Page 44 - 1958-10

Nr. 1186 d r u m u c s o s ia nisM U Em F a g î " if

SUESSEZ T O A M N A g© © U O U tK L U N II

de ^W W A ^A ^W V ^A ^V V V W W ^/W V Al^AAA/VS/^©? W^i^J^i^i^i^Ar>?^yVV^^« W /V W W V W /W V > /y ^ « W .í \W M )V iW ^W

De-a lungul văii Mureşului, pe Strei sau pe Gospodăriile colective şl întovărăşirile, cu işa-s tPSEtiPişîli noştri II r
Tîrnavă, pe colinele dealurilor Sebeşului sau pe ajutorul S.M.T.-urilor, reuşesc să fie fruntaşe
cele de la poalele munţilor Apuseni, peste tot, în această campanie, atît în ce priveşte can­ oameni harnici. ao ¦ 'l
pe ogoarele regiunii noastre, oamenii muncii
titatea cît şi calitatea lucrărilor. Multe din ele întunericul nopţii învăluise totul, doi tractorişti e romîn, iar celălalt' La întovără­
lucrează cu elan la recoltarea culturilor de au terminat deja însămînţările şi recoltările şi Cîmpul devegise pustiu şi liniştit, sas, In familie, vorbesc limbi diferi- şirea din Sintu-
lucrează Ia arăturile adînci, altele sînt în curs Doar undeva, departe de şoseaua ce te. Intre ei nu există însă ură. Se in­ haltn însămînfă-
toamnă şi la însămînţări. Munca din această de a Ie termina. Aceasta este o dovadă puternică duce înspre sat, bezna nopţii este ţeleg ca fraţii, se ajută unul pe al- 1 rile sînt in toi.
spintecată de două faruri puternice, tul, sînt buni prieteni şi tovarăşi de ’
campanie este mult mai spornică decît cea clin a superiorităţii lor faţă de mica gospodărie in­

campaniile trecute, deoarece numărul ţăranilor dividuală. r
muncitori care şi-au unit pămîntul în G.A.C.
In pagina de faţă redăm cîteva aspecte din
şi întovărăşiri, pentru a-i lucra în comun, a munca lucrătorilor de pe ogoarele regiunii în
crescut considerabil. aceste zile.

F e sie 4.000 kg. Mergi pe drum şi nu-ţi dai seama muncă.
porum b la hectar ce se petrece acolo. Crezi că e o Fiind el înşişi colectivişti, îndrăgesc
altă şosea pe care un automobil a- nespus de mult gospodăria colectivă,
leargă în întuneric. Te-ai înşelat. Fa- se străduiesc ca fiecare lucrare să ş e f a - '

Este un lucru cunoscut că rurile şi-au schimbat sensul, iar de că la timp şi aşa cum scrie la a-
in acest an a fost secetă. Dar
cu toată seceta, colectiviştii din undeva, de după un deluşor, apar grotehnică. Acum, toamna se face ’
Apoldu de Sus au realizat pro­
ducţii mari. La cartofi, ei au re­ alte două cu o direcţie opusă. Începi noapte devreme. Ei nu pleacă în să 1
alizat 18.000 kg. la ha., iar la
porumb, peste 4.000 kg. la ha. să înţelegi că nu e nici şosea şi nu acasă odată cu dosirea serii. Ară

O astfel de producţie a putut sînt nici automobile. Te opreşti în pînă tîrziu, pînă pe la ora 11. Nu-J
fi realizată, in condiţiile unui
an secetos, numai datorită apli­ loc şi de îndată auzi, desluşit, du- mai atunci se întorc în sat. Duc trac-
cării regulilor agrotehnice. Car­
tofii şi porumbul s~au insămîn- duit de tractoare. toarele la sediul gospodăriei, le cu- j
ţat în arătură adîncă de toamnă
făcută cu tractoarele S.M.T. şi Da, sînt tractoarele care trag braz- răţă, le grescază, le alimentează pen-
s-au prăşit de două ori manual
şi de trei ori cu prăşitoarea. de adînci pe ogoarele gospodăriei co- tru a doua zi, controlează fiecare ş u - '

IOOOOO00^000000000 00OOOOOO000000,^ lective din Cîlnic, raionul Sebeş, rub şi numai după aceea pleacă la

brazde din care la anul viitor vor culcare. Dimineaţa, odată cu sosi-

creşte spice aurii doldora de boabe, rea zorilor, auzi tractoarele plecînd'

va creşte pîinea noastră a tuturora, din nou spre cîmp. Sînt oameni har-'

fără de care viaţa ar fi cu greu de nici tractoriştii şi pentru aceasta co-

închipuit. lectiviştii îi îndrăgesc şi-i stimează. 1

Stînd în loc şi ascultînd duduitul — Aşa-s tractoriştii noştri, oameni •'WVWSVVVVVVSASVH/VVSf' WWW

monoton al tractoarelor, privind ra- harnici — spun ei. N-au nici somn. COLECTIVIŞTII

zele farurilor care spintecă întuneri- Avem mare nădejde în ei.

Recoltă mare de porumb la | cui, nu poţi să nu te gîndeşti la acei Lauda nu este făcută în zadar, i
oameni care lucrează acolo pe trac- Ea are la bază fapte ce merită a-
G.A.C. din Sîntandrei. 8

toare, la aceia care, înfruntă caprici- ceasta. Iată numai cîteva: pe tot te-1 exemple btm de urmat

ile naturii, se luptă pieptiş cu noap- renul de pe care au fost strînse cul-j

tea pentru a face ca ogoarele patriei turiie de păioase s-au făcut arături de |

ooooooooooocooocoooooooooooooooooooosoool să dea mai multă pîine şi mai albă. vară Ia timp, au fost însămînţate pi- 5 Despre hărnicia colectivişti­ tru Cucu, de la S.M.T. Orăştie,
Ii admiri şi nu poţi să nu-i îndră- nă în prezent peste 50 ha. cu grîu 1 lor din Deva s-a vorbit de mul­ lucrează de zor la arături. Pînă
te ori. Şi nu intîmplător. Nu in prezent a arat deja 25 ha.
geştl. Te întrebi: cine-or fi oare ? din cele 80, cîte se însămînţează î n ; există campanie agricolă in şi în aceste zile va începe se­
care ei să nu fie fruntaşi la mănatul.
(Qi0-e.de.iRt eaun. ţudeitnE noapte şi de ce nu se duc acasă? toamna aceasta, aproape tot terenul | executarea lucrărilor. Experien­
Trecînd pe la sediul gospodăriei destinat culturii griului a fost pregă- < ţa anilor trecuţi i-a învăţat că o Rezultate bune la însămînţări au
colective poţi primi uşor răspuns la tit pentru însămînţare, lucrări de c a -( obţinerea de recolte bogate este obţinut şi colectiviştii din comuna
______________ . . . ____________ ________________ _______________ aceste întrebări. Iată cine sînt acei Htate şi producţii mari la grîu, po- posibilă numai atunci cină se Mărtineşli. Membrii gospodăriei agri­
— ...¦¦¦¦!!¦y ti .x-.::. , ¦¦• rw » . , ....ăav, .. • Z ................... ............. ¦ oameni. Sînt numai doi. Lupuleţ Con- nimb, tutun, cartofi şi alte culturi | lucrează bine şi la timp. cole colective „înfrăţirea“ din satul
Jeledinţi au însămînţat pînă in pre­
@ In zi de toamnă Ia gospodăria colectiv ă @ BUCURII @ stantin, unul dintre cei nnâi vechi cultivate în terenul unde au arat trac-; Îndrumaţi de organizaţia de zent 25 ha. cu orz (depăşind planul
Oam eni harnici (§| Pe un feren unde odihneau gîşfele salului tractorişti; din S.M.T. Miercurea şi toarele, economii la carburanţi şi) partid şi consiliul de conduce­ cu 2 ha.) şi 25 ha. cu g rîu ; cei din
Wolff Armin, un tractorist mai tînăr piese de schimb, buna îngrijire a trac- ţ re, colectiviştii din Deva s-au satul Mărtineşli 20 ha. cu grîu, 13
pregătit temeinic pentru însă- ha. cu orz şi două ha. cu secară; iar
dar plin de viaţă. toarelor şi maşinilor, înlăturarea de- minţările de toamnă. Sămînţa colectiviştii din Turmaş au însămin-
condiţionată şi arăturile făcute ' lat întreaga suprafaţă planificată cil
Nii«l văzusem demult pe Petru 0 - rele, casa. Priveşte gospodăria noas­ mare dragul de aşa lucrări cum se Lupuleţ e ginere de colectivist. De fecţiunilor etc. din vreme le-au permis să în- orz, precum şi 15 ha. cu grîu%
coş, colectivistul acela cu ochii adum­ tră“. fac la gospodăria unde lucrează şi loc e de prin părţile Olteniei. A în- Da, acestea sînt fapte cu care cei ţ sămînţeze numai in cîteva zile
briţi de sprîncene groase, destul de prietenul meu. In faţa acestor fapte 37 ha. cu grîu (ceea ce repre­ o Gospodăria agricolă colectivă
vîrstnic dar încă iute din fire. Acum, Petru Ocoş a .cuprins cu ochii gos­ nu te mai miri de unde izvorăşte bo văţat meseria de tractorist şi a lucrat doi tractorişti se mîndresc şi odată5 zintă 67 la sută din suprafaţa „Griviţa Roşie" din satul Spini, apar­
în zi de. toamnă, cînd la geana răsă­ podăria colectivă, pieptul i s-a umflat găţia. Zilele acestea hotărîtoare pen planificală) şi să pregătească ţinător comunei Turdaş, a însămînţat
ritului s-au ivit raze de lumină, am şi cu un gest larg, a cuprins tot ce tru cîştigarea bătăliei recoltei anului mult timp la G.A.C. din Cîlnic. A cu ei se mîndreşte gospodăria colec-( alie 22 ha. fn vederea semăna­ cu grîu 30 de ha. in prezent, aci se
pornit pe drum de ţară spre gos­ este al lor, al colectiviştilor. Are viitor sînt folosite din plin de colecti tului. duce bătălia pentru terminarea grab.
dreptul să fie mîndru. Prezentul, cu .îndrăgit colectiva şi s-a căsătorit cu tivă, se mîndreşte staţiunea de maşini j nică a insămînţarilor de toamnă.
Urmind exemplul colectiviş­
fata unui colectivist. Unul dintre cel şl tractoare. tilor, membrii Întovărăşirii agri­ o Muncind cil eforturi sporite, co­
cole „Horia" din Sintulialm, ccire lectiviştii din Bergliin, raionul Alba,
podăria colectivă din Sîntandrei. Şti­ minunatele lui perspective, scoate şi vişti. La strînsul porumbului, treiera pu hotărît. să ţhsăminţeze grîul au însămînţat 40 ha. cu grîu şi 5
în comun pe întreaga suprafaţă ha. cu orz, realizindu-şi astfel planul
am că aci îl voi găsi. Din zori de zi, mai mult acum în relief trecutul cu tul trifoiului şi alte lucrări de sezon, M o ro n i! u thispoi ü stat de 75 ha., s-au grăbit să elibe­ de însămînţări de toamnă.
pînă seara tîrziu, pe colectivistul Pe­ toate necazurile lui. Vremurile trecu­ oamenii sînt numai viaţă. Nu stă nici
tru Ocoş îl găseşti la gospodărie, unde te n-au lăsat decît triste aduceri amin­ unul şi atunci cînd Petra Ocoş îţi reze terenurile. Acum, porumbul o Pînă în ziua de 6 octombrie, in
este recoltat şi terenul curăţat raionul Alba s-au făcut arături pentru
lucrează cu spor. De multe ori unii te. Astăzi, colectiviştii din Sîntandrei spune că, colectiviştii umblă ca argiir D IN C ÎL N IC de tulei, iar tractoristul Dumi- însăminţări de toamnă pe o suprafaţă
mai tineri văzîndu-1 cum lucrează, şi de pretutindeni au multe bucurii. tul viu, să şti că are dreptate. de 9.952 ha. din care s-au însămînţat
- 0- ' deja 5.420 ha., ceea ce reprezintă 41
poate l-au invidiat. Mai ştii ? Viaţa le este îndestulată, gospodăria Am mers cu Petru ©coş spre graj Miros ademenitor de gutui, îmbălsă­ doar oîteVa cifre: In răstimp de cîte­ la sută din planul raional.
colectivă înfloreşte. Recolte tot mai durile colectivei. Altădată pe locul a mează aerul. Au sosit în curtea se­ va zile muncitorii de la trupul Gîlnic Se însilozează
In curtea gospodăriei umblet de oa­ mari, an de an. Venituri mari la zi- cesta stăteau gîştele locuitorilor satu diului trupului G.A.S. Gîlnic, 3 bar- au recoltat şi predat Aprozarului 15 furaje o Comune fruntaşe la însămînţări
meni. Unii aduc porumbul proaspăt muncă. Acum,, cînd colectiviştii încep lui. Erau bălţi şi iarbă. Acum au dis dane mari cît toate zilele cu recolta tone de struguri. S-au cules 9 tone de in raionul Alba s in i: Bergliin cu
cules din lan, alţii cîntăresc. Pleacă să-şi facă socotelile muncii de un an, părut şi bălţile şi iarba. S-au înălţat — doar jumătate — de gutui care a piersici şi prune, dintre care o parte Gospodăriile agricole de stal 780 ha4 însămînţate, Ighiu cu 564 ha.
goale căruţele şi se întorc încărcate. bucuria le este şi mai mare. Iată de grajduri şi magazia colectivei. La o fost strînsă în ziua aceasta de lucru. au fost valorificate pe bază de con­ şi gospodăriile agricole colecti­ şi Galda de Jos cu 531 ha.
Aci l-am ochit pe Petru Ocoş. Bucu­ pildă, prietenul meu Petru ©coş a re­ margine, frumos rînduite, sînt şirele Gum au sosit în curte, echipa de ser­ tract, celelalte cantităţi sînt puse pen­ ve din regiunea noastră au ob­
ria nu lie-a fost mică nici unuia dintre alizat pîpă la 15 septembrie 204 zlle- de paie. Platforme moderne pentru bă­ viciu a şi trecut la sortarea şi pre­ tru borhot pentru ţuică. Porumbul a ţinut rezultate mulţumitoare pri­ ® Gospodăriile agricole colective
noi. întrebări, răspunsuri. Nu fără muncă, Emil Stoian 196 zile-muncă, legarul de grajd, ţarcuri pentru viţei fost strîns de pe o suprafaţă de 10 vind Însilozările. Astfel, la GAC din comuna Ighiu au însămînţat pînă
rost însă. Ge-mi spune Petru Ocoş Adam Vasiu 205 zile-muncă iar soţia şi pentru mînji, coteţe pentru porci. gătirea lor pentru a fi expediate apro­ ha. Recolta m edie: 2.500 kg. boabe din Apoldu de Sus au tost inşi* în ziua dc 6 octombrie a.c., 70 ha.
sînt noutăţi oare ne bucură deopotri­ acestuia 98 zile-muncă. Ge spuneţi Toate necesare. In grajdul nou în care la Hk. De pe 10,5 ha. însămînţate cu lozate pînă acum 1 20 tone fu­ din cele 73 ha. planificate.
vă. De ce n-ar fi aşa ? Acum, la despre veniturile realizate de Viorica de curînd s-a introdus curentul electric zarului, pe baza contractului încheiat. cartofi, s-a recoltat o cantitate de raje şi sînt în curs dc însilozare
„numărătoarea bobocilor“, gospodăria Oonneănu ca răsplată a odor 128 prin tuburi bergman, vieţuiesc acum 18 12.500 kg. de fiecare ha. ° Membrii întovărăşirii agricole din
colectivă şi-a dovedit din nou supe­ zile-muncă, ştiind că pentru fiecare zi- bovine, printre care 8 vaoi cu lapte şi După o oarecare căutare, l-am găsit încă 60 tone. Cantitatea de 170 oraşul Alba lulia au pregătit pină in
rioritatea şi vitalitatea ei. muncă s-au repartizat cantităţi de pro­ 12 cai. Ştiţi cine le îngrijeşte de stră­ prezent 88 la sută din suprafaţa ce
duse care fac să depăşească 70 de lucesc de sănătate şi curăţenie ? Prie­ pe tov. Mihai Gyorfi, responsabilul de tone furaje-siloz a tost asigura­ urmează a se însămînţa in această
„Am realizat 1.500 kg. grîu la ha., lei ? tenul meu Petru Ocoş. trup. Intr-o discuţie scurtă, fiindcă tim­ toamnă şi au* realizat peste 70 la sută
peste 10.500 kg. cartofi iar la sfeclă tă şi la gospodăria colectivă din planul de însăminţări, recoltînd
de zahăr am scos 15.500 kg. de pe un Sînt fapte care nu mai lasă nici o Pe terenul ăsta unde stăteau gîştele, pul este atît de preţios, am putut nota în acelaşi timp întreaga suprafaţă
ha. Motive să fim mîndri, avem. Re­ îndoială asupra unui mare adevăr: acum nu mai este loc gol oa să arunci din Miercurea, aci urmind să cultivată cu porumb.
coltă ca a noastră la floarea-soarelui în gospodăria colectivă cine munceşte un ac. Batozele înghit lacome trifoiul n Ce poţi face azi, fie însilozat întreg po'rumbul de
nu găseşti în 7 sate. 3.500 kg. la ha. culege roade nebănuit de mari. Pen­ alegînd sămînţa, triorul nu pridideşte eu lăsa pe mîine 66 o Harnicii întovărăşiţi din comu­
nu-i deloc puţin 1 Şi apoi, celelalte tru aceasta colectiviştii muncesc ou pe 6 hectare în cantitate de 8 na Răhău, raionul Sebeş, au termi­
minunăţii pe care prin munca noas­ sîrg. Iată-i acum în zile de toamnă o clipă, căruţele transportă mereu Seceta care bîntuia de mai — Trebuie să-i dăm zor cu a- nat însămînţările de toamnă încă din
tră, a colectiviştilor, le-am realizat la lucru. La semănat grîul. In cîteva mult timp, ameninţa ca terenu­ răturile, altfel riscăm să nu vagoane. In gospodăria de stat ziua de 26 septembrie a.c. Cele 42,66
zile au dat gata 50 de ha. Au îngră­ sacii plini la locul unde se însămîn- rile eliberate de culturi să nu putem însămînţa la timp — îşi
au 'mirat satul. Vrei o dovadă ? Intr-o şat cu îngrăşăminte naturale o su­ mai poată ii arate. Pămîntul se ziceau colectiviştiii din Ungurei, din Boz s-a realizat cantitatea ha. planificate a se cultiva cu grtu,
prafaţă de peste 20 ha. Să adăugăm ţează. Şi munca în gospodăria colec­ întărea cu fiecare zi. Miercurea şi Daia.
singură zi au venit la noi 15 familii cu aci arăturile făcute pe 80 ha. Mai de 21,4 tone siloz iar la gos­ s-au însămînţat in cohiun cu ajutorul
tivă din Sîntandrei se desfăşoară în — Ge poţi face azi, nu lăsa mecanizatorilor Nicolae Cuiean şi A-
cereri pentru a le primi în gospodăria co­ podăria colectivă din Dobîrca, vram Citirea, de la S.M T . Miercurea.
zile de toamnă, cu rezultate tot mai
lectivă. Acum, vino şi vezi-mi hamba­ bune. deşi s-au realizat 12 vagoane

După terminarea msămmţărilor pe mîine — complectau alţii. furaje însilozate, lucrările conti­
Dar, colectiviştii din raionul
nuă. Cantităţi asemănătoare s-au
Sebeş nu s-au mulţumit numai
să discute. Au telefonat, au tri­ realizat în majoritatea gospodă­

mis delegaţi la S.M.T. Miercu­ riilor agricole de stat şi colec­
rea şi tractoarele au venit. Mul­
tive.
Sub nucii din cartea gospodăriei staţi cu Lucrările din această cam­ — Ştiu că vă interesează şi alte ta alte zeci de tone de struguri care ţumită măsurilor luate, precum
de stăt din Peireşti, sînt înşirate în panie ? Reuşiţi să le faceţi la timpul amănunte — a continuat dînsul. Am vor fi exportaţi în R.D. Germană. şi conştiinciozităţii mecanizato­
aceste zile numeroase butoaie, teas­ potrivit ? să vă mai spun ceva despre tracto­ Lucrarea cea mai importantă de care rilor, în majoritatea gospodări­
curi, dezbrobonitoare şi diferite alte rişti. Ei n-au stat nici o zi după ce se ocupă muncitorii în aceste zile ilor colective s-au tăcut arături
unelte necesare lucrărilor de recolta­ — La ce lucrări vă referiţi? au terminat însămînţările. Chiar din este pregătirea pentru recoltarea în de vară pe toate suprafeţele eli­
re a strugurilor şi vinificaţie. 0 îţiva ;— ‘La insămînţări, de pildă. ziua următoare au pornit voiniceşte masă a strugurilor şi vinificarea lor4 berate. .
muncitori le freacă atent 611 perii de — Despre acestea mai vorbim la la executarea arăturilor adînci de
primăvară, răspunse zimbind ingine­ — Avem in anul acesta o producţie Zilele s-au scurs una după al­
medie de peste 9.000 kg. struguri la ta. Astăzi, pe cîmpurile întin­
Stimă, apoi le spală bine cu apă. rul şef. toamnă şi la desţeleniri. Pînă astăzi ha. pe o suprafaţă de 129 ha. Cali­ se ale .raionului Sebeş, pe 0 -
tatea lor este excepţională. In urma goarele colectiviştilor, duduie
După ce sînt curăţite, pivntcerul — