Page 38 - 1958-10

p r ('):e t \R! d in t o m t. j \ k u n " n i j i v a ' T5L LG ? A MA Marochinărista fruntaşă

Excelenţei sale

domnului SEKU TURE

primul mrnistru

al Republicii Guineea,

KONAKRY

Cu ocazia proclamării inde­

pendenţei Republicii Guineea, vă

rog să primiţi, excelenţă, din

partea guvernului romîn şi a

mea personal, cele mai calde

felicitări şi cele mai bune urări

Anul X Nr. 1186 Sîmbătă 11 octombrie 1958 4 pagini 20 bani pentru prosperitatea Republicii
Guineea şi a poporului ţării

dumneavoastră.

m ÎÂ A A n jM /m M ti, Zilele acestea Guvernul romîn recunoaşte
oficial Republica Guineea şi îşi
k ^K ___ ____ ___ ,— — ,— . la Mihalţ exprimă convingerea că între
Republica Populară Romînă şi
Republica Guineea se vor stabili

relaţii de prietenie şi colaborare.

Dacă treburile te abat prin CUIVU STOICA

comuna Mihalţ cu greu vei găsi Preşedintele Consiliului de Miniştri

ziua pe uliţe sau în curţi vre­ al Republicii Populare Rotnîne ,

tn 8 zile i _a m m & a n m n w a s a un gospodar. Explicaţia este
simplă. Bătălia asigurării recol­

604 tone cărbune telor pentru anul viitor este în Maria Clett este
toi. Fiecare bun gospodar — şi marochinâristă la fa­
In prima săptămînă de lucrupeste plan in Mihalţ sini mulţi din aceş­ brica „Simion Băr-
tia — caută să termine cit mai nutiu“ din Sebeş şi

VULCAN (de la subredacţia ¦ « repede şi în timpul optim insăi- îşi depăşeşte in me­
t ^NINOASA (de !a subredacţia noastră voluntară). — In® mînţările de toamnă. die, în fiecare lună, norma de
noastră voluntară). In primele î primele 7 zile lucrătoare ale lunii octombrie, minerii sectoare- j } lucru, cu 35—40 la sută.
8 zile din această lună colectivul * lor 1 şi II! de la mina Aninoasa au dovedit că angajamentele ¦ O situaţie statistică a sfatului
de muncitori, tehnicieni şi ingi­ î luate în întîmpinarea zilei de 7 Noiembrie vor deveni fapte. * popular arată că pînă in ziua < IN FOTO: Maria Clett in
neri din sectorul II al minei • După o săptămînă de muncă spornică, minerii celui mai mare® de 7 octombrie pe întreaga co­ r timpul lucrului.
mună fuseseră însăminţate pes­
Vulcan a dat patriei 604 tone de »sector al minei — sectorul I — au raportat că planul zilnic a® te 690 hectare cu grîu. La acea
cărbune peste plan. La obţine­ t iost întrecut cu 9,3 la sută. Cei din sectorul III şi-au depăşit® dată erau pregătite pentru în­
rea acestui succes important au t sarcinile în aceeaşi perioadă cu 5,7 Ia sută. săminţări 1.120 hectare.
contribuit brigăzile conduse de ¦
brigadierii Mihai Petrovschi. ca­ Fruntaşi in campania actua­
In prima săptămînă din lu n a octombrie, locul de sectorî lă de însămînţări sint membrii
‘ fruntaş ii revine colectivului sectorului I care a înscris cel mai l întovărăşirii nr. 5 care au insă-
re a dat în plus 125 tone, bri­ l frumos rezultat în întrecerea dintre sectoare. mînţat toate cele . 75 hectare
gada lui Vasile Ciubotar care a planificate. Colectiviştii din O-

