Page 37 - 1958-10

Paff. 4
CONFERINŢA INTERNAŢIONALA
a reprezentanţilor institutelor
de m arxism -leninism
BERLIN 9 Corespondentul A-
gerpres anunţă : La Berlin s-a
deschis conferinţa internaţiona­
lă a reprezentanţilor institute­
lor de marxism-leninism şi a
institutelor şi comisiilor de is­
toria partidului de pe lingă Co­
mitetele Centrale ale Partidelor
Comuniste şi Muncitoreşti.
La conferinţă participă dele­
gaţii din Uniunea Sovietică,
R. P. Chineză, R. P. Albania,
R. P. Bulgaria, R. Cehoslova­
că, R. P. D. Coreeană, R. P.
Mongolă, R. P. Polonă, Repubîi-
— --------------------- iiiiiiiiiiiiiiini!—¦-------------------------
Şedinţa Comitetului politic specia!
al Adunării Generale a 0 . U
NEW YORK 9 (Agerpres). —
Pe ordinea de zi a şedinţei din
8 octombrie a Comitetului poli­
tic special al Adunării Generale
a O.N.U. a figurat alegerea vi­
cepreşedintelui şi a raportorului
precum şi stabilirea ordinei în
care urmează să fie discutate
problemele incluse pe ordinea
de zi a comitetului.
Reprezentantul Turciei, Turgut
Menemencioglu, a fost ales vi­
cepreşedinte al comitetului, iar
Edmon'd Falvain, reprezentantul
statului Haiti — raportor.
Comitetul a discutat apoi or­
dinea în care vor fi dezbătute
problemele aflate pe ordinea de
zi. Reprezentantul Cehoslovaciei,
susţinut de o serie de alţi de­
legaţi, a propus ca problema
măsurilor care trebuie luate pen­
tru stabilirea şi întărirea rela­
ţiilor paşnice şi de bună vecină­
tate între state să fie discutată
prima, ca fiind cea mai impor­
tantă. împotriva acestei propuj
neri s-a pronunţat reprezentan­
tul S.U.A. In cursul discuţiei ca-
---------------------------- HIllilIlllltHlilillIU
Ziarele indiene salută hotărirea
R. P. C H I N E Z E
NEW YORK 9 (Agerpres).
Ziarele indiene salută hotărirea
R. P. Chineze de a suspenda
iemporar bombardamentul asu­
pra insulei Tzînmindao. Ziarul
„Bombay Chronicle“ arată că
multe ţări, inclusiv Uniunea So­
vietică, consideră că litigiul din­
tre R. P. Chineză şi Taivan con­
stituie o problemă internă chi­
neză. Ziarul arată că dacă şi
S. U.A. vor privi acest litigiu ca
o problemă internă a Chinei şi
vor înceta intervenţia lor, a-
iunci pacea mondială nu va fi
in primejdie.
Ziarul „National Herald“ sub­
liniază că S.U.A. trebuie să-şi
inceţeze intervenţia în războiul
civil chinez pentru ca încorda­
rea din răsăritul Asiei să dis­
pară.
„Hindustan Times“ scrie la
ri-radul său că hotărirea Chinei
contribuie la o reglementare
paşnică a problemei Taivanu-
— »«—
Cura se fabrică acuzaţiile
araericano-ciankaişiste
îm potriva R.P. Chineze?
TAIPE 9 (Agerpres). — Co­
respondentul din Taipe al agen­
ţiei United Press International
relatează că la 8 octombrie ar­
tileria antiaeriană ciankaişistă
de pe insula Quemoi (Tzînmin­
dao) a deschis focul împotriva
unor avioane de vinătoare cian-
kaişiste crezînd că ar fi avioane
ale R. P. Chineze. Potrivit agen­
ţiei UPI incidentul a provocat
„o oarecare încurcătură deoare­
ce purtătorul de cuvint al De­
partamentului de Stat şi cel al
comandamentului trupelor cian-
kaîşiste s-au folosit de acest fapt
pentru a acuza China comunis­
tă de o acţiune provocatoare“.
Corespondentul menţionează ca
ciankaişiştîi au hotărît totuşi să
nu dea nici o rectificare decla­
raţiei lor anterioare cu privire
la „atacul avioanelor comuiv-te
chineze“.
