Page 42 - 1958-10
P. 42
PROLETARI OIN TOATE ŢARI LÉ. ÜhTfŢl-VA / Vizifele de!egafîei Vizita înRepublîcaCehoslovacă a unei
sovietice în fara
delegaţii de partid şi guvernamentale
noastră
a Republicii Populare Romîne
In cursul zilei de vineri, membrii
delegaţiei sovietice care se află în ţara La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist ce ;
noastră cu prilejul Lunii prieteniei ro- hoslovac şi a guvernului Republicii Cehoslovace, o delegaţie de
mîno-sovietice, au început vizitele în partid şi guvernamentală a Republicii Populare Romîne va face
ţară. o vizită de prietenie în Republica Cehoslovacă, în cursul lunii oc
tombrie a.c.
G. G. Sotnikov, vicepreşedinte al
Consiliului economiei naţionale a ora DECLARAŢIA GUVERNULUI ROMII
şului Moscova, vjeepreşedinte al con
ducerii Asociaţiei de prietenie sovieto- in legătură cu nota guvernului grec
romînă, conducătorul delegaţiei, şi Ev
ghenia Grigorievna Sorocean, preşedin din 18 septembrie a. c. in problema Ciprului
ta colhozului „Viaţa nouă“ din R.S.S.
Se îndeplinesc însem nate depăşiri de plan BÜTR-® Z ! Moldovenească, însoţiţi de tov. loan Lţa 18 septembrie a.c. guver- ta arată în continuare că „acest
Morarii, secretar al Consiliului .general Iţhi "ferec a transmis o notă gu fapt constituie o violare a anu
angajamentele După ce au încheiat cu fru lul I cu 13,20 la sută, iar la Muncile agricole de vară şi A.R.L.U.S., au fost oaspeţii oamenilor vernelor statelor semnatare ale mitor obligaţii formale asumate
moase succese luna septembrie, furnalul 2 cu 3,37 la sută. De toamnă au pus in faţa colecti muncii din Timişoara. Tratatului de pace cu Turcia în de către Anglia şi Turcia faţă
Pentru siderurgiştii hunedo- furnaliştii de la cele două fur la furnalul 1, fruntaş în între viştilor şi întovărăşiţilor din sa cheiat la Lausanne la 23 iulie de celelalte puteri semnatare ale
reni, angajamentele sînt întot nale ale uzinei „Victoria“ Că- cere, este colectivul brigăzii I-a tul Cistei, comuna Mihalţ, pro In cursul dimineţii G. G. Sotnikov 1923, printre care şi guvernului Tratatului de la Lausanne“.
deauna la loc de cinste. Pentru lan au pornit la o şi mai însu care şi-a'. îndeplinit planul în bleme myltiple. Printre acestea şi Evghenia Grigorievna Sorocean au R. P. Romîne. Nota guvernului
înfăptuirea lor, ei depun toate fleţită muncă pentru a întîmpi- proporţie de 121,45%. Şi brigăzi era şi aceea a reparării celor vizitat muzeul Banatului din localitate grec se referă la faptul că „gu Guvernul grec — menţionînd
eforturile şi priceperea. Ca do na ziua de 7 Noiembrie cu rea le conduse de tovarăşii Gheorghe două poduri .din mijlocul satului şi au avut o întîlnire cu membrii Co vernul britanic, prin declaraţia în acest sens diferite prevederi
vadă, şi acum, în cinstea zilei lizări tot mai mari. Ivaşcu şi losif Popa au obţinut care erau stricate şi împiedicau mitetului executiv al sfatului popular sa din 15 august 1958, a anun ale susnumitului tratat prin ca
de 7 Noiembrie, lupta pentru realizări frumoase, planul peri transportul în condiţiuni bune. regional. ţat hotărîrea de a proceda, în- re Turcia renunţă la drepturi şi
îndeplinirea angajamentelor ce Munca lor a fost încununată oadei 1 -1 0 octombrie fiind de cepînd de la 1 octombrie a.c., la titluri de orice natură asupra te
şi le-au luat constituie primul şi de succes. Astfel, în perioada păşit cu 12,59 şi respectiv cu Deputaţii comunali Mihai Do- A. V. Riabinin, priin-secretar al Co aplicarea în Cipru a unui nou ritoriilor care nu se mai aflau
cel mai important obiectiv al 1-10 octombrie, planul de pro 14,75 la sută. bîrtă, Vasiie Dobîrîă Cenli, Du mitetului raional Zverdlovsk al P.C.U.S. sistem de administraţie, care înlăuntrul graniţelor ei la în
întrecerii socialiste. Multe din ducţie a fost depăşit la furna mitru Loghin şi Pamfil Marcu din Moscova şi artista Roza Ivanova stabileşte participarea la condu cheierea tratatului — subliniază
secţiile combinatului siderurgic au stat de vorbă . cu cetăţenii Alakagonova au sosit vineri dimineaţa cerea treburilor insulei a unui în nota sa că violarea regimului
hunedorean, şi-au realizat cea şi, împreună, au stabilit ziua ia Cluj. reprezentant al guvernului turc stabilit prin tratat „creează drep
mai mare parte din angajamen cînd să înceapă lucrul. dispunînd de puteri politice şi
tele ce şi le-au luat, iar altele A. V. Riabinin prim-secretar al Co administrative importante“. No turi pentru toate ţările semna-
au şi raportat îndeplinirea lor. In ziua respectivă peste 60 de mitetului raional Zverdlovsk din Mos
Printre acestea din urmă, se nu cetăţeni, colectivişti şi întovără cova al P. C. U. S. s-a întilnit ( Continuare în pag. 4-a)
mără şi secţia I-a furnale, care şiţi din Gistei,' au participat la apoi la Comitetul regional Cluj al
pînă la data de 9 octombrie a acţiunea iniţială . de deputaţi. P.M.R. cu activişti ai comitetelor re
dat cele 3.000 tone de fontă Spre seară lucrul fusese termi gional şi orăşenesc de partid.
peste plan pe care se angajase nat. In locul celor două poduri
să le dea şi pe deasupra a mai stricate. au fost .construite două (Agerpres).
elaborat încă 200 tone. De a- poduri din beton.
semenea, colectivul de muncitori, Tot mai mult semicocs m
tehnicieni şi ingineri de la sec
ţia laminoare, pînă la aceeaşi şi produse turnate
dată, a laminat peste plan
16.284 tone de metal, depăşin- Şi colectivele de la semicoc- teria III-a. cu planul îndeplinit întreţinerea drumurilor de interes local
du-şi angajamentul luat în cin serie şi turnătorie, din cadrul în proporţie de ¦101,8 la sută.
stea zilei de 7 Noiembrie cu a- uzinei „Victoria“ Călan, au ob In adunarea generală cu prilejul Avînd toate aceste documentaţii, Co prăştiat peste 270 m.c. De asemenea,
proape.3.000 tone de.laminate. ţinut realizări de seamă in peri Turnătorii uzinei nu s-au lă votării contribuţiei voluntare şi a lu mitetul executiv al Sfatului popular în cursul lunii iunie pentru repararea
oada 1-8 octombrie inclusiv. sat nici ei m a i' prejos. In ace crărilor care să se efectueze în ca comunal Miercurea a întocmit un pro altor drumuri s-au extras din balas
drul acesteia, cetăţenii din comuna gram de lucru. In acest program s-au tieră 182 m.c. pietriş care a fost trans
Aşa bunăoară, semicocsarii laşi interval, ei au '¦reuşit să Miercurea, raionul Sebeş au pus un fixat drumurile care trebuie reparate, portat şi împrăştiat, săpîndu-se tot
au reuşit să-şi realizeze planul accent deosebit pe problema întreţinerii cantitatea de piatră necesară şi pe odată 558 m.l. de şanţ.
de producţie in proporţie de producă cu 10,40 la sută ¦mai şi reparării drumurilor de interes lo rioada în care se va executa repara
120 la sută. Gei mai buni s-au cal. Cu acea ocazie cetăţenii au fă ţia lor. Astfel, s-a stabilit că este ne La sfîrşitul primului semestru co-
dovedit a !fi semicocsarii care multe piese turnate. cut şi o serie de propuneri privitoa cesar a se efectua în acest scop prin mitetul executiv, analizînd felul cum ă
deservesc bateria a 11-a de se re la drumurile de interes local care contribuţia voluntară a cetăţenilor un decurs această acţiune, a constatat că
micocs, cu planul depăşit cu 31 să fie reparate. total de 2.240 zile de muncă cu bra din programul iniţial fusese realizat
ţele şi 1.127 zile de muncă cu atela 43 la sută la zile de muncă cu bra
procente. Ei sînt urmaţi îndea Comitetul executiv al sfatului popu jele. ţele şi 58 la sută la zile de muncă
lar a ţinut seama de aceste propu cu atelajele. Cu acest prilej au fost
proape de semicocsarii de la neri. In prima sa şedinţă de lucru s-a Comitelui executiv şi deputaţii comu date o serie de îndrumări preţioase
stabilit ca membrii comitetului exe nali nu s-au oprit însă aici. Adevă asupra măsurilor de viitor ce trebuie
bateria l-a cu 29 la sută depă cutiv în colaborare cu deputaţii şi rata muncă a început odată cu tradu luate. Simţindu-se mai mobilizaţi de
membrii comisiei permanente de gos cerea în viaţă a programului de lu putaţii au acţionat mai hotărît chemînd
şire de plan şi de cei de la ba podărie comunală să treacă la idenr cru întocmit. cetăţenii din circumscripţii la acţiunea
liticarea drumurilor care necesită re de întreţinerea drumurilor.
