Page 43 - 1958-10

Pagi 2______ | Nr. 1187

¦ 'im t^sa B S K sa a y^ L v m e m m o m m s s s a o m B a m m B n m

lv F .\\\v b b .v .v v ^ \v :^ :: ::ô's^:'V ^s> lr:^-’i ''' • *'•' *'•''' • * W *'•* ' ' *-¦-»- • '— Străbunica bicicletei
de azi

La muzeul raional din Sebeş, pe clinaţii spre bicicletă. La vîrsta de

culoarul ce urcă Ia etaj, se află ex­ 18 ani îşi construieşte o bicicletă din

,¦ » if: : pusă o bicicletă care atrage in mod lemn.

W ;.; %c *y§.vtl*••• deosebit atenţia vizitatorilor muzeu­ După ce la 1880 îşi cumpără a-
y y oV/. v / ’**•V•*’.\\
^ ‘Xvv'V**,* «-. ••^.-« I t * ¦’*•*«•L¦••*•. lui. ceasiă curioasă bicicletă, el întreprin­

* * V .\ \ V «V De dimensiuni mult mai mari decît de cu ea călătorii mari în interiorul

velocipedul nostru de astăzi, bicicle­ ţării ajm gind puiă la Bucureşti, ba

ta expusă are o roată considerabilă chiar, mai tirziu, şi in străinătate,

T ja u m le , — — h 1 R eşiţa i1887722 |p!Războiul iăeusfeibr in faţă şi una mică de iot in spate, căci unele documente ne vorbesc că
ambele fiind legate între ele printr-un Erlich şi bicicleta sa „ar fi fost vă­
cadru înărligat ca lemnul unei cobi- zuţi in Ungaria, Ausiria, Cehoslova­
1 Şş Ii = liţe olteneşti. De fapt fotografia de
cia şi Germania, pe care o străbate
Qime.ahiiul\ ?Regiuni întregi din Africa şi 1.400.000 de hectare. Regiunea jos redă mult mai fidel chipul aces- in întregime" (Din scrisoarea păstra­
RRee^şiţaa 1958 Kerman, ţinta principală a ata­ tui mijloc de locomoţie.
u Asia centrală trăiesc sub ame­ cului lăcustelor părea sortită tă Ia muzeul raional Sebeş).
L 1958 ninţarea permanentă a invazi­ iremediabil înfometării. Această bicicletă a apărut pentru
ilor de lăcuste. Incîrdăşindu-se prima dată in oraşul Sebeş in anul Această bicicletă a făcut vilvă '
r*- ~ La Reşiţa s-a îÎnfiinţat o co-­ Cu miliardele, ţesînd pe boltă Guvernul iranian a cerut a- 1880, cumpărătorul ei fiind Fordinând mare printre sebeşeni. Şi acum bă-
E. Bdibalul, celebrul lac sibe- recordul de vîrstă: aproximativi misie, însărcinată să Întocmea­ nori gigantici, care astupă pen­ jutor Uniunii Sovietice. O expe­
tru multă vreme lumina soare­ diţie aviochimică sovietică s-a Erlich, născut la 1 iunie 1860, fiul. trinii Sebeşului mai povestesc că de- •
L rîart, nu-i numai un „colţ ro- 10 milioane de ani ! scă monografia uzinei. Recent deplasat urgent pe meleagurile tui Sainuel şi Reghind Erlich din mult „era o bicicletă iare curioasă
lui, ele se năpustesc turbate a- atît de crunt lovite. Şi a înce­
I mantie“, pe care ospeţesc — DeDsetusltuldedemumltult pepnetnrutru uni membrii comisiei au făcut o des­ supra ogoarelor, prădîndu-le cu put, în scurt timp un adevărat Sebeş, Strada Mare nr. 66, actuala la care oatnenii se Uitau a minune, •
] coperire senzaţională. Au des­ o lăcomie de nedescris; în urma război împotriva „bandiţilor ae­
t a$a cum se c' rede deobicei‘ — simplu lac, nu ? coperit — ia uzinele din Cimpia rului“, un război desfăşurat pe stradă Lenih. nu alia'\
Turzii — prima locomotivă pro­ lor, cîmpul rămîne complect des­ cîrripii, în deserturi, în albia
l singuri W rtg o stitîi şi poeţii. Dar s ize,e Baicaiului - 3 dusă la Reşiţa. Data fabricaţiei: puiat de veşmîritul verde sau nurilor, în mlaştini, pe dealuri, Inimosul cumpărător, după ce-şi Astăzi, bicicleta lui Ferdinand Er­
C Pe malurile Iu, poposesc toarte 1872. Dimensiunile — ceva mai auriu. Un astfel de nor a a- oriunde se vestise prezenţa vre­ termină şcoala primară în oraşul na­ lich, care a murit in Sebeş la 1 fe­
l rjze cJ rora „„ „ s. a dcs. coperit odată o suprafaţă de
L 6.000 de hectare. Norul cîntărea unei legiuni a vrăjmaşului. Gre­
adesea oameni care, atunci cind ci(rat ina acum în 1lltrceimI, peste 40 de milioane de tone. utăţi au fost destule, în special tal intră ca ucenic la magazinul de bruarie 1926, se păstrează ta muzeul •
,ş, desfac rucsacurile, lasă misteri|i _ sjn, d le de a din cauza multelor terenuri greu textile al lui Ferdinand Bauman, iot raional.
Vă închipuiţi rezultatul. accesibile. Dar pînă la 20 iu­
i f a seQ v^ a ,TtoA Tt soiu!P A l l l I der i n apan n n irt na- se sj}rşi aicj_ j n oc|1ljj oamenj. iJ mari ca ale unui cazan obişnu­ lie, specialiştii sovietici au tra­ din Sebeş. De mic copil el arăta în­ IULIAN IONAŞ
it... Anul acesta, se pare că lăcus­ tat cu substanţe chimice toate
l 6 u f Î ? Cj ?l ioa!^e 1er de ştiinţă, însuşirile de prim] cele 1.300.000 de hectare inva­
1 mu^ d hirtie de calcule... Sini orcţin aje Baicaluiui, însuşiri! Locomotiva nr. 1, strămoş al tele şi-au stabilit cartierul ge­ date, salvîndu-le de la o îngro­
neral în Iran. Au „lucrat“ â- zitoare calamitate.
t savan n- Bata,‘oatJL întregi de care constituie totodată şi far. 3 locomotivelor reşiţene a muncit colo aşa cum ştiu numai ele, fără
r ®.aYa n ’1*: s'cc’? r.a , naillraîl?ti, mecui său fără pereche în Iu 3 pînă nu demult trăgind vagoa­ prea multe menajamente pen­ Despre dramaticul „război cu
tru oamenii ce-şi cultivaseră o- lăcustele” şi despre victoria do-
fizic,en, ş, tiz,ologi, veniţi â,ci, me> Ie constitUie flora şi fauna.] nele căii ferate uzinale din Cîm- goarele — ogoare situate deo­ bîndită de specialiştii sovietici
bicei pe dealuri abrupte sau se va vorbi multă vreme în re­
C , rnulte on, din capătul opus q vegfetaţie luxuriantă, cu mul-] pia Turzii. prin preajma mlaştinilor — cu giunea Kerman şi-d Iranul în­
preţul unor sforţări deosebite. treg.
[¦ a P^ane^e* noastre. te si)ec]j rare şj Cll şj niaj muţ. Reşiţenii au adus-o cu mare
Situaţia era disperată. Pînă
e Şi asta nu de un an sau de te necunoscute în alte regiuni ] pompă acasă, aşezind-o în fabri­ la sfîrşitul lui aprilie, suprafa­
r doi, ci de decenii întregi. Căci ale globului; plante colorate ca! ca de locomotive. ţa invadată se cifra la 1.300.000-

L „tema Baicaiului” este una din- nişte păsări tropicale vieţuiesc 3

1 tfe cele mai îndrăgite _în Iu- alături de specii sumbre,’ ţe- 3

l mea savanţilor de specialităţi- poase, care răspîndesc miasme] ...Fabrica unde azi a început

ţ- le pomenite mai sus. Marelui grele. Fauna lacului îşi are şi] construcţia primei locomotive e-

(. tac i-au fost închinate pînă a- ea un palmares deosebit de bo-3 lectrice romîneşti, o locomotivă

*• cu™ Peste 1-400 de lucrări ştiin- gat în detalii originale. E dea- ] de 2100 cai putere (faţă de

ţiîice. El oferă după păre- juns să spunem că 64 la sută] 1400 c.p. cit are cea mai puter­

rea unanimă a specialiştilor — dintre „locuitorii" apelor şi] nică locomotivă cu aburi). Un
material de cercetări mereu ţărmurilor baicalice n-au rudei sistem de releuri face ca gigan­
nou, înedit, surprize cărora me- m alte părţi ale lumii. Cifra tul să se oprească singur in caz
de defecţiuni. Pe liniile electro-
1 rită să le închini ani întregi de peştilor rari este foarte mare ] dinamizate, dacă mecanicul nu Pe gf©b se vorbesc 2 .7 9 6 de fimbS
va băga de seamă şi va trece
L studii amănunţite. O altă caracteristică interesau- 3 peste semnalele de oprire, loco­ Institutul de etnologie şi so­ neza (500.000.000), engleză
motiva electrică se va opri au­ ciologie din Londra a făcut cu­
Care sînt surprizele acestea? tă a Baicaiului: în apele lui tră -] tomat. De prisos să mai spunem noscut că, fără a se socoti dia­ (260.000.000), hin’dustana
că şi consumul de energie va fi lectele şi graiurile, în momentul
l Prin ce „calităţi ştiinţifice" se iese şi animale mamifere. Fo-1 mult mai mic ca la locomotive­ de faţă, în toată lumea, se vor­ (160.000.000), rusa (150.000.000).
le cu aburi, viteza de circulaţie besc 2.706 de limbi. Numai 13
t distinge romanticul lac din bă- cile, de pildă, au întemeiat aici ^ mult mai mare, randamentul dintre ele sînt însă folosite de spaniola ( 1 2 0 .0 0 0 .0 0 0 ), germa­
sporit. mai mult de 50.000.000 de oa­
( trînele păduri siberiene ? colonii uriaşe; şi numărul lor ] meni. In ordinea importanţei, na ( 1 0 0 .0 0 0 .0 0 0 )', japoneza
acestea sînt următoarele : chi-
L In primul rînd* Baicalul se sporeşte cu repeziciune an de^
Í ( 1 0 0 . 0 0 0 . 0 0 0 ), f r a n c e z a
distinge prin marea sa adîn- an, spre mirarea naturaliştilor ]
l (80.000.000), indoneziana, por­ Unde se află
l cime. O adîncime record pen- care le hotărîseră împărăţia!
L tugheza, bengaleză, italiana şi <3
L tru lacuri, o adîncime care cam prin alte meleaguri... ^
araba (între 50.000.000 şi csl mai înalt oaş di fo i din lunes
L concurează serios pe cea a y
t oceanelor: ea atinge pe alocuri t 60.000.000).
Í
E. peste 1.700 de metri (deci e cu] Revista franceză „Travaux“ a de fum al centralei termoelectri­
publicat o informaţie despre un ce Paroşeni, înalt de 120 m.
l 300 de metri mai mare ca a -j coş de fum construit din prefa­
Í bricate la centrala din Marcou- Goşul de fum de la Paroşeni
Í dîncimea maximă a vestitului] Odată ... ie, Franţa, înalt de 100 metri, a fost proiectat în întregime da
menţionînd că ar fi cel mai un colectiv de ingineri din ca­
L Iac african Tanganyka). un oarecare bogătaş din Peters­ înalt coş din lume. drul Institutului dc studii şi pro­
burg „ocrotitor al artelor", invltînd iectări energetice, compus din
L la o ceaşcă cu ceai pe cunoscutul Fără a avea pretenţia de a ing. V. Radu, ing. M. Lowen-
L ...Şi recordului de adîncime i] violonist Vlenlavski, i-a spus între fi construit cel mai înalt coş din ton şi ing. S. Hangan, sub con­
altele : lume, constructorii noştri se ducerea constructorului şef al in­
L se adaugă, adăugind o lumină! mîndresG, la rîndul lor, cu coşul stitutului, ing. O. Nedelcu.
Url în plus la aureola Baicaiului,]

s’J s_/" • —J i—/ ujJ u J i_! i_t c J u_Ti_t V.

— Apropo, aduceţi cu dumnea­

Din înfelâpeiunea voastră şi vioara. - «VF—
— Vă mulţumesc în numele viorii
poporului chinez A
mele — a răspuns muzicantul —, « V .4Wi

® fi mai util să ocroteşti dar ea nu bea ceai. ...omul, în cursul îniregii sale trei rîuri şi tot în ea se află
viaţa unui om decît să constru­ vieţi, consumă aproximativ 75
ieşti o pagodă cu 70 de etaje. Newtoniană de tone de apă, 17,5 tone de trei lacuri, dintre care cel mai
mare poartă numele de „Marea
® Cei care sînt capabili să ln(r-o seară de iarnă fiind ocupat hidraţi de carbon, 2,5 'tone de moartă“.
roşească nu pot avea sufletul cu rezolvarea unei probleme da fi­ albumine şi 1,3 tone de grăsimi?
zică şi făcîildu-i-se frig, Newton se Organismul omenesc prelucrea­ ...o balenă albastră cîntăreşta
negru. aşeză cu jilţul lîngă sobă. Focul în- ză deci o cantitate de alimente pînă la 130 de tone, adică atît
@ Chiar dacă conştiinţa nu cingîndu-se iare, începu să dogo­ de 1.000— 1.500 de ori mai mare cît 36 de elefanţi sau cît popu­
rească, iar Newton chemă pe ser­ decît greutatea corpului său. laţia unui oraş cu 2.500 de lo­
are dinţi, ea te poate roade cuitori. Lungimea ei ajunge la
pînă la moarte. ...din întreaga căldură dega­
jată de Soare, Pămîntul pri­ vreo 30 m„ iar limba are o gre­
vitor spunîndu-i răstit: meşte doar a doua miliardă
parte ? utate de peste 3 tone.
— Nătărăule, ia numaldecît soba ...la 18 octombrie 1869 a por­
...în S.U.A. există cea mai
După cît se vede grupul de aici, nu vezi că mă frige? mare peşteră din lume, numită nit de la Bucureşti spre Giurgiu
de moscoviţi aflaţi în conce­ Acesta din urmă răspunde zîm- Peştera Mamuţilor ? Ea are 47 primul tren pe prima cale teră'-i
diu de odihnă la casa uzinei de săli şi 225 de coridoare, care tă din Romînia ?
„Goreţ", din împrejurimile bind : se întind pe o distanţă de 240
Moscovei, îşi petrece vesel km. Prin această peşteră curg ...o strigă (soi de bufniţă)
timpul. Acordeonul şi natura — N-ar fi mai nimerit să vă mu­ este mult mai folositoare decît
îi îndeamnă la acest lucru. taţi dv. scaunul mai departe de trei pisici? Ea înghite anual pes­
sobă ? te 2 .0 0 0 de şoareci de cîmp.

— Ai dreptate — răspunse New­

ton — asta nu-mi trecuse prin minte.

5ö3 5 öCÖÖÖOÖÖOÖÖCGQÖSL^^

DIRECTORUL ? O & mina sa dreaptă „motive" Şi-i face praf pe toţi. Nimeni
nu rezistă in faţa ei. Dacă se intîm-
Undeva, rai departe de locul de re- concluzia că el scapă din vedere une­ tabil, personal sanitar şl pe cine mai este întrebată de orice lucru, fie el plă ceva la dispensar şi ea nu este Te ştie o lume nlreagă birocrat
edinţă al regiunii noastre, pe malul le probleme de conducere, de organi­ crede el că ar putea da o mină de d i de mic, ea cunoaşle, dă răspunsuri întrebată (ceea ce se întimplă extrem Şi visul nopţii nu te-a dezminţit ;
rept al Mureşului, un pitoresc m im ­ zare, de educarea personalului. (?) ajutor. Contribuţia mare insă in „pu­ promte şi verdicte categorice. Nu-i de rar şi numai din vreo greşeală), a- In somn, coşmarului i-ai replicat:
at atrage atenţia oricărui trecător, N u! Nici nu se poate crede că nu-şi nerea la punct" a anumitor treburi vorbă că pentru acest lucru e şi apre­ tunci jalea-i pe capul tuturor. E in „Revino niiine, astăzi sint grăbit"
ricărui om care îndrăgeşte frumosul, cunoaşte sarcinile căci dacă nu le-ar şi-o aduce una din surorile de la dis­ ciată mult de iov. director. Şi cum stare să meargă pină in „pînzelc albe“
[ici, in locul acesta situat pe matul cunoaşte, nu s-ar putea descurca. Tot pensar, femeia aceea scundă, durdulie, să nu fie apreciată dacă contribuţia cu măsurile drastice ce trebuie să se
rept al Mureşului, la marginea sa­ oamenii spun că iov. director e cam roşcovană, veşnic „preocupată" şi care ei în conducerea treburilor dispensa­ ia împotriva cClui care a trecut peste
tirii Brănişca, străjuieşte un imobil neîmpăcat cu critica. Ceea ce ar tre­ poartă numele Panliioiu. Ba este mina rului e aiii de mare ? capul ei. Aşa femeie „să lot fie". Din
estul de arătos, confortabil, aşezai bui să ştie dinslil despre critică, se dreaptă a iov. director. Citeodată pare „păcate" insă, mi prea sint Piuite
itf-Un parc frumuşel, in bălaia soa- reduce la a critica. De aceea, atunci cam nervoasă, neliniştită, morocănoasă, Pentru „meritele" ei, Pantiloiu a exemplare. De aceea, tov, director
elui. ciad are motive, nu scapă nici un dar găseşte leac pentru a-şi reveni la ajuns să fie cunoscută de mulţi cetă­ face tot ce-i stă in putinţă pentru a
prilej de a se năpusti cil o critică „normal": mai o ţigară, un joc de ţeni. l-a mers faima pină departe, de­ nu o supăra, pentru a o menaja în aşa
In localul acesta s-a amenajat, in „aspră“ asupra celui vinovat. Se mai cărţi, o plimbare pe malul Mureşului, parte de iot. Doritorii de a discuta jet ca sâJ fie pe mai departe de
nil democraţiei populare, un loc de spune despre iov. director că nici cu eventual un duş rece, clte mijloace sau rezolva ceva cu ea ii cunosc deja „folos" in treburile de conducere.
dihnă cu care ne putem mindri. Bră- autocritica nu e împăcat şi că, atunci sint doar la indemîna omului in ase­ obiceiul, ştiu cum să procedeze ca să
•işcanii sint parcă făloşi de faptul cind el e criticat, in loc de autocriti­ menea împrejurări. nu o supere, ştiu că-i o femeie mi­ Se zvonise odată că tov. director ar
â în satul lor există o asemenea că, face ameninţări şi se ascunde în nimală, admirabilă, ştiu că-i place să fi încercat să se ocupe şi de alte per­
tăţiune şl vorbesc despre ea cu o in- dosul Unor foruri de resort superioare: Sora Pantiloiu !ace parte, aşadar, trăiască bine (unii spun că pe picior soane pentru a le creşte şi pentru a le
1Peptăţită mindrie. minister, consiliu sindical etc., afir- din riadul oamenilor cu „greutate" în mare) şi de aceea, atunci cind se cere concursul alună cind e cazul.
riiînd că ele sini singurele care l-ar cadrul dispensarului. Dacă, de pildă hotărăsc s-o „deranjeze" .pentru a-i cere De asemenea, se spune că s-ar fi ho-
Ca şi oricare allă instituţie sau in- putea trage la răspundere, e vorba de rezolvarea unei probleme concursul in rezolvarea unei probleme, tărit să se lipsească de „ajutorul“
reprindere, dispensarul din Brănişca la dispensar, indiferent de natura ei se prezintă la dumneaei aşa „cum se „dezinteresat" venit din parlca persoa­
¦re o conducere, un director, un con- CU despre modestie — o trăsătură şi sora Pâniiloiu spune da, alunei „da" cuvine", cu cile un „cadou", mai mo­ nei Pantiloiu. Atunci oamenii, atît cei
abil şi alt personal de deservire_ Ca­ caracteristică omului nou — tov. direc­ rămîne, iar dacă spune nu, atunci... dest sau mai respectabil, după posibi­ de la dispensar, cit şi cei din afară
nonii spun despre iov. director că este tor pare a fi destul de modest. Nu-i cine s-o contrazică? Angajarea vreu­ lităţi şi importanţa problemei ce se s-au bucurat„ au apreciat gestul şi
mrecum b u n ; se interesează de bu­ vorbă că îi cam place lui să fie lău­ nei persoane in cadrul dispensarului, cere a fi rezolvată cu concursul, bu­ se pare că i-au şi trimis felicitări.
tul mers al treburilor, umblă in sus, dat, dar asta se întimplă şi cu alţii internarea cuiva, primirile oficiale ce năvoinţă şi amabililalea ei. Se mai
imblă in jos, face el ce şlie şi cum (păcat că trebuie să-l numărăm şi pe se fac, iotul, sau aproape iotul, se spune despre dumneaei că e foarte Nu se şiie insă cine şi ce l-a de­
;tie numai că lucrurile să meargă dînsul printre alţii). face cu concursul şi „bunăvoinţa" ei. „fermă". Să nu „îndrăznească" cineva terminat să iui îndreptăţească aştep­
işa „ca pe roate". Se mai spune apoi E o femeie şi jumătate. Şi „meritul" s-o învinovăţească cir ceva, să spună tările celor care-i vor binele şi care
;ă, integri, in faţa lui apar, pe lingă Conlucrarea lui cu oamenii din su- ei cei mare este aceia că a reuşii, in­ despre ea că-i slugarnică, făţarnică
tarcinite de ¦care. trebuie să se ocupe botdine nu şchioapătă. Unii spun că tr-un timp record, să cunoască dispen­ sau că nu-i modestă că „sar săniei". vor să-l vadă, ca pe un adevărat can-
n primul rind şi unele preocupări atunci cind ia vreo măsură, consultă sarul in amănunţime, iar acum, dacă Vine cu un milion de „argumente" şi
mxijiare. Nu se poale irage de aici şi pe colaboratorii săi apropjaţi: con­ ducălor_

N-ar fi rău dacă s-ar ghidi din

nou la un asemenea pas.

MIMAI 0CIAV1AN