. . . . . . ţ l(u< .» q I» » J f i .
Redacţia ' ^ t m ^ A ţ i a ziarului str. 0 Martie nr. 9, Telefon 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P . l . f.R . nr. 230.320 din 0 noiembrie 1949. — T ip aru l: întreprinderea Poligrafică „1 M A I" — Deva.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 11R5
IN A L C IB I^ i
u i • MͱimLle sJtipJL • xdtimfiJjß sjt«i •juitimeLa Trapele franceze mnfespif pierde
pele In oameni şimnferinle
CAIRO 9 (Agerpres). — Du­ riale. In mai multe rîndurf ele
pă cum anunţă postul de radio au fost nevoite să se retragă îrt
După decretarea stării Cifre despre m ăreţul plan „Vocea Republicii Algeria“, du­ urma focului puternic al arm a­
pă organizarea „referendumului“ tei algeriene. Aceste eşecuri alo
excepţionale în Pakistan lui De Gaulie, activitatea mili­ armatei franceze, subliniază pos­
tară a Armatei naţionale de eli­ tul de radio, arată lumii oa lup­
Proclamaţia preşedintelui de electrificare a C hinei berare algeriene s-a intensificat. ta unei naţiuni pentru indepen­
denţa sa este de neînvins.
In regiunile de vest, de sud, şi
regiunea Bone, s-a înmulţit nu­ Postul de radio subliniază că
mărul raidurilor şi ambuscade­ în ciuda rezultatelor „referendu­
ca Populară Romină, R. P. Un­ Iskander Mîrza PEKIN 9 (Agerpres).—TASS anul acesta — primul an al ce­ lor. Au fost atacate multe ve­ mului^ lui De Gaulie, Franţa se
gară, precum şi reprezentanţi află încă în faţa aceloraşi pro­
ai partidelor comuniste din Bel­ CARACl 9 (Agerpres). — In a n u n ţă: La centralele electrice lui de-al doilea cincinal -r- la hicule militare franceze, au fost bleme în Algeria.
gia, Marea Britanic, Franţa, 0- noi şi cele lărgite din China au hidrocentralele din China vor întrerupte liniile telefonice şi cir­
landa, Italia, Austria, Norve­ proclamaţia dată publicităţii de început a produce curent indus­ fi puse în funcţiune tot atrtea culaţia pe căile ferate, au fost Postul de radio relatează că
gia, Suedia şi Germania. preşedintele Pakistanului, Is­ trial turbogeneratoare avînd o agregate electrice, cîte au tost distruse poduri. La 1 şi 2 octom­ trupele franceze continuă să se
kander Mirza, cu prilejul decre­ putere totală de 944.000 kw. construite in decurs de 6 8 de brie au fost doborîte 7 avioane dedea la represiuni pline de cru­
Conferinţa va discuta proble­ tării stării excepţionale se spu­ Din ianuarie pînă in octombrie ani pină la eliberare. franceze, iar 4 trenuri militare zime împotriva poporului nige­
me in legătură cu studierea is­ ne printre altele: „In ultimii !958 capacităţile energetice din au fost aruncate în aer. rian, folosind chiar bombe cu
toriei partidelor comuniste şi doi ani am asistat cu o nespusă China au înregistrat o creştere Paralel cu construirea de napalm împotriva unor sate,
muncitoreşti şi întocmirea de nelinişte la lupta pentru putere, . de 42 la sută în comparaţie cu mari centrale electrice, înzes­ In ultimele săptămîni au avut
la corupţie, la exploatarea ma­ întreaga perioadă a anului tre­ trate cu cel mai nou utilaj, în
manuale, şi va sintetiza expe­ selor cinstite, patriote şi munci­ cut. diferite regiuni ale Chinei se loc bătălii crîncene cu trupele Evenimentele recente — arată
toare“... „Nu cred — a spus construiesc multe termocentrale colonialiste franceze, care _s-au postul de radio în încheiere —
rienţa acumulată în studierea preşedintele — că alegerile ar Ministerul Economiei, Apelor terminat cu victoria Armatei de au dovedit odată mai mult că
putea ameliora actuala situaţie şi Energiei Electrice din R .P. şi hidrocentrale săteşti. Puterea eliberare naţională a Algeriei. singura soluţie posibilă în Al­
istoriei mişcării muncitoreşti şi internă haotică“. Chineză a revizuit planul pune­ geria este acordarea imediată a
rii în funcţiune de noi capaci­ tuturor hidrocentralelor care se Trupele franceze au suferit gre­
comuniste internaţionale. Referindu-se la politica ex­ tăţi energetice în acest an, mă-
ternă a Pakistanului, preşedin­ rindu-le de la 440.000 kw. la construiesc sau se vor construi le pierderi în oameni şi mate- independenţei.
tele Iskander Mirza, a arătat că
anumiţi aventurieri politici „au 1.800.000 kw. Astfel, numai în in următorii doi ani şi jumă­ ------------------------------------- liiiiittniOTra--------------------------------------
tate, va depăşi 28,9 milioane Guvernul francez se eschivează
kw. de a recunoaşte Republica Guineea
socotit cu cale să plece în ţări n -^ PARIS 9 (Agerpres). — Tî- guvernul francez răspunde deo­
străine, pe care au încercat să năra Republică Guineea, care camdată negativ. Ministrul pen­
s-a pronunţat la referendumul tru problemele teritoriilor de
re s-a desfăşurat apoi, delegatul şi le alieze, fapt care nu poartă din 28 septembrie in favoarea peste mări al Franţei a dat pu­
Cehoslovaciei a făcut propune­ acordării independenţei sale na­ blicităţii un comunicat în care
rea de compromis de a se intro­ In iţiativ a Consiliului păciialt nume decît trădare“. „Noi — ţionale, este recunoscută de un declară că „reglementarea defi­
duce ca prim punct pe ordinea a declarat preşedintele — vrem număr tot mai mare de ţări. nitivă a raporturilor juridice“
de zi a comitetului problema con­ să întreţinem relaţii de prietenie pe întreaga Indie dintre cele două ţări nu poate
flictelor rasiale din ' Africa de In cercurile ziaristice din P a­ fi realizată „pînă cînd nu vor
sud, provocate de politica de a- cu toate ţările, dar aventurierii ris se atrage atenţia asupra po­ fi cunoscute intenţiile“ guver­
partheid (politica de segregaţie ziţiei Franţei care pină in pre­
rasială) dusă de guvernul U- politici iac totul pentru a înve­ DELHI 9 (Agerpres).—TASS die îndeamnă partizanii păcii zent nu a recunoscut noul stat nului Guineei, precum şi „punc­
niunii sud-africane, iar proble­ african. După cum reiese din re­
ma măsurilor în vederea stabi­ nina relaţiile şi pentru.a semă­ an u n ţă: Secretariatul Consiliu­ djn India să organizeze intre 15 latările presei, Seku Ture, şe­ tul de vedere al comunităţii
lirii şi întăririi relaţiilor paşni­
ce şi de bună vecinătate între na discordie între noi şi ţări ca lui păcii pe întreaga Indie a octombrie şi 15 noiembrie o ful guvernului Republicii Gui­ franceze in aceste probleme“.
neea a adresat preşedintelui
state să fie discutată în al doi­ U.R.S.S., - R.A.U. şi Republica publicat o declaraţie in care îşi lună de acţiuni comune interna­ Franţei, Coty, şi preşedintelui Se ştie totuşi că organele con­
Consiliului de Miniştri, De
lea rînd. Delegatul S.U.A. a o- Populară Chineză. exprimă regretul că S.U.A. şi ţionale, conform hotărîrii adop­ ducătoare ale „comunităţii“ nu
Gaulie, mesaje în care îşi ex­
biectat insă şi împotriva acestei Preşedintele Pakistanului a Anglia nu au urmat exemplul tate la cea de-a patra conferin­ vor fi create înainte de 4 luni.
propuneri a reprezentantului Ce­ primă dorinţa de a menţine co­
declarat că ţara, trebuie să pă­ Uniunii Sovietice de a suspenda ţă internaţională pentru interzi­ In ceea ce priveşte „intenţiile“
hoslovaciei. laborarea între popoarele celor
şească pe o cale sănătoasă „cu experienţele cu arma atomică. cerea armelor atomice şi cu hi­ Guineei faţă de Franţa ele au
După o discuţie îndelungată două ţări.