Contribuţia tinerilor paraţii. Pe lîngă Inptul că au fost Un mare volum de lucrări au fost
identificate ţoale drumurile care nece efectuate şi pe alte drumuri de interes In momentul de faţă această acţi
Brigăzile de tineret de la mina Aninoasa au contribuit lu sitau reparaţii s-au' stabilit şi ce anu une este pe sftrşrte. Majoritatea dru
nă de lună la îndeplinirea planului pe exploatare. Numeroase me cantităţi de pietriş trebuie. Tot local. Astfel, pe drumul Miercurea—
au fost brigăzile de tineret care lunar au trimis patriei sute odată s-a identificat şi balastiera de murilor cuprinse în programul dp
de tone de1 cărbune peste sarcinile.de plan. In primele 7 zile unde să se extragă pietrişul necesar. Apoldu de Jos, care a fost reparat în
ale lunii curente cel mai frumos succes a fost înscris de bri muncă al sfatului popular comunal
gada de tineret condusă de Dionisie Berey. Din abatajul nr. 17 cursul lunii aprilie, s-au transportat
al sectorului I, abataj în care îşi au locui de muncă tinerii Miercurea, au fost reparate.
conduşi de Berey, au fost scoase la ziuă în perioada 1—8 oc 353 m.c. pietriş din care s-au îm
tombrie 3 3 9 tone de cărbune în afara planului.
Toate contractele * Obiective noi în atenţia filialei Societăţii
de ştiinţe matematice şi fizice
au fost respectate
Combinatul siderurgic din respectat în fiecare trimestru Joi după-amiază a avut loc liefate o serie de succese obţi rea. acelor elevi care n-au sufi
Hunedoara livrează o parte din obligaţiunile contractuale cu a- la Deva adunarea filialei Socie nute pe linia cercetărilor în do ciente posibilităţi pentru a în
metalul produs şi uzinelor con ceste uzine, ba în unele cazuri meniul matematicii şi fizicii, de văţa acasă. Atenţie deosebită va
structoare de maşini agricole. a livrat chiar mai mult decît se l tăţii de ştiinţe matematice şi fi membrii filialei şi subfilialelor fi acordată şi cursanţilor Înca
Anul acesta, siderurgiştii şi-au prevăzuse anterior. De piildă, u- zice din regiunea noastră. acestei societăţi. draţi în învăţământul superior
zinele „Ernest Thellman“ din fără frecvenţă. Pentru aceştia şi
Pentru înfrumuseţarea Oraşul Stalin, I. M. S. Roman. Cu această ocazie au fost re- Discuţiile şi proiectul de plan pentru iubitonii ştiinţelor poziti
„Timpuri noi“ şi „Tudor Vladi- al comitetului de conducere nou ve se va înfiinţa in cadrul sub
regiunii mirescu“ din Capitală n-au de Titiăra Ioana Slanciu Cei doi macaragii ales, au reflectat sarcinile de filialei din Petroşani, la Institu
cît cuvinte de laudă pentru si din secţia marochinărie viitor ale filialei şi subfiliale tul de mine, un birou metodo
¦ Tineretul din Deva continuă derurgiştii hunedoreni, care le- a fabricii „Simion Băr. O zi ca toate celelalte.De dimi Dar deodată îşi întrerupse gându lor. In anul de muncă ce urmea logic şi ştiinţific care va răs
acţiunea de plantare a pomilor au trimis metalul la timp şi în nuţiu" din Sebeş esle neaţă, schimbul tineretului de la oţe- rile şi sări din cabină privind îngro ză, comitetul de conducere va punde oricăror probleme puse
pe şoseaua Slntuhalm-Simeria. veselă. Are şi de c e : apticind me lăria Martin nr. 1 din Hunedoara şi-a zit spre macaraua nr. 4 A. Da. Nu s-a medita pentru mobilizarea şi în de cei ce cercetează sau studia
Zilele trecute, la această acţiu cantităţi suficiente. Tuturor a- toda prodsincron, ( bandă rulantă), început activitatea ca şi altădată, dor înşelat. Cîrligele macaralei prinseseră cadrarea a cit mai mulţi profe ză matematica şi fizica.
ne patriotică au participat şi e- echipa din care [ace parte a sporit nic de a da patriei oţel mai mult, inai greşit oala. Dinlr-o clipă în alta ea sori de matematică şi fizică din
levii şcolii profesionale din De cestor uzine constructoare de produciivitalea muncii cu 20 la bun şi mai ieftin. putea scăpa vărsînd cele 30 de tone regiune în jurul subfilialelor a- In viitor, filiala şi subfilialele
va. Cei 106 elevi, din care 73 sută. fontă lichidă peste utilaje, distrugîn- propiate de locul lor de muncă Societăţii de ştiinţe matemati
sint utemişti, in 166 ore de maşini agricole, combinatul si du-le. Trebuia cu orice preţ împiedi şi vor constitui noi subfiliale. In ce şi fizice din regiunea noa
muncă voluntară au săpat 83 IN FOTO: Candidata de partid cată nenorocirea. stră, vor avea ca obiective im
de gropi pentru săditul puieţi- derurgic le-a livrat anul acesta Ioana Stanciu, la locul de numea. î cadrul acestora, se va desfăşura portante şi ţinerea unei mai
lor. Strigă la Lămbrăche dar acesta, prin un larg cîmp de activitate ştiin strinse legături cu A.S.I.T., or
aproape 2.500 tone de metal. vuietul din hală, nu-1 auzi. Intr-o se ţifică şi de cercetări. Profesorii ganizarea unor forme de spriji
La această acţiune s-au evi cundă comunistul Simion Mărilă se a- de specialitate vor fi sprijiniţi nire a profesorilor de matema
denţiat utem iştii: &h. Moldo- ILA\ SiWTAWPBFI De sus, de la macaraua nr. 4, co pucă de grinda metalică de deasupra să-şi dezvolte şi însuşească cu tică şi fizică de la sate, organi
vari,¦ Nicolao Anghel, Walter noştinţe cit mai aprofundate în zarea sesiunilor ştiinţifice, olim
Spanghel şi Ilie Nâstăsoiu din Alte familii de întovărăşiţi au intrat în 61.0. munistul Simion Mărilă, un bărbat lui şi se avîntă ramura ştiinţifică aleasă. piadelor micilor matematicieni
anul III mecanică; loan Huida, spre scara verticală şi schimburilor de experienţă in
anul III instalaţii şi alţii. vînjos, încă tînăr, mînuia cu atenţie ce cobora lîngă me- De asemenea, ca obiective tre şcoli, ţinerea referatelor ele
principale ce vor sta în faţa co vilor iubitori de matematică şi
GH. DUBINCIUC minere şi contacte ducînd în diferite lanjor. Cînd ajunse mitetului de conducere al filia fizică ca şi publicarea cercetări
corespondent lei şi subfilialelor sînt ş i : atra lor membrilor filialei şi subfi
Organizaţia de partid şi Sfatul popu la om, la staţia dc radioficare, la ga direcţii, pe diferite planuri,cele ne la prima treaptă gerea a cit mai mulţi elevi — lialelor Societăţii de ştiinţe ma
lar din Sîntandrei, raionul Hunedoara, zeta de perete, prin panouri, fotomon tematice şi fizice existente in re
desfăşoară o perseverentă muncă de taje şi lozinci sînt popularizate reali cesare cuptoarelor. In momentele de făcu semn oame Iii de muncitori şi ţărani munci giune.
lămurire în rîndul,membrilor întovără zările obţinute de gospodăria colectivă nilor să se ferească. Apoi, compunînd
şirii agricole din sat, îndemnîndu-i din sat şi de către cele din regiune, răgaz privea spreinelanjorul din o faţă zîmbitoare, strigă ia Lămbra- tori — in cadrul cercurilor de
să se înscrie în gospodăria colectivă. precum şi veniturile mari pe care co che să lase oala înapoi pe platformă,
Munca de lămurire îmbracă diferite for lectiviştii le duc acasă. stînga, rîzînd în gînd li era frică însă să nu-I alarmeze. matematică şi fizică şi ..sprijini
me. Pe lîngă munca de convingere pe Atît ar fi trebuit. O mişcare bruscă
care agitatorii o desfăşoară de la on; Rezultatele muncii politice sînt rod de comparaţia pe şi gata.
nice. Intr-un articol apărut recent în
Im G.A.S. Alba ziarul „Drumul socialismului“ s-a a- care i-o g ă sise: Macaragiul Găman Lămbrăche e cu
lulia, trupul Ţel- nunţat că un număr de 28 familii cu mult mai tînăr decît Simion Mărilă.
na, a fost o recol peste 100 ha. teren s-au înscris în gos semăna cu o cis Văzînd semnul de coborîre a oalei se
tă mare de fructe podăria colectivă. In ziua de 6 octom miră, dar ascultă şi, atent, o repuse
in acest an. Cea brie au fost primite în gospodăria co ternă în oare, în pe platformă...
mai mare parte lectivă- alte 16 familii cu aproape 100
din ele au fost cu ha. teren şi un mare număr de ani ioc de motorină se Simion îşi descleştă mîinile de pe
lese cu mina şi male şi unelte agricole. Ţăranul mun băga fontă topită. In oale mari de scara metalică răsuflînd uşurat. înde
livrate unităţilor citor Ioan Busuioc s-a înscris în cîte 30 tone fiecare, fonta era adusă părtă cu palma cîteva broboane de
comerciale pentru G.A.G. cu 10 ha. teren, 2 cai şi dife de la furnale şi păsfrafă la cald, aci sudoare de pe frunte şi dădu să urce
desfacere in ora rite maşini şi unelte agricole, Tetea în melănjor, de unde era luată cînd la locul lui, la macaraua nr. 4.
şe şi centre mun Solomon s-a înscris cu 5 ha. teren, o trebuia procesului de producţie. Dar
citoreşti. vacă şi cu inventarul agricol ce la ce era mai interesant era „alimenta In faţa treptelor de metal, cu şapca,
avut, Huieţ Adam s-a înscris cu 4,74 rea" inelanjorului. Oalele fumegînde mototolită, într-o mină, tînărul maca
IN CLIŞEU: ha. teren, Modola Emilian cu 5,20 veneau pe linia ferată şi se opreau ragiu Găman Lămbrăche murmură, u-
'Aspect de ta cule ha. teren etc. sub el la 3-4 ni. distanţă. De aci, mezindu-şi buzele :
sul merelor Lămbrăche Găman, ce conducea maca
' In decurs de mai puţin de o lună raua nr. 4 A, apuca cu cele două cîr- — Iţi mulţumesc, tovarăşe Sim ion!
şi jumătate în gospodăria colectivă din lige ale troliului de urechile oalei şi Gospodăriile de stat din raionul Sebeş se pregătesc intens
Sîntandrei au intrat peste 30 familii o ridica la nivelul melanjorului deşer- In dimineaţa aceea lîngă „cisterna“ pentru campania de recoltare şi vinificare a strugurilor.
de ţărani muncitori întovărăşiţi, cu o lînd-o în burta nesăţioasă a acestuia. cu fontă" topită de la O.S.M. I Hune
suprafaţă mai mare de 200 ha. teren. doara' doi oameni în salopete s-au îm IN CLIŞEU ¦ La G.A.S. Petreşti se fac ultimele pregătiri
Sînt în perspectivă de a intra alte Siinion e obişnuit cu flăcările. De brăţişat cu simplitate, depărtîndu-se a- pentru vinificajie.
numeroase familii. Ţăranii muncitori aci de sus el poate spune chiar că poi spre Jocurile lor de muncă.
din Sîntandrei au •început să-şi dea pluteşte peste flăcări. Pe uşa fiecărui
scama că gospodăria colectivă asigură cuptor izbucnesc cînd şi cînd vîlvă- GH. STOICOVICI
membrilor ei venituri tot mai mari şi tăi ce se întind lacome către plafo
de aceea pornesc în număr tot mai nul halei. La melănjor însă, flăcările
mare înspre ea. nu izbucnesc cînd şi cînd, după felul
operaţiunii ce se execută. Prin pîlnia
de alimentare, „cisterna“ arunca încon
tinuu spre cer o jerbă de flăcări voa
lată de o perdea de fum negru-gălbui.
Cînd lui Simion îi ardea de glumă îl
numea balaurul de la O.S.M. I. Aceas
ta. cînd avea timp.