trecută şi-a depăşit norma cu pes­
te 30 la sută. In fo to : Margareta Covaci la locul de muncă.
C IFR E ŞI FA P TE
® Pentru asigurarea Bazei fu­
rajere in timpul iernii, tineretul tului, care desfăşoară o susţi­
din gospodăria agricolă colec­
tivă din Ving-ard a însilozat prin agriculturii tn comuna Şugag.
muncă voluntară 50 tone de fu­
raje. De asemenea, tinerii colec­
tivişti din Păuca şi U ngurd, au
insiloz'at prin muncă voluntară
cite 20 tone furaje’.
° Şcoala de pregătire a pro­
pagandiştilor de la Miercurea
Băi, a sprijinit gospodăria agri­
colă de stat Âpoldu de Sus, sec­
ţia Miercurea, prin recoltarea a
pestf 15 hectare cultivate cu po­
rumb". La această acţiune âu
participat peste 200 propagan­
dişti. >-
0 Comitetul raional U.T.M.
Sebeş a organizat un, colectiv
Necazul lui
Nicolae Farcaş, preşedintele,
s-a tăiat la piciorul drept. A-
cum umblă prin curtea gospo­
dăriei şontîc — şontîc, afurisind
sticla şi căutînd cu grijă locul
unde să pună laba piciorului
strînsă de bandaj şi o şosetă de
lină. Urcă cu greu scările
de piatră şi se aşează icnind pe
laviţa lustruită.
Lingă el s-a aşezat un om
scund, tînăr, cu o şapcă ce fu­
sese cindoa albă şi care-i. as­
cundea fruntea frumos boltită
şi ochii verzui. Tac amindoi.
Fiecare cu gîndurile lui. Gel
scund e Dumitru Rahoeeălm de
la fermă.
— Aşa, Dumitre, aţi otnorî-
t-O..;
Rahoveanu lăsă capul in jos,
vru parcă să spună ceva, dar
de pe buze nu-i ieşi decit un
sunet nedesluşit. Dar intr-un
tirziu îndrugă:
— Era cald.
Cald, cald, da’ cine dra-
cu v-o pus să le ădităeţi. pe ză­
duf.
— Limbeanu.
— Şi vouă nu v-o dat prin
cap'? dădu din miini a leha­
mite. Pierdurâm şi purceii.
Rahoveanu nu se maţ scuză. timplat nimic. Ajuns acasă, in­
Deşi nu se simţea vinovat, tră in cameră şi se trînti pe
moartea scroafei cu purcei cu pat.
tot, îl urmărea ca o mustrare. — Ce-i cu tine, omule ? —
Şi doar ii spusese şi ciobăriiţd. îl întrebă soţia.
— Nu le du, mă, câ-i cale — N-am nimic, lasă-m-n
lungă şi-i cald. O să-fi moară pace.
pe drum, şi-i mai mare păcatul. — Iar scroafa aia ?
Le-a dus. Avea ordin. De la
Trişca, de la rîpi şi pînă la
gospodărie, să tot fie 4 kilome­
tri. Şase ore a făcut. Şi poate
că nu s-ar, ţi intîmplat nimic
compus din activişti ai comite­
nută muncă de cooperativizare a
0 In întreg raionul Sebeş, de
la începutul anului şi pînă a-
cum, la acţiunea patriotică de
împădurire a terenurilor degra­
date au participat mai mult de
6.000 tineri.
0 In satul Reciu, un număr de
65 tineri, în cadrul acţiunilor de
folos obştesc, au săpat peste 5
hectare plantaţii.
° Tinerii din oraşul Sebeş au
curăţat iarba' şi aleile parcului
pe o suprafaţă de 2.000 m.p.
S-au evidenţiat tinerii de la fa­
brica „Sebeşul”.- ,
de n-ar fi suit-o în căruţă s-o
ducă la fermă.