ajutorul unei revoluţii paşnice“. In urma eschivărilor continue drogen şi pentru dezarmare, ca­ fost limpede formulate în me­
In pofida acestor demersuri
El a anunţat că va grupa un ale puterilor occidentale, se spu­ re a avut loc la Tokio. In sajele şi declaraţiile lui Seku
Ture.
număr de patrioţi care să exa­ ne în declaraţie, Uniunea Sovie­ cursul acestei luni partizanii
mineze problemele politice care păcii trebuie să ceară interzice­
stau în faţa ţării şi să elaboreze tică a fost nevoită să reînceapă rea experienţelor nucleare şi in­
aceste experienţe. terzicerea transmiterii de arma­
o nouă constituţie. ment atomic ţărilor care nu-1 au
Consiliul păcii pe întreaga In-
•--------------------- !ll!l!l!!llllllll!lll!l!---------------------
LA LQMD8A : încă.
comitetul a adoptat în unanimi­ Reprezentanţii Nigeriei SOFIA. — La 8 octombrie delegaţia
tate hotărirea de a include ca cer acordarea independentei tării de partid şi guvernamentală a Repu­
prim punct pe ordinea de zi pro­ blicii Democrate Germane, care se află
blema conflictelor rasiale din A- LONDRA 9 (Agerpres). — La Angliei de a rezolva pe cale paş; în Bulgaria, a vizitat mauzoleu! lui Delegafia Uniunii Sovietice Ia cea fre R. D. Germană şi Republica 1
frica de sud, provocate de po­ Londra continuă de două săptă- nieă această problemă, cele 3 3 Gheorghi Dimitrov, unde a depus co­ de-a 13-a sesiune a Adunării Generale TOKIO. — După cum transmite
litica de apartheid, dusă de gu­ mîni tratativele dintre ministrul de milioane de nigerieni vor fi roane de flori. Au fost depuse de ase­ a O.N.U. va fi condusă de V. A Zo-
vernul Uniunii sud-africane. Co­ englez al coloniilor, Lennox nevoiţi să folosească în lupta menea coroane de flori la monumentul rin, loc|iitoru! ministrului Afacerilor genţia Reuter, ministrul Agriculturii at
mitetul va stabili ulterior ordi­ Boyd, şi reprezentanţii celei mai pentru independenţă toate mij­ ostaşilor sovietici eliberatori şi la mo­ Externe al U.R.S.S. Ceylonului, Philip Gunawardene, care
nea discutării celorlalte puncte mari colonii engleze din Africa loacele posibile, inclusiv forţa numentul eroilor căzuţi în lupta împo­ conduce delegaţia ceyîoneză la conferin­
de pe ordinea de zi. — Nigeria. Din delegaţia Nige­ armată. triva fascismului. NEW YORK. — La 8 octombrie, ţa regională a Organizaţiei mondiale
Adunarea Generală a O.N.U. a ales pentru agricultură (P.A.G.), de la To­
riei face parte primul ministru In faţa acestor cereri, autori­ Delegaţia de partid şl guvernamen­ Argentina, Italia şi Tunisia ca membri kio a declarat în cadrul unei confe­
al Federaţiei nigeriene Tafav Ba- tăţile engleze duo o politică ti­ tală a R.D. Germane a vizitat în după nepermanenţi ai Consiliului de Secu­ rinţe de presă că „a sosit timpul ca
amiaza aceleiaşi zile pe Todor Jivkov, ritate, pe o perioadă de doi ani, cu popoarele să condamne cu toată tăria
lev. Problema centrală de pe or­ pică pentru ele : pe de o parte prim-secretar al C.C. al Partidului Co­ începere din ianuarie 1959. Aceste ţări corupţia şi incapacitatea guvernului din
munist Bulgar şi pe Anton iugov pre­ vor înlocui Columbia, Irakul şi Sue­ Formoza (Taivan)“. El a subliniat că
lui şi a insulelor de coastă. Zia­ dinea de zi a tratativelor este ele încearcă să semene discordie şedintele Consiliului de Miniştri al dia, ale căror mandate expiră anul a- „ţările care încurajează pe Cian Kai->-i
rul „Hindi Dayle“ arată că ac­ R. P. Bulgaria. cesta. şi care îi promit ajutor în caz de răz­
ţiunea R. P. Chineze este o mă­ cererea diferitelor partide şi or­ între reprezentanţii politici ai di­ boi sprijină în realitate un aţîţător la
sură activă, plină de semnifica­ NEW YORK. — La 8 octombrie a Alegerile s-au desfăşurat prin vot război".
ţie. Poziţia Chinei in această ganizaţii obşteşti din Nigeria de feritelor regiuni ale Nigeriei, iar părăsit New York-ul plecînd spre patrie secret. Noii membri au fost aleşi la
problemă, subliniază ziarul, es­ A. A. Gromîko, ministrul Afacerilor primul tur de scrutin. CAIRO. — După cum relatează agen­
te absolut justă. a acorda acestei colonii indepen­ pe de altă parte declară că pro­ Externe al U.R.S.S., conducătorul dele­ ţia France Presse, Ministrul Educaţiei
gaţiei sovietice la cea de-a 13-a sesiu­ Ceilalţi 3 membri nepermanenţi ai
denţa pînă la 2 aprilie 1960. blema independenţei Nigeriei nu ne a Adunării Generale a O.N.U.
In timpul tratativelor, delega­
poate fi rezoivată definitiv pînă
ţii Nigeriei au lăsat clar a se
cînd aceste divergenţe nu vor fi
înţelege că în cazul refuzului înlăturate.
Consiliului de Securitate format din 11 Naţionale al Republicii Arabe Unite,
ţări sînt Canada, Panama şi Japonia. a anunţat că în următorii ani limba
Mandatele tor vor expira la sfîrşitul rusă va înlocui limba franceză în şco­
ÜDD„IH9 GBZINE DIGEST“ iS SUTURI ŞOMERILOR... anului 1959. lile secundare din R.A.U.
Anul viitor se vor deschide 40 de
Revista americană „Magazine Di- merilor din Siatele Unile. In nici un inteligentă irebuie să sprijine activ le­ lansînd un pomsen de toată frumuse­ BERLIN. — După cum relatează a-
gesi" a închinat deunăzi două arti­ caz revista nu poate fi suspectată găturile lor mondene. Ea poaie şi tre­ ţea: „Pină cînd nu veţi fi angajai, genţia ADN, o delegaţie comercială a cursuri de limba rusă în şcolile egip­
cole problemei şomajului din S.U.A. de asemena intenţii. Dar situaţia mi­ buie să invite prietenii şi vecinii, ea toaiă munca dumneavoastră se va re­ R.D. Germane condusă de Gerhard, tene.
lioanelor de şomeri americani e aţii trebuie în special să caute să aducă duce ia căutarea de lucru". locţiitorul ministrului Comerţului Exte­
Primul dintre cele două articole c de iristă şi de gravă, incit nici pro­ prieteni noi şi împreună cu soţul să rior şi al Comerţului inter-german a ROMA. — La 9 octombrie a încetat
intitulat „Ce să facem cu un soţ şo­ paganda capitalistă nu mat poate s-o continue să facă vizite". Dar culmea cinismului autorul ar­ plecat spre Bagdad. Delegaţia va duce din viaţă la Roma în vîrstă de 82 de
mer“ ? ticolului o atinge atunci cînd încearcă negocieri cu guvernul irakian pentru ani papa Pius al XH-lea. Pius at XII-
normalizarea relaţiilor comerciale din- lea (cu numele laic Eugenio Pacelli),
a fost ales papă în anul 1939.
Consiaiind că „din niotive de nein. treacă sub tăcere şi din aceeaşi cau­ Esie foarte greu să credem în trăi­ să consoleze milioanele de şomeri.
ţeles, americanul mijlociu priveşte cu ză, autorul articolului sus-menţionat, nicia legăturilor „mondene" ale unui
mare durere fenomenul şomajului", trece repede de la .consideraţiuni ge­ american şomer. Ne esie însă şi mai Referindu-se la faptul că un număr
autorul îşi începe articolul cu un ci- nerale la „sfaiuri operative“ pe care_ greu să ne închipuim cum ar puiea
iai din operele doctorului Tappan, Le propune cu dărnicie oricărei soţii a să invite oaspeţi un om care moare însemnat de preşedinţi ai marilor so­
profesor de sociologie la Universitatea oricărui şomer american. de foame şi adeseori esie chiar zvîr-
din New York. Mister Tappan e de lit în stradă împreună cu familia sa. cietăţi americane au atins limita de
părere că în cazul cînd cineva devi­ „O soţie inteligentă, care îşi înţe­
ne şomer „lucrul cel mai bun esie lege soţul şomer, trebuie să ia măsu­ Zelosul „sfătuitor" nu se limitează vîrstă, revista aduce cu toată serio­
ca respectivul cetăţean să nu renunţe rile corespunzătoare — ne învaţă au­ însă la cele enumerate ţină aici. El
la obiceiurile sale zilnice, deoarece în torul articolului. Primul simptom al mai are şi alte propuneri, El scrie: zitatea la cunoştinţa oamenilor care
caz contrar, întreaga familie va su­ neliniştii soţului, irebuie să-i servească „Soţia irebuie să propună excursii in­
feri din pricina zdruncinărilor nevro- drept semnal pentru a acţiona. Un teresante, ori să se ducă cu soţul la cauiă de lucru că „In decurs de 5 —
patice ale capului familiei". asemenea simptom poale fi faptul că pescuit şi la plimbare". Bineînţeles, în
pentru prima oară el iese la dejun cazul cînd' soţul şomer ar mai avea 10 ani, iot grupul acesta va demisio­ SIMBATA 11 OCTOMBRIE 1958
Bazindu-se pe această „filozofie", nebărbierit sau faptul că cravata îi chef de excursii, pescuit şi plimbări
autorul articolului începe să-şi depene esie murdară şi cămaşa şifonată“. după ce a bătut in zadar faldarîmul na, iar în legătură cu acestea va a-
cu mult entuziasm propriile sate „cu­ străzilor in căutarea de ItflT'u.
get,ări" făctnd cu acest prilej, fără Ce să mai vorbim, faptul este sănă­ vea loc o avansare pe scară socială SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
voia lui, următoarea mărturisire: „In- tos numai că sfătuitorul a omis esen­ Probabil că ţină la urmă redacţia
irucît fiecărui american mijlociu îi es­ ţialul şi anum e: că pentru un şo­ revistei „Magazine Digest" şi-a dat a oamenilor mai tineri, în care timp DEVA : Zboară cocorii; PETRO­ LONEA: Flacăra stinsă,; SIMBRIA:
ie inerent sentimentul de neîncrede­ mer, micul dejun esie o problemă seama că nu se poate limita la ast­ se vor ivi locuri vacante". Ş A N I: Micolka cel viteaz; Călătorie Simpaticul nostru doctor ; TEIUŞ :
re în ziua de mîine, pierderea lucru­ cam insolubilă\ fel de „sfaiuri" ca cele cuprinse în peste trei mări : ALBA IULIA : Dany ; ZLATNA : Mîndric ; APOLDU
lui provoacă în el apariţia unui pro­ articolul „Ce să facem cu un soţ şo­ Astfel, fiecare şomer care umblă Rîndunica: ORAŞTIE: Soldatul DB SCJS: Două m am e; BARU MA­
fund sentiment de neputinţă şi dispe­ „Soţia esie obligată să vegheze ca mer?". De aceea, imediat după arti­ disperai în căutarea unui cîştig oca­ Swcik ; SEBEŞ : Gloria B alticii; HA­ RE: .Scara în spirală; PETR1LA:
rare. Citeoclcdă, acesta apare sub for- soţul şomer să ţie ocupat cu oile ceva colul citat, mai sus, a apărut un al­ zional, are, precum se vede, posibili­ ŢEG : Familia U lian ov; ILIA : Micul Pălăria lui Anatol.
