Page 33 - 1958-10
P. 33
Pag. 4 D PI' W ill SO C IALISM U LU I <vr 1 «84
nxjuxmEaasnBB
SCHIMBUL DE MESAJE •). j u - t t u r t e J b a jb U ilin e X e • juliiroeLa ş t ir i Demisia vicepreşedintelui
litre N.S. lirnşcî®? şl primal R.A.U», Sabri Asali
CAIRO 8 (Agerpres). — Sa
ministra il llliaiiliii bri Asali, vicepreşedinte al Re
publicii Arabe Unite, şi-a îna
MOSCOVA 8 (Agerpres). — patriei saie. intat demisia preşedintelui Na-
sser. Intr-o declaraţie dată pu
TASS tran sm ite; In legătură cu In mesajul său de răspuns blicităţii la Cairo, Asali se re
feră la relatările presei arabe în
formarea !noului guvern liba Raşid K'arami subliniază că po legătură cu procesul fostului
premier al Irakului, Djumali, in
nez, la 30 septemprie N. S. porul libanez, pătruns de con Trupele americane şi engleze UE2 . 0 0 0 DEOUI INJURULPĂMINTULUI care a fost implicat şi el. Asali
precizează că şi-a înaintat de
Hruşoiov, preşedintele Consiliu ştiinţa răspunderii sale, va să fie retrase imediat 147 zile de la lansarea celui de-al treilea satelit misia pentru a da posibilitate
artificial sovietic al pămînfului
lui de Miniştri al U.R.S.S., a munci în colaborare cu popoa din Liban şi Iordania
adresat un mesaj de salut lui rele prietene pentru întărirea
Saşiei Karami, primul ministru independenţei sale şi în intere
!1. Republicii Liban. sul păcii. comisiei de anchetă instituită de
preşedintele Nasser să carcte-
Poporul sovietic, se spune în Poporul libanez, scrie Ka- D ezbaterile din Adunarea G enerală a O .N .U . MOSCOVA 8 (Agerpres).— a orbitei s-a redus de la 1880 teze documentele dezvăluite in
mesaj, urmăreşte cu multă a- rami, este recunoscător poporu TASS tran sm ite; După cum s-a la 1130 km.
tenţie şi cu profundă simpatie lui sovietic pentru atenţia şi NEW YORK 8 (Agerpres). — In lui D. Hammarskjoeld în care nici nu anunţat, pină la 8 octombrie cel cursul procesului de la Bagdad.
lupta plină de curaj a poporu sentimentele de simpatie pe ca şedinţa din dimineaţa zilei de 7 oc se spune cînd vor fi retrase complect de-al treilea satelit artificial so Continuă observaţiile cu aju
lui libanez care .s-a ridicat în re mi le-aţi exprimat în nu tombrie a Adunării Generale a O.N.U. trupele străine din Liban şi iordania. vietic a înconjurat pămintul de torul mijloacelor optice şi radio- —«+>—
apărarea patriei sale şi a inde mele său. reprezentantul Cehoslovaciei, V. Da- Întreaga lume este profund îngrijorată 2.000 de ori. In acest timp ra tehnice asupra mişcării celui
pendenţei Republicii Liban. Po vid, a luat cuvînkil pe marginea ra de continuarea staţionării trupelor cheta purtătoare are un. avans de-al treilea satelit artificial al Creşterea şomajului în
poarele Uniunii Sovietice do Raşid Karami îşi exprimă portului secretarului general al O.N.U., S.U.A. şi Angliei în Liban şi Iorda ¦de 47,6 rotaţii faţă de satelit. pămintului. indusfria textilă americană
resc ou căldură poporului liba convingerea că relaţiile de prie asupra îndeplinirii rezoluţiei sesiunii nia, a spus el, şi cere retragerea lor De l.a lansarea celui de-al trei
nez să obţină cît mai repede e- tenie dintre Liban şi Uniunea extraordinare a Adunării Generale a cît mai grabnică. lea satelit artificial au trecut La 10 octombrie, pe timp se NEW YORK 8 (Agerpres).—
Sovietică se vor dezvolta şi mai O.N.U. în problema Orientului apro 147 de zile. In acest răstimp el nin, satelitul va putea fi ob După cum anunţă agenţia Uni
liberarea deplină ă ţării de sub mult în domeniul economic şi piat. Delegaţia cehoslovacă, a spus el, Fawzi a consacrat o mare parte a parcurs un drum de 92.600.000 servat ou ochiul liber diminea ted Press International, * in
cultural şi vor contribui la în consideră necesar să ia din nou cu- a expunerii sşle luptei poporului arab km. Perioada de rotaţie a sate ţa înainte de răsăritul soarelui cursul săptăminii trecute un sub
ocupaţia străină şi crearea con tărirea păcii în Orientul apro vîntu! pentru a atrage atenţia Adu pentru • libertate şi independenţă, pen litului s-a redus cu 2,15 minute de la 56 la 72 grade latitudine comitet senatorial a organizat
piat şi mijlociu şi în întreaga nării Generale a O.N.U. că primejdia tru ridicarea nivelului de trai. şi .a devenit egală cu 103,8 mi nordică şi seara după apusul audieri în legătură cu oriza in
diţiilor pentru o muncă con care ameninţă pacea şi securitatea nute, iar apogeu! (altitudinea soarelui de la 44 la 57 grade dustriei textile din Statele Ca-
statelor arabe în urma agresiunii ame- Referindu-se la situaţia din Algeria, maximă a orbitei) s-a micşo latitudine sudică. Racheta pur rolina de nord şi Ca'rolina de
structivă paşnică spre binele lume. ricano-engieze împotriva Libanului şi el a declarat că nu se poate pune rat cu 195 km. Parametrii orbi tătoare poate fi observată dimi sud, unde se află concentrată
Iordaniei nu a fost înlăturată nici pî- problema dacă poporul algerian vrea tei rachetei purtătoare au sufe neaţa înainte de răsăritul soa marea industrie textilă din su
------------------ ---------- UIHUIU r!ă în prezent. Punînd mereu alte con sau nu independenţa. Glorioşii fii şi rit în acest timp o variaţie mai relui de la 57 la 72 grade lati dul S.U.A. Subcomitetul a fost
diţii, a subliniat el, S.U.A. şi Anglia fiice ale Algeriei, sacfiticîndu-şi viaţa, •însemnată; astfel, perioada de încunoştiinţat că în centrele in
m iL R ra împiedică îndeplinirea rezoluţiei sesiu vărsîndu-şi sîngele, au arătat lumii tudine nordică şi seara după a- dustriei textile din aceste două
nii extraordinare a Adunării Generale întregi că năzuiesc spre libertate şi in pusul soarelui de la 38 la 52 state şomajul a cuprins aproxi
Bandele reacţionare continuă a O.N.U. şi tărăgănează retragerea dependenţă. Acesta este adevăratul grade latitudine sudică. mativ 25 -la sută din numărul
să provoace tulburări trupelor lor din Liban şi Iordania. De plebiscit care trebuie să fie recunos muncitorilor.
legaţia Cehoslovaciei, a spus V. Da- cut de toate popoarele cu judecată
BEIRUT 8 (Agerpres). — tanţi ai diferitelor organizaţii vid, se alătură întrutotul cererii Adu sănătoasă, iubitoare de libertate din rotaţie a rachetei purtătoare a
TASS anunţă : Forţele reacţio politice şi comunităţi religioase nării Generale ca guvernele S.U.A. şi întreaga lume, şi nu plebiscitul pe
nare din Liban, care nu vor să din Liban. Angliei să fixeze un termen cît mai care francezii l-au pus la cale în Al Crimele colonialiştilor din Algeriacelui de-a! treilea satelit arti
se împace cu schimbările poli apropiat şi definitiv pentru retragerea geria. Fawzi a subliniat marea însem
tice ce au avut loc in ţară, con Provocările cercurilor reac necondiţionată a trupelor (or din Li nătate a formării guvernului provizo ficial al pămintului a descres
tinuă să recurgă 1a provocări ţionare din Liban, care acţio ban şi Iordania. S.U.A., a spus el, riu ai Algeriei şi hotărîrea fermă a
armate. In ziua de 7 octombrie nează în dauna intereselor' n a în continuare. îsi ascund refuzul de acestuia de a duce pînă la capăt eli cut cu 7,6 minute şi este în mo Relatările unui italian care a dezertat din legiunea
ţionale ale ţării. împiedică res a-şi retrage cît mai curînd trupele berarea naţională a poporului algerian. mentul de faţă egală cu 98.2 străină franceză
bande înarmate ale îaiangişti- tabilirea vieţii economice in Li de pe teritoriul Libanului sub pretex minute, iar altitudinea maximă
lor au deschis focul în cartierul ban. Mii de muncitori au rămas tul că problema retragerii trupelor a- In partea de sud a peninsulei ara ROMA 8 (Agerpres). — Se stantine, a fost delimitată o
comercial al Beirutului şi au în fără lucru deoarece întreprinde mericane trebuie să fie obiectul unor bice a spus el, nu poate fi pace şi —o + o— natorul comunist Mauri zio Va- vastă zonă considerată pericu
cercat să pună stăpînire pe dru rile continuă să fie închise. Nu tratative ale S.U.A. cu guvernul Li stabilitate atit timp cît (rupe străi lenzj relatează in ziarul ,,Uni loasă şi în care orice persoană
murile care leagă capitala Liba meroşi ' comercianţi mici şi mij banului. Despre’ ce fel de tratative ne răpesc poporului din această regiu Dezvoltarea acţiunii ta “ despre convorbirea pe care. găsită era ucisă. „Am văzul eu
nului cu provincia. Subunităţi locii s-au ruinat. bazate pe egalitate poate fi vorba, ne dreptul său inalienabil la o exis de electrificare a satelor •a avut-o în Tunisia cu Mario însumi, a spus Onorato, cum
ale' armatei libaneze au dat o ri a declarat V. David, dacă aceste tenţă liberă. Este timpul să se pună Onorate, un lunar italian dezer şeful meu, un sergent major, a
După cum se declară la Bei tratative vor fi în umbra tancurilor, capăt şi reprimării poporului cipriot poloneze sfirtecat cu cuţitul un copilaş“.
postă hotărîtă falangiştilor. rut, majoritatea covîrşitoare a flotei şi aviaţiei americane ? care luptă împotriva terorii desfăşu tor din legiunea străină fran
poporului libanez — creştini şi rate de Anglia. VARŞOVIA 8 — Corespondentul ceză în care se înrolase. Scîrbit de cele văzute Onora
Presa relatează că preşedin musulmani — doresc o regle Citind în continuare exemple de pre Agerpres transmite: In primele nouă to a dezertat în apropiere de
tele republicii, Fuad Şehab, con mentare cît mai rapidă a crizei siuni grosolane exercitate de S.U.A. Fawzi şi-a exprimat îngrijorarea pro luni ale anului 1958 s-a introdus lu Onorate arată, că a fost tri frontiera cu Tunisia şi a fost
tinuă consultările cu oameni de asupra guvernului Libanului şi amin fundă în legătură cu situaţia creată mina electrică intr-un număr de 860 mis in Algeria unde a luptat luat prizonier de un detaşament
stat libanezi de diferite orientări din ţară şi încetarea provocări tind în această ordine de idei cererea în regiunea strîmtorii Taivanului. El de sate din R. P. Polonă, iar în aite doi ani de zile în slujba colo al armatei de eliberare algerie
politice privind convocarea Con lor fasciste din partea falangiş ambasadorului american de a se in a cerut de asemenea încetarea imedia S80 de sale reţeaua electrică este în nialiştilor francezi. Nu ştia pen
gresului naţional, la lucrările tilor şi elementelor proşarmi- clude în noul guvern libanez persoane tă a experienţelor cu armele atomice curs de instalare. Aceste cifre sînt c- tru ce luptă, ştia numai că tre ne care l-a tratat foarte’ bine şi
căruia vor participa reprezen pe placul S.U.A., ministrul Afacerilor şi cu hidrogen. diticaloare pentru dezvoltarea pe care buia să ucidă oameni care nu-i
niste. Externe al Cehoslovaciei a subliniat a cunoscut-o Polonia în anii puterii făcuseră nici un rău. „Nu era i-a dat posibilitatea să se îna
că dacă O.N.U. intenţionează să-şi în Sauanfî vesS-gemiamrefuză populare dacă ţinem seama că în toţi război, ci masacru !“, a decla poieze în Italia.
Dedarea Uiiîiii deplinească misiunea, ca trebuie să-şi să participe ia preduefia anii dintre cele două războaie mondiale rat Onorato descriind apoi cum
ridice glasul în apărarea popoarelor s-au electrificat abia 1.263 de sate. Onorato a declarat că majo
libere Germane armei atomice legionarii erau puşi să incen
Pînă în anul 1960 în R. P. Polonă dieze sate, să distrugă recolte, ritatea membrilor legiunii stră
BERLIN 8 (Agerpres). - - ce, pentru o Germanie unită, iu BERLIN 8 . (Agerpres), — lumina electrică vă ti introdusă în să omoare oameni şi vite. t.a
După cum .anunţă agenţia ADN, bitoare de pace şi democrată. 22.100 de sate. Collo, în departamentul Con ine sînt germani, .apoi vin spa
secretariatul conducerii centrale
In Încheiere secretariatul con niolii. Numărul italienilor din.
a Uniunii sindicatelor libere ger ducerii centrale a Uniunii sindi
legiunea străină reprezintă cir
ca 10 la sută ’din efectivul a-
cestuia.
mane a publicat o declaraţie iu catelor libere germane cheamă arabe şi să se pronunţe cu hotărîre Ziarul „Berliner Zeitung“ rela
legătură cu condamnarea de că pe toţi muncitorii din Germania împotriva continuării intervenţiei în tează că renumitul savant ato- UN C O L O M B I E F R A N C E Z E
tre tribunalul din Karisruhe .a să intensifice lupta pentru u- Liban şi Iordania şi împoiriva ames nist vest-g-erman Otto Habn,
3 membri ai Uniunii sindicate nitatea de acţiune .a întregii tecului în treburile interne ale ţărilor laureat al premiului Nobel, hand Persecutarea pensls? care s-m pronunţat
lor libere germane şi a unui clase muncitoare germane, pen arabe. cuvintul la Wiesbaden (R.F.G.)
membru a Uniunii sindicatelor tru colaborarea sindicatelor din in faţa a 4.000 de persoane, a
din Germania occidentală. R.D.G. şi Germania occidentală, A luat apoi cuvintul Aîahmud Fawzi,
ministrul Afacerilor Externe al R.A.U. îndemnat djn nou opinia publi
In declaraţie se spune că gu întreaga clasă muncitoare, se El a subliniat necesitatea retragerii că să ceară încetarea experien împotriva noii constituţii
vernul AHenauer pregătind, îm spune in declaraţie, trebuie să imediate a trupelor americane şi en ţelor cu arma nucleară şi distru
potriva voinţei populaţiei Ger ceară categoric: libertate vie gleze din Liban şi Iordania. In aceas gerea stocurilor existente. In nu
maniei occidentale, războiul ato timelor procesului anlisindical tă ordine de idei, el a vorbit despre mele celor 18 savanţi vest-ger- PARIS 8 (Agerpres). — Du Ziarul „Liberation“ arată că care a îndemnat să se voteze
mic, a ticluit, cu ajutorul fostu de la Karisruhe. caracterul nesatisfăcător al raportului mani care au semnat anul tre pă cum relatează presa france asupra lui Djibo Bakari, vice împotriva constituţiei şi a ce
lui judecător nazist Kanter, răs cut manifestul de la Gottingen, ză, intr-o serie de „teritorii de preşedinte al Consiliului guver rut. să se acorde independenţa
punzător pentrij condamnarea la profesorul Hahn a declarat, în peste mări“ ale Franţei situaţia namental din Nigeria şi secretar ţării. Ziarul anunţă că, potrivit
POPORUL JAPONEZ SALUTAmoarte a zeci de patrioţi da aplauzele asistenţei, că ei sînt după referendum continuă să fie general al Partidului uniunii a- hotărîrii reprezentantului guver
hotăriţi să nu participe la lucră încordată. Devin cunoscute noi fricane, care s-a pronunţat îm nului francez, Harbi a fost des
nezi, o sentinţă teroristă împo
triva muncitorilor germani. rile legate de producţia armei cazuri de falsificare a rezultate
Această sentinţă, se subli mesajul lui Pîn atomice în R.F.G. El a condam lor referendumului şi exemple potriva proiectului de constitu tituit, in pofida hotărîrii adună
ţie, s-au exercitat presiuni puter rii teritoriale a Somaliei de a-1
niază în declaraţie, face parte TOKIO- 8 (Agerprc-s). — clara! unui corespondent al a- nat de asemenea . străduinţele de persecutare a persoanelor nice penlru a-1 sili să dertiisiç- lăsa la postul său. Aceeaşi soar
din ofensiva capitalului monopo TASS transm ite; Mesajul - lui guvernului francez de a-şi pune care ' s-au pronunţat împotriva neze. Potrivit mărturiei lui BaJ tă au avut-o alţi doi miniştri
list împotriva drepturilor mun Pin De-hiiai, ministrul Apărării genţiei TASS că poporul japonez la punct propria sa armă nu proiectului noii constituţii fran kari, administraţia franceză a ai guvernului Somaliei franceze,
citorilor şi .ale sindicatelor. In al R. P. Chineze, .adresat popu salută mesajul guvernului chi cleară. falsificat rezultatele votului în care au . demascat excrocheriite
timp ce foştii'nazişti ocupă pos nez. Urmărim cu deosebită 'aten ceze. regiunile păduroase ale ţării, autorităţilor franceze clin timpul
turi de răspundere în aparatul unde în realitate „majoritatea referendumului.
de stat sau primesc pensii mari, laţiei din Taivan şi clin insailele ţie desfăşurarea evenimentelor covîrşitoare a alegătorilor a
muncitorii sînt supuşi urmări: spus „nu“ constituţiei lui De Intr-o corespondenţă din Ta
rilor judiciare şi aruncaţi în în de coastă a fost întîmpinat de în regiunea Taivan, a spus el, o j <p fia economică şi politică Gaulle“. ' nanarive (M adagascar), ,,1’Hu-
chisori pentru că ei caută căile opinia publică din Japonia cu şi considerăm justă şi raţională manité“ anunţă că comisarul
şi mijloacele de apărare a drep Aceleaşi presiuni, scrie ziarul suprem francez din Madagascar
turilor şi intereselor clasei mun un. sentiment .de profundă satis poziţia guvernului chinez. Deoa din Austria „l’Humanité“, s-au exercitat a- a destituit pe ministrul Sănătă
citoare, se pronunţă pentru pa facţie. Secretarul responsabil al rece problema Taivanului este supra lui Mahmud Harbi, vice ţii, Bezak, care organizase pe
preşedinte al Consiliului guver insulă o campanie împotriva
MELBOURNE. — Postul de radio Consiliului naţional japonez o chestiune internă a Chinei, namental din Somalia franceză, proiectului noii constituţii.
Melbourne anunţă că la 6 octombrie,
ministru! comerţului al Australiei s-a pentru restabilirea relaţiilor .di singurul lucru necesar în mo Declaraţii ale secretarului general al P.C. din Austria
pronunţat în favoarea dezvoltării co
merţului cu ţările socialiste. El a sub plomatice cu China, Doe, a de- mentul de faţă este ca S.U.A. BUDAPESTA 8 (Agerpres). dicările economice ale oameni VINERI 10 OCTOMBRIE 1958
liniat că Australia nu trebuie să se să nu se amestece în rezolvarea MTI a n u n ţă : Ziarul „Nepsza- lor muncii se află pe primul
abţină de a face comerţ cu unele ţări cia la mijlocul lunii octombrie. Ziarul acestei probleme. badsag“ a publica,t un interviu plan. Partidul doreşte de aseme SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
numai pentru motivul că „aceste ţări „Hurryet“ scrie că scopul vizitelor al lui Friedl Fuernberg, secretar nea ca comerţul exterior al Aus
sint comuniste“. întreprinse de misiunile militare ame Reierindu-se la ştiri apărute general al Partidului Comunist triei să fie orientat intr-o mai DEVA.: Zboară cocorii ) PETRO N E A : Flacăra stinsă, SIMERIA : Sim-
ricane este de a obţine furnizarea de în presă despre continua con din Austria. Referindu-se la si mare măsură spre pieţele socia ŞANI : Micolka cel v itea z: Călătorie paticul nostru doctor TEIUŞ : Dany ;
VARŞOVIA. — Presa poloneză con către S.U.A. de armament modern Tur centrare de forţe armate am eri tuaţia oamenilor muncii aus liste care nu cunosc crize. peste trei m ări; ALBA IU LIA : Glo ZLATNA M îndrie: APLODU DE
tinuă să publice ştiri şi reportaje în ciei. Misiunile, subliniază ziarul, vor cane in regiunea Taivanului, se trieci, Fuernberg a arătat că ria B a lticii: ORAŞTIE: Soldatul S U S : Soarta toboşarului; BARU.M A
legătură cu felul cum se desfăşoară discuta de asemenea problema insta cretarul Consiliului naţional a mulţi dintre ei trăiesc in condi Fuernberg a subliniat că în Sweik : SEBEŞ : Ba togaz ; HAŢEG : RE : Scara în spirală; PETRILA:
vizita delegaţiei Seimului R. P. Polone lării de baze pentru rachete. subliniat că aceste acţiuni ale ţii grele dată fiind scumpirea Austria cea mai importantă pro Marea cotitură; I H A : Micul acro Urme în noapte.
în ţara noastră. In numerele sale de S.U.A. nu fac decit să agraveze costului vieţii. Criza economiei blemă politică actuală constă în bat ; BR A D : Balada voinicului; LO-
vineri şi duminică,, ziarul „Zacie War- STOCKHOLM. — Luîrid cuvîntul la situaţia din această regiune şi americane, a declarat el, are gruparea forţelor democratice
sz,awa“ oglindeşte aspecte din timpul o adunare a studenţilor din Stockholm, că poporul japonez condamnă puternice repercusiuni şi asupra împoiriva renaşterii pericolului SELECTIUNI DIN PRO GRAMUL DE RADIO
vizitei în Dobrogea, la Oraşul Staiin primul ministru al Suediei, Erlander, cu hotărîre acţiunile agresive economiei austriece, ceea ce fa hitlerist. Referindu-se la rezul
şi Ploeşti. Ştirile publicate în presă a subliniat pericolul înarmării ţărilor ale guvernului american. Doe a ce să renască în Austria ame tatele vizitei la Moscova a de Programul 1: 6,15 Muzică uşoară; Prin sălile de concert ale Capitalei;
vorbesc despre atmosfera cordială în mici cu arma atomică. „Ar fi fatal, a arătat că luptătorii japonezi ninţarea unui şomaj puternic. legaţiei guvernului austriac, 7,40 Muzică uşoară; 8,30 Muzică; 17.30 „Cutezătorii“ ; 19,00 „E toamnă
care se desfăşoară vizita delegaţiei declarat Erlander, ca o serie de state Vorbind despre politica Partidu Friedl Fuernberg a arătat că a- 10.00; Dansuri din operete; 11,03 Pro iar“ — program de muzică uşoară;
mici să declare că intenţionează să pentru pace oa şi întregul popor lui Comunist din Austria, Friedl gram de melodii populare romîneşti; 19.30 Actualitatea în revistele sovie
obţină arma atomică în timp ce există japonez trebuie să stăruie ca gu Fuernberg a arătat că partidul ceastă vizită a fost apreciata in 12,30 Din muzica popoarelor; 13,05 Pe tice; 19,45 Solişti şl formaţii de ama
încă posibilitatea de a şe realiza un vernul japonez să-şi modifice ţine seama de faptul că reven- strunele viorii — program de muzică tori ; 20,10 .„Pagini din Istoria muzi
acord cu privire la încetarea experien poziţia duşmănoasă faţă de Chi Austria in general ca pozitivă. uşoară; 14,30 Orchestre de muzică c ii" ; 21,15 Teatru la mjerofon: „An-
na şi să ia măsuri urgente ca
bazele japoneze să nu fie folo Totuşi, a remarcat Fuernberg,
site de militariştii americani în nu trebuie să se uite că in Aus
acţiunile lor agresive împotri
tria există cercuri foarte influen
va R. P. Chineze.
te care caută să abată ţara de
la politica de neutralitate, şi s-o
includă în blocurile militare a-
ţelor atomice“. , Mişcarea grevistă din Canada gresive. Referindu-se la atitudi
PARIS, — Georges Viller, preşedin- nea guvern'ului în problema re
parlamentare poloneze în R, P. Ro- lele Consiliului naţional al patronilor NEW YORK 8 (Agerpres). — In lai lucrul 20.000 de muncitori din. in cunoaşterii R. P. Chineze — populară romînească) 17,25 Muzică tigona“ ; 23,15 Muzică populară romî
mînă. francezi, publică un articol în, Buleti Canada se desfăşoară tui val de greve dustria de construcţii. La Hamilion Fuernberg a arătat că această din operete) 18,30 Cîntece şi jocuri nească.
nul de informaţii editat de această .or ale oamenilor muncii care cer spori peste 8.000 de muncitori din industria atitudine i-a fost dictată guver populare romîneşti) 19,05- Cronica
ANKARA. — O misiune militară ganizaţie în care arată că în prezent rea salariilor penlru a puica jac: ra siderurgică se află în grevă de la în nului austriac de S.U.A. şi că ştiinţifică; 19,15 Concert V erdi; 21,30 Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7.00;
americană condusă de D. Shorf, ad situaţia financiară externă a Franţei ţă creşterii continue a costului vieţii. ceputul lunii august. la Quebec au „Părinţi şi copii“ ; 21,45 Muzică u- 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
junct ăl ministrului Armatei al S.U.A., 20,00; 22,00 : 23,52 (programul. I ) ;
a sosit la Istambul, iar o altă misiu „nu este redresată", iar economia sa In prezecA r/J îi/'d în. ryeoă 45L00 de intrai în cea de-a şaptea săplămiţui ea nu corespunde de fel intere şoară. Programul II: 14,28 Muzică 14,00; 16.00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro
ne militară americană va sosi în Tur „continuă să fie ameninţată de criză". munciiţji.' C j/Jf/j Jo lor'onic au înce- de vremi 2.000 de docheri. selor Austriei. uşoară; 16,20 Muzică uşoară) 17,00 gramul II).
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, T e le îo a : 188) 789; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T, T .R. nr. 236 320 din 6 noiembrie 1949. — T ip a rn I: întreprinderea Poligrafică „| M A I" - Deva.