dat peste plan 8 8 tone, şi bri­ Au lichidai răm ânerea în urm ă

gada lui Danciu II, care a dat La locurile de muncă din sectorul II al minei s-au ivit în* breja au însăminţat peste 50 La şcoala prietenilor dragi
hectare, iar 12 hectare de teren
în plus 42 tone cărbune. Rezul­ * primele zile ale lunii octombrie o serie de greutăţi, care au îm -î sint gata pregătite. Pe termina­
te cu însăminjările sint şi înto­
tatele obţinute se datoresc bu­ * piedicat îndeplinirea ritmică a planului de extracţie. Astfel, mi-* vărăşirile nr. 1, 2 si 4. Cînd şedeam pe băncile lice­ multe. întotdeauna lecţiile te­ făcut cu toţii un tablou. II păs­
ului nici nu mă gîndeam la fap­ oretice erau complectate cu prac­ trez şi acum ca pe o mare a-
nei organizări a muncii, respec­ l nerii au rămas datori patriei cu o însemnată cantitate de căr-< Se înfăptuiesc tul că o să-mi termin studiile tica pe care o făceam în fiecare mintire. In 1957 am fost din
superioare în ţara constructori­ an la diferite uzine metalurgice nou în Uniunea Sovietică, la
tării disciplinei în muncă şi bu­ * bune. In ultimele trei zile, prin ajutorul tehnic şi munca entu-> PROPUNERILE lor comunismului. Dar iată că din ţară. uzina siderurgică din Zaporo-
nei aprovizionări cu materiale * ziastă a minerilor, s-a reuşit ca o bună parte din minus să fie* CETĂŢENILOR în anul 1948, împreună cu mai jie, pentru un schimb de expe­
«recuperat, iar producţia să crească cu peste 10 la sută. Minerii J mulţi colegi, am părăsit ţara îmi amintesc cu cită bunăvo­ rienţă privind folosirea oxige­
a locurilor de muncă. Printre propunerile alegători­ îndreptîndu-ne spre Moscova. inţă ne împărtăşeau din experi­ nului în siderurgie. Aici m-am
$ de Ia pregătiri au înscris un plus de 30 tone, iar cei din abata-î lor din comuna Mihalţ făcute enţa lor profesorii sovietici ca ini îlnit din nou cu Ivan Diaci­
AUREL HOZU deputaţilor cu ocazia alegerilor, Aici am fost repartizaţi la fa­ Ivan Diacikov, Garskov, Piolr kov şi cu inginerul bulgar Mi-
* jul cu Iront scurt, condus de Remus Cosma, au lichidat cu ră-j au fost şi cele privind repara­ cev. Atunci am stabilit să re
cultatea de siderurgie a Institu­ Vasiilievici şi alţii. Aceştia îşi scriem, ne-am împărtăşit impre­
In contul anul ui vi itor ®minerea în urmă înscriind o depăşire de 14 tone cărbune. 4 sii, m etode de muncă etc.
l L1CIU LUCIA * tului politehnic din Sverdlovsk, sacrificau cea mai mare parte
**
Colectivii! fabricii din Dobra, ****** ********d‘ÎM>*^‘&***d*Od*#‘$^4<*OOt>***6*e«><*<l>A#*$****#$$$ în Urali. La acelaşi institut ve­ a timpului liber pentru a ne a-

care aparţine întreprinderii, de

industrie locală ,J Mai" Deva,

prin munca sa neobosită de zi rea podului dc la Trican şi a niseră pentru studii şi studenţi juta să ne însuşim cu mai mul­ In timpul şederii la facultatea
cu zi şi organizarea mai bună celor două fîntîni cu vălaie. Dc din celelalte ţări de democraţie tă uşurinţă lecţiile. Apoi, mer­ din Sverdlovsk, cel mai impor­
a lucrului la fiecare loc de mun­ mai mulţi ani acestea erau stri­ populară. Intr-un timp relativ geam împreună la teatru, fil­
că a reuşit ca la data de 30 cate. Repararea fîntîni lor era scurt s-a cimentat între noi o me, vizitam diferite localităţi tant lucru l-am învăţat de ia
septembrie să îndeplinească pla­ necesară deoarece ele asigurau din Urali, oraşele Leningrad, Piotr Vasilievici Umrikin, şeful
nul anual la producţia de var adăpatul vitelor în păşunatul prietenie trainică. Moscova ele.
comunal. Timp de 5 ani, cit au durat catedrei de oţelărie. Acesta ne-a
împărtăşit metode noi din teh­
nologia elaborării oţelului. Este

in proporfie de 110 la sută. Deputaţii comunali Petru Tru- studiile, am învăţat, aici lucruri La terminarea facultăţii am vorba de formarea timpurie a

Acum colectivul acestei, fabrici ţâ r Mihăîlâ' Breaz, Constantin Şi-au ales nou! organizator de grupă zgurii care' duce la realizarea
lucrează in contul anului viitor. Balici şi alţii, .s-au îngrijit de şarjelor rapide. Acest lucru il
Cu toate că la var s-a primit procurarea materialelor şi mobi­ aplic şi acum cu succes la ofe-
lizarea cetăţenilor la muncă vo­ lăria nouă a Combinatului si­

apoi o sarcină supra plan, s-a luntară. In scurt timp cetăţenii In ziua de 6 octombrie, după trimit pentru a-şi afege noul or­ derurgic Hunedoara, unde lu­

şi realizat pină acum. peste 340 au construit un pod din ciment terminarea lucrului, membrii şi ganizator de grupă. crez chiar de la terminarea stu­

tone var, adică mai mult de ju­ cu o lăţime de 8 metri şi au re­ candidaţii de partid din grupa Iov. Constantin Petre, orga­ diilor in Uniunea Sovietică.
mătate din sarcina primită su­ parat cele două fnîtîni. Totodată de partid din schimbul II de la nizator al grupei dc partid, a Cu ocazia „Lunii prieteniei
pra plan. aici a mai fost făcută o fîntînă secţia laminoare a Combinatului prezentat o scurtă informare des­
nouă. siderurgic Hunedoara s-au în- pre felul cum s-a ocupat grupa romino-sovicticc“ vreau să-mi
S-au evidenţiat in. lupta pen­ de partid de problemele produc­ exprim înc-aodată mulţumirile
tru îndeplinirea planului iov. Viile gospodăriilor de stat din regiunea noastră au dat Importante acţiuni ds folos obştesc ţiei, de mobilizarea colectivului pentru ajutorul neprecupeţit dat
Ioan Josan, cocător, Ioan Ko- un rod bogat în acest ah. In aceste zile se lucrează de zor ia îndeplinirea planului, scoţînd dc prietenii noştri sovietici fn
vaci, încărcător la cuptoare, Ca- Ia culesul lor şi Ia vinificaţie. în evidenţă succesele obţinute în vederea însuşirii celor mai a-
rol Balint, de la încărcarea va­ sporirea producţiei de laminate vansate metode de elaborare a
goanelor, Mihai Boroş artifi­ IN CLIŞEU: Aspect de la culesul strugurilor într-o gos­ oţelului.
cier, şi Ioan Şindea, spărgător podărie de stat. şi lipsurile ce s-au manifestat în
de piatră la cariera de calcar. Ing. AUREL BIRSAN
muncă. De asemenea, s-a arătat Combinatul siderurgic Hunedoara
¦»/—i /—>;—i/ r~'/ —1/—»-
cum a muncit fiecare membru Popuîarifafe
La. c u p t o r u l 3 Cu sprijinul deputafilor 1
1 şi candidat de partid la locul b in em erifaiă

3 său de muncă pentru îndeplini­ Spitalul mixt din comuna Miercu­
In cadrul acţiunilor între- 1.350 ore de muncă voluntară, '] rea, raionul Sebeş, a luat fiinţei in anii
rea sarcinilor de partid şi pro­ puterii populare. La acest spital oa­
prinse de sfatul popular in transportindu-se 50 m.c. pia- 3 menii muncii din împrejurimile comu­
fesionale.
comuna Lelese s-au efectuai iră. In această acţiune s-au
La discuţii au luat cuvîntuf

mai mulţi membri şi candidaţi

AL N O II OŢELĂRIl MARTii T\ in cursul lunii septembrie 1.000 efectuat lucrări în valoare de f de partid, printre care tov. Du­ nei Miercurea vin cu încredere pentru
a-şi reface sănătatea in caz de boală.
ore muncă voluntară, constru- cea. 5.000 lei. ) mitra Cernat, Miron Topor, Coz- Prin grija pe care o acordă bolnavilor,
personalul mcdico-saniiar de aici şi-a
indu-se, pentru întovărăşirea In obţinerea acestor reali- 1 ma Gheza şi alţii. creat o bună populariiaie.

Printre grandioasele construc­ — Azi, 8 octombrie, faţă de că la început am mers cam slă­ din satul Sohodol, un saivan zări, un rol deosebit l-au avut 3 Trecîndu-se apoi la alegerea De la începutul anului şi pînă a-
ţii care s-au înălţat in ultimii grafic, sintern cu o zi înainte. buţ cu construcţia. Credem chiar cum s-au înregistrat la acest spital
ani în cetatea metalului — Hu­ Miine vom face planul pe zilele că nu vom putea face faţă sar­ in valoare de 6.250 lei. deputaţii comunali lancu Enă- j organizatorului 727 internări. Majoritatea celor inter,
nedoara — se numără şi noua de 10 şi 11. In prezent lucrăm cinilor. /taţi au plecat din spital, vindecaţi sau
oţelărie Martin. In prezent, în la zidăria de şamofă a vetrei. De asemenea, în cursul ace- ?escu & SusanaLupescu, care) de grupă, din amelioraţi. Printre cei care şi-au
hala cea mare care adăposteş­ Cred că azi aceasta va fi gata — Aii spus că aveţi o zi a- ...... , r . s-au preocupat in mod perma- ) acest schimb, în îngrijit sănătatea ori sint în
te inima secţiei, cuptoarele, se şi miine vom putea începe usca­ vans, ori acest lucru nu se im leiaş, tuni, mcomuna daNru.n m , (fe tuturor c e -} această funcţie tratament la acest spital se numără co­
desfăşoară în paralel o dublă rea ei pentru a începe zidăria pacă cu cele spuse mai înainte... a fost ales tov. lectivistele Viorica Bogdan, Elisabela
m uncă: aceea de oţelar şi de de magnezilă. salul Găunoasa, s-au prestat tiâ/nţe0n„i;lionrr daimn cniirrncnummsccrrrîipnţfiiiil1eo J : Nitsch, Sojia Weber, tractoristul A7-
constructor. — Da, acum stăm bine şi colae Popa şi alţii.
Rugat să ne spună ce lucrări asta datorită faptului că ne-am pentru reparări de drumuri lor in acţiunile întreprinse. 3 Ioan Muntea-
In timp ce la cuptorul nr. 1 au fost efectuate pină în prezent, organizat judicios munca. După
în fiecare zi se elaborează noi a continuat cum vedeţi, pe un spaţiu res- 210 km. d ru m u ri şi 9 podefe i nu, un tovarăş
şarje de oţel, la cuptorul nr. 3, trîns, respectiv cuptorul, lucrăm cu experienţă
constructorii de la întreprinde­ — S-a montat partea metali­ foarte mulţi oameni. Prin re­ 3
rea de construcţii siderurgice că pină la boltă. Am terminat partizarea judicioasă a fiecărui
Hunedoara, muncesc cu avînt construcţia canalului de fum, a om, am reuşit să recuperăm în- 3
pentru a da patriei mai devre­ camerei regeneratoare nr. 2 , a tîrzierea.
me cel de-al treilea cuptor; iar camerei de zgură nr. 2 . La ca­ Lucrările de construcţii, şi. In total s-au executat lucrări 1 în munca' de
alături, unde se ridică cea mai mera de zgură nr. 1 se lucrea­ Şi apoi, cu oameni ca Tudor întreţinerea drumurilor prevă- de întreţinere pe o distanţă 3
înaltă hală din complexul noii ză la zidăria falsă de cromoma- fancu, ca cei din brigada lui zute pentru anul în curs, în de 19 km. drumuri regionale, 3 î partid.
oţelării a Combinatului siderur­ gnezită. In ce priveşte camera Raduli sau Alexandrescu, de.la
gic Hunedoara, constructorii a- regeneratoare nr. 1, aceasta va zidărie, nu se poate să rămînem raionul Hunedoara, au fost re- 160 km. drumuri raionale şi ]
celeiaşi întreprinderi muncesc fi gata peste cîteva zile. A fost în urmă. Cu atît mai mult cu
la terminarea melanjorului. terminată de asemenea, după cit Deak-baci — care e pensio­ alizate în proporţie de 113 la 31 km. drumuri comunale. -j B E R B E C U L ...
cum am mai spus, zidăria de nar — lucrează din nou la noi. sută. S-au executat lucrări de De asemenea, prin contribu- ]
Ne-am oprit la cuptor. Pe şamotă semiuşoară, iar- miine Cuvinte de laudă merită şi mon-
platforma de încărcare, alături vom termina zidăria de şamotă forii din brigada lui Malnncea reparaţie a drumurilor pe ira- (ia în muncă a cetăţenilor din i Azi nu mai. este un secret
de maşina de şarjate nr. 3, par­ a vetrei. sau maistrul Petre Miţu sau seele: Hunedoara — Streisîn- acest raion, s-au construit 5 -j
ţial montată, sint împrăştiate Gheorghe Buzea.
grinzi metalice, aparate de su­ După ritmul în care se desfă­ giorgiu, Glielar — Govăjdia podeţe, iotalizînd o lungime da ) Că paiaţa Ciân-Kai-sec
dură, cărămizi refractare... Şi şoară lucrările pot afirma că — In ce priveşte melanjorul, La figurat şi la concret
peste tot, constructori. noi, constructoi ii, ne vom res­ ce ne puteţi spune? etc. 46 m.l. )
pecta angajamentul, luat. Adică,
In cuptor, a cărui, schelet me­ — La melanjor se lucrează Şcoli noi ^ Are capul de... berbec.
talic a prins deja contur, prin­ in prezent la construcţia meta­
tre alţii, am observat silueta lică. Amintesc că peste -cîteva In salul Plopi, comuna Glie- Tot din fonduri locale şi}
masivă a tovarăşului Cornel zile vom începe studiile în le­
Cazan, inginerul şef al grupului gătură cu zidirea. Melanjorul, Iar se va da în folosinţă în prin contribuţie voluntară s-au j
de şantiere oţelărie Siemens lucrînd cu metalul direct pe că­
Martin nouă. Stătea aplecat de^ rămidă, ridică probleme foarte luna aceasta o nouă şcoală, construit la şcoala de 7 a n i)
asupra unei schiţe şi discuta dificile in ce priveşte zidăria.
Şcoala a fost construită prin Călan încă 4 săli de clasă şi 3
Convorbirea noastră • a luat
contribuţia voluntară a săteni- un apartament, în scopul des- -J