Preşedintele intră îmbufnat
iti birou. ¦¦
Rahoveanu luă cuiele de pe
masă, le înfundă in buzunare
şi porni către fermă. Ga să scur­
teze calea, sui pieptiş "printre
pruni, dealul din spatele se­
diului. De sus, drept înainte,
se vedea drumul ca o panglică
ce ducea la fermă. In stingă,
via, la dreapta, citeva case in
lucru. Emu ale colectiviştilor.-
Iritmse în colectivă acum
doi ani. Fără pămint. L-au dat
brigadier. A îngrijit o vreme de
cai, apoi a trecut la scroafe.
Erau şase de toate. Acum nu-s
decit cinci... Se abătu spre lo-
cuinlă. îşi privi locul reparti­
zat, fundaţiile turnate; „la a-
nu o înalţ şi eu" îşi zise în
gînd. Porni grăbit mai departe.
Gospodăria „Drumul lui Le-
nin“ din Sebeş luase fiinţă prin
’52. Au început cu 7 vaci, 2 boi
şi un cal. Acum aveau 22 vaci
cu lapte, 28 juninci şi 10 viţel
Mai aveau 400 de oi şi 5 scroa­
fe. Sub ochii lui au crescut, el
le-a îngrijit, el şi Petru Todea
11. Şi Todea-i utemist. Ii părea
rău de cele petrecute şi tare
mult ar fi vrut să. nu să fi in­
— Iar.
Se sculă grăbit, ieşi afără şi
apucă spre cocină. Scroafele să­
tule, grohăiau mulţumite. Erau
grase, bine îngrijite. De 6 ori
m zrM O F SIIGIALÍSMULÜt Pac?; 3
¦- Ü }Ji'T| P. .)•)
fp Î
par ¦
BbH -' •--'r-
Familia tineretului TRACTORIŞTII CEI MJU HBMc»
Sintem în plină campanie a- In aceste brigăzi sint mulţi
* Au venit de peste tot, din Sau Florica Petraşcu, cea ca- Da, brigada, brigada artişti- « gricolă de toamnă. Ca întot­ tractorişti care nu mai au mult
pînă să-şi înfăptuiască planul.
ţ tocate colţurile ţârii. Leonica re-şi depăşeşte norma cu 37 că de agitaţie. S-o spună Mioa- $ deauna, tractoriştii sint în pri­ Din brigada lui Gheorghe Na­
mele rinduri. Ei ară, discuiesc, trapei, utemis'tul Armin Wolf,
* Besoi din Lancrăm, Elena (3a/- procente sau Elena Anghel sau ra Marinescu sau Maria Tărtă- $ însămânţează. Am putea spune care lucrează la gospodăria co­
tl da din Ocna Mureşului, Geor- Eugenia Ordean. $i ca ele sini că succesul lucrărilor de toam­ lectivă din Cîlnic, a realizat a-
reanu sau Viorica Bota. Are nă in gospodăriile colective şi proape 70 la sută din plan, i-ar
tractoristul Nicolae Olteanu,
l geta Vasilescu din Ploeşti. Bo- multe de tot. fabrica o brigadă artistică de * întovărăşiri depinde în mare mă­ din brigada a Il-a şi Mihai Se-
mai mare dragul. Şi nimeni nu $ sură de hărnicia tinerilor tracto­ ghedi, din brigada lui Mihai
* ta Viorica, fata ou ochii atît Băieţi sînt puţini, doar cîji- rişti. Roth, se apropie de 80 k sută.
t de albaştri, secretara orgăni- oa, mai ales la rendere, în sa­ .poate contesta aportul secţiei t La S.M.T. Miercurea, majo­ Laude se cuvin şi altor tra c ­
* zaţiei de U.T.M. pe schimbul la aceea cu puţine maşini care ritatea tractoriştilor ştiu lucrul torişti. Deocamdată însă, aceş­
tineretului. t acesta. Şi, ca urmare, dau zor
cu arăturile şi însăminţărMe. tia simt cei care au lucrat cel
t II, e din Sebeş. împletesc manşete. Jatâ-i: Tra- * l¦, Pină acum au lucrat cel mai
X Acum doi-trei ani nu se cu- ian Belei, Simion Probstofăr Gîteoa aspecte din munca şi X mult şi mai bine brigăzile con­ mai mult şi mai bine. Organi­
t noşteau şi nici n-ar fi bănuit şi ajutorul de maistru Gheor- viaţa tinerei secţii, tinerelor % duse de Gheorghe Natrapei (ca­
re lucrează pe ogoarele gospo­ zaţia U.T.M, din staţiune ii poa­
X că se vor cunoaşte. Fabrica, ghe Ghinţu. Ghinfu lucrează la fete. Bucurii şi necazuri, iz- % dăriei colective din Sebeş), Mi-
binzi şi mici neplăceri. Viaţă ţ hai Roth (care lucrează la Gâr­ te recomanda ca exemplu cu
t secţia, maşinile le-au înmăntm- circulare. E brunet, nu prea bova) şi Simion Mihăiescu (din
de colectiv frumoasă, de prie- $ Miercurea). Aceste brigăzi şi-au toată încrederea. Acest lucru va
X chiat preocupările, drumul în înalt, cu o cicatrice ia sprin­ terii, de familie. Secţia circu- $ realizat planul campaniei agri­
cole de toamnă în proporţie de folosi şi celor îft cauză şi celor
L viaţă, le-au. legat prin priete- ceana stingă care-i dă un far­ tare — să nu uităm, aparţine ¦ 50 la sută;
X rdi adevărate. Toate formează mec deosebit. îşi conduce zona care acum sînt rămaşi în urmă
fabricii „Sebeşul" din Sebeş — ţ
X acum marea familie a tinere- de parcă ar lucra de cine ştie cu înfăptuirea planului lucrări­
X tului fabricii, a secţiei de ti- dnd.
reprezintă o familie. O familie lor agricole de toamnă.
X neret, de maşini circulare,
ţ Iat-o pe Elisabeta Opincar Şi prieteni sint toţi. Adică nouă, sudată, a tineretului.
nu chiar toţi. Gîteoa fete, puţi­
| — şefa brigăzii a Vl~a. Subţi- ne de altfel, au ieşit din făga­ Şi să ne ierte această fami­
ţ rică, nâltuţă, îţi pare la prima şul obişnuit. Secţia, le-a spus lie dacă n-am. vorbit despre fie­
ţ vedere neindemmatică. Să-i plastic de to t: plimbăreiele.
ţ vezi însă mîinile migălind la Maria Oprinescu, Elena Bria­ care membru al eu
<M>«• •»0>O*<»C-«¦«•«¦Ofl>,» <»*O«•? ««$¦O^3
ţ cele trei maşini cu o iuţeală ză, Elisabeta Szâcs şi încă ci-
* de necrezut, să-i vezi fugindu-i
j ochii de la un ciorap la altul, teoa, mai încing şuete pe cu-
luarele sau sălile fabricii. Mîi-
* înţelegi că nu degeaba e frun-
* taşă. înţelegi atunci de ce, zi ne, poate vor fi şi ele in rindul
* de zi, in loc de 6—7 duzini de fruntaşelor, ca Marin Roşu sau
* ciorapi ies de la cele trei cir-
Ileana Puşcaş. Şi ele au fost
* calare deservite de ea 8—9 şi plimbăreie. Azi nu mai sint.
chiar mai mult. Le-a ajutat colectivul, brigada.
O rganizaţia Ü. î. N. La fabrica
„Simion Bărnu-
ţiu" din Sebeş
dintr-o gospodărie de stat lucrează şi tină-
rul Eugen Pa-
S-ia prezentat simplu, aproape De două săptămâni, sectorul vel. Depăşin-
timid : mecanic al gospodăriei a fost du-şi norma în
trecut în patronajul tineretu­ fiecare lună cu
— Livia Burduf, seicretara lui. De atunci, reparaţiile trac­ aproape 70 la
organizaţiei de bază U.T.M. toarelor, plugurilor şi discuitou- sută, el este
relor, ale tuturor uneltelor agri­ fruntaş in muti­
Ne-am retras intr-un colţ al cole sînt de calitate ireproşabilă, că.
biroului şi tovarăşa' Livia Bur­ iar sectorul mecanic este frun­
duf mi-a vorbit despre activita­ taş pe gospodăre. IN FOTO:
tea organizaţiei U.T.M. de la Tinărul Eugen
gospodăria de stat' din Boz. Tot de curând, organizaţia Pavel lucrind la
U.T.M. a înfiinţat un post finisarea port-
Ifljt — Mal îfttîi trebuie să spun U.T.M'. de control. Pină acum, moneelor bărbă­
ca pptru dintre utlemiştii noş­ teşti.
tri- au devenit eamUdaţt de ţM - cîţivâ dintre .tinerii care nu-şi
tid şi că dintre tineri, sint frun­ prea bateau capiii cu munca, Alaiuri
taşi mecanicul Ion Hanea, trac­
toristul Vaisile Bărbuleţ, mais­ au şi simţit usturimea satirei.
trul mecanic Ioan S.chuster, Majoritatea utemiştilor din
această gospodărie de stat au
maistrul de cultură Dumitru
participat la munca de însilo-
Băguţ, maistrul viticol Alexe
zane a furajelor pentru iarnă.
Sî-rbu.,. —x- - , - v Ţ
Şi rezultatele sînt îmbucură­
Am notat cu grijă tot ce mi-a toare. El au însilozat peste 24
tone porumb'.
spus tovarăşa Burduf.
La muncile agricole de toam­
u nă, tractoristul Vasile Bărbu­ ds comunişti hWwyuWi ¦» ¦
leţ este fruntaş. împreună cu PETE NEGRE
ceilalţi tractorişti a arat cea
pe zi le ’dădea de mîncare. Sea­ mai mare parte a’ pămîntului ce Mai întîi a' fost o şedinţă, O intrat utemiştii şi deputaţii.
ra, lua cîte o furcă de paie şi va fi însămî’nţat in toamna a- şedinţă lărgită a comitetului co­ Mulţi şi-au luat angajamente.
le aşternea de cuibare. ; ceasta, iar pe 110 ba., orzul se munal de partid. Erau de faţă
odihneşte deja sub brazdă. comunişti, utemişti, deputaţi in Şedinţa n-a durat mult. După FELICITĂ RI
Prinsese drag de m um a ăsta sfatul popular. S-a pus proble­ aceea, oamenii au pornit la
şi de cirid Cu cele intim plate Adunările organizaţiei se ţin ma îmbunătăţirii muncii de co­ treabă. • Un grup de tineri de ia g o s-
nu-şi mai găsea odihna. Gum la timp, tinerii discută despre operativizare a agriculturii. podăria agricolă de stat din Boz,
de nu i-a trecut prin calp să nu munca lor, fac propuneri şi tot Au trecut citeva zile. Fiecare transmite pe această cale, condu
plece cu ele? Acum ar fi fost ei le Înfăptuiesc, Organizaţia — L,a noi la Draşov, a spus zi a fost tot mai bogată. Munca cerii gospodăriei, felicitări căldu
acolo toate şase, plus cei 11 de partid îi îndrumă, îi ajută. tov. Nicolae Duicu, secretarul de convingere !a ţăranilor mun-' roase şi sincere pentru nobila ac
\purcei. Luă cu ciudă furca re­ comitetului comunal de partid, citori, bine organizată, îşi arăta I ţiune pe care a întreprins-o pen
zemată de gard şi porni spre Ce s-ar mai putea vorbi des­ s-a muncit mult în această di­ rezultatele. Mulţi membri şi , tru culturalizarea... orzului. Ei îşi
şira de paie. Gînd ajunse se po­ pre această organizaţie U.T.M. ? recţie. E necesar totuşi să ne candidaţi de partid au convins \ exprimă cu această ocazie, încre
îmbunătăţim m unca.. zeci de ţărani muncitori pentru
meni zicînd: „Asia n-o să se Chiar şi tov. Burduf a rămas a intra în întovărăşire. Alături 1derea, că în primăvară, atunc
în încurcătură. Spusese tot. Pes­ Au luat cuvîntul apoi alţii. S- de ei, şi uirmî-ndu-le exemplul, u-
te o săptămînă, o lună însă, ea temiştii au fost la înălţime. In cînd miile de kilograme de orz vor
au făcut propuneri. Pe loc, s-au munca de la om la om, ei au fo­ fi scoase din olubul gospodăriei,
losit exemple locale, concrete. ; ţepii obraznici şi nesuferiţi ai boa-
format echipe oar-e au fost re­ Au vorbit ţăranilor muncitori i belor, vor fi destul de civilizaţi
pentru a nu mai da de lucru ingi
partizate (pe circumscripţii. Ih despre rezultatele din gospodă­ nerilor, atunci cînd vor trece mina
mai întîmple'L , va putea adăuga acestor fapte ria colectivă din Draşov, prin ele. De asemenea, conducerea
echipe, pe lîngă comunişti, au despre rezultatele întovărăşiri­ ; gospodăriei, va fi liniştită că încă
Se lăsase seară. j altele şi altele. lor din satele din jur. Exemplul o sarcină din multele pe care Ie
local şi concret şi-a făcut efec­ are, a fost dusă bine pînă (ă ca­
tul. Maria Moldovan, membră păt.
de partid, a convins să se în ­
scrie în întovărăşire pe ţăranii
muncitori Ioan Sinea (189), Ni­
colae Popa (329)', Ilie Varga
(303), Gligor Paştiu (12). Tî-
năra Valerica Şerban, candidată
de partid, a convins pe Ioan
Herban (122)', pe Nicolae Popa
(28)". Nicolae Toţu, secretarul
comitetului comunal U.T.M.,
şi-a convins părinţii şi rudele
mai apropiate. Tehniciană agri­
colă Raveca Bratu, utemistă, a
lămurit pe Maria Barna (377)' şi
pe Ioan Ursa (3)\ Aio AJUTOR
Zilele trecute, dispecerul Stâ- !
fiunii de maşini şi tractoare din 1
' Miercurea a primit o radiogramă
, care glăsuia astfel: 1‘ ,
„Urgent, urgent, urgent, ' stop.
Trimiteţi tractoare pe şenile puter-'
nice, stop. Dacă se poate, de 1.000
cai putere, stop. Rămaşi în urmă
Despre Raveca Bratu se mai cu planul lucrărilor agricole d e ,
poate nota ceva. Mergînd în sa­ I toamnă, stop, Ajutor, că altfel o să
lul Cunţa să comaseze o parte ne căutaţi printre procentele de 20'
din pămîntul unor ţărani mun­
citori care îşi făcuseră cerere de la sută, stop“. i
înscriere, ea a convins pe -a- Radiograma era semnată de şefii '
ceştîa să intre cu tot pămîntul de brigadă Iiie Luca, Gheorghe
în întovărăşire. Şi astfel, în loc Dan şi Nicolae Răulea. \
să comaseze 7 hectarie, a coma­
sat 15 hectare. Fapta sa este lă­
udabilă.- -
Comuniştii, utemiştii şi depu­ Pagină redactată de ;
Uterrtistul Petru Todea, este îngrijitor de vaci la gospodăria colectivă din Sebeş, Anul taţii din Draşov se pot mînd-ri GH. PAVEL
acesta, piuă acum, a efectuat 280 zile mumă. Printr-o bună îngrijire, el a reuşit să realizeze A. JURGA
zilnic pe cap de vacă, cite 10 litri lapte. că astăzi întovărăşirea lor nu­
FOTO: 1. TEREK
mără 240 familii cu 213 ha. pa­
niîn t.- —