ma unei duşmănii făţişe in relaţiile — continuă sfătuitorul din „Maga­ tul intitulat foarte promiţător: „Cum tatea, cu ioiul gratuită, să se consi­ acrobat; BRAD : Balada voinicului;
sale cu semenii şi chiar cu membrii zine Digesi". — Ea poaie să găsească să găsim de lucru în zilele noasire". dere, de.a lungul anilor, „candidat la
propriei sale familii". pentru el o mulţime de munci inte­ Mergînd pe urmele chiromanţilor, locurile vacante" din conducerea ma­
resante în gospodărierepararea scau­ ghieiiorilor, „profesorilor“ de magie
In primul rînd, trebuie să fim re- nelor, punerea la punct a robinetelor albă sau neagră, care au invadai A- rilor monopoluri. SELECŢ1UN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
cuivoscălori revistei şi autorului pentru defecte, vopsirea mobilei, înrămarea merica, autorul celui de-al doilea arti­ Citind asemenea articole se naşte
surprinzătoarea sa „sinceritate“. Cum tablourilor — orice aciiviiaie care-i col stabileşte că cele mai bune luni Programul 1 : 6,15 Jocuri populare Melodii populare rom îneşti; 22,30 Mu­
să ne explicăm această sinceritate ne­ poate ocupa an timp oarecare“. pentru căutarea de lucru suit septem­ fără să vrei întrebarea: cine le-a rom îneşti; 7,15 Muzică uşoară ; 8,30 zică de dans. Programul I I : 14,03
aşteptată a unei reviste burgheze a- brie şi octombrie. „Nu e rău nici în scris? Un umorist ratat? O fiinţă de Muzică; 9,10 Muzică uşoară; 9,30 Ro­ Concert de p rîn z; 15,35 Muzică de
mericane ? Fireşte nu prin faptul că ’Asta din lipsă de alle ocupaţii mai pe altă planetă? za vînturilor; 10,30 Muzică populară promenadă; 16,20 Arii şi duete din
bănoase. Dar, autorul articolului' cu iunie, avertizează magul povăluitor — romînească ; 11,45 Concert de estradă; opere; 17,00 Muzică uşoară; 17,30
a simţii dorinţa de a prezenta înir-un „sfaiuri" îşi continuă poveţele: Avem de-a face cu prostia sau cu 13,05 Concert sim fonic; 14,00 Solişti M uzică; 19,00 Cîntă orchestra de mu­
dar în ianuarie e prost de iot. Şi naivitatea ? Nicidecum / instrumentişti de muzică populară ro­ zică populară R adio; 19,30 „50 de ani
mdU d i de cit verosimil situaţia şo- „Unul din semnalele primejdiei esie mînească ; 14,30 Cîntece de compozi­ de la naşterea lui Alexandru Sahia“ ;
deodată el se întrece pe sine însuşi Lucrul esie mult mai complicai şi tori rom îni; 15,05 Solişti de muzică 21,15 Muzică populară siriană; 21,35
plictiseala. După posibilităţi, o soţie mai mirşav. Auiorii acesior „sludii uşoară ; 15,35 Cu cîntecut şi jocul pe Muzică de d a n s; 22,30 Doine şi jocuri
psiho-sociologice“ slut gangsteri ci­
nici ai scrisului care execută comen­
zile miliardarilor' Ei au primit sarcina
să inspire oamenilor muncii din Sia- întinsul patriei; 17,25 De la strămoşi populare rom îneşti; 23,52 Muzică de
iele Unite ideea că şomajul nu e o pentru nepoţi; 17,55 Muzică rbmîneas- dans.
calamitate socială determinată de o- că de estradă; 18,30 Muzică populară
rînduirea aciuată a ţării lor, ci o „în- rom înească; 19,05 La ordinea z ile i; Buletine de ştiri: 5,00; 6,00 ; 7,00 ;
tîmplare cu iotul trecătoare" împo­ 19,15 Concert de estradă ; 20,15 Muzică 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00:
triva căreia n-are roşi să lupţi... 20,00 ; 22,00; 23,52 (programul I) ;
14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro­
CM. RUCÂR | de dans ; 21,25 Emisiune literară ; 21,35 gramul II).
....................... ........ ................— - ¦ 1 — ------------------------------