lor, mobilizaţi fiind de depu- chiderii aci a unui liceu seral, -j

talii lor. La şcoala de 7 ani din Glielar)

In cursul acestui trimestru se execută reparaţii generale. 3

vor fi terminate şi date în fo- De asernena, pe l.i.ngă şcoa- )J
losinţă noi şcoli şi. în satele :
Găunoasa din comuna Nandru, la de 7 ani din Teliuc se con- 3

Poieniţa Tomii din comuna struieşte, pentru copiii mineri- 3

Cerbul, Bîrcea Mare din coma- lor, un internat cu 8 dormitoa- 3

f. na SîntandreL Petrem din co- re e{aja{e deasupra unei mari \
l- mohuiamibaa Bc,l¦ăinciacp, iSnturne•aisăSctreel i•ss' ii-nŞgiir•oeri-- salt de mese. Cea . mai m are)tJ

gin. Toate aceste şcoli au fost Par^e din această clădire a fost

ceva cu un om. Intrebîndu-1 dc vom preda cuptorul la data pre­ sfârşit, tovarăşul Cazan fiind începute in anul acesta şi .con- construită prin contribuţie vo- ^

stadiul în care se află lucrările, văzută în grafic, dacă nu chiar solicitat de un constructor. siruite din fonduri locale. lunlară. )
ne-a răspuns:
mai devreme. Ţin să vă spun N B. ./lJ U v-/l—/ v f ‘-HlJ vJ u / u / u/ 1— »i uJwJuJi J U vJ lJ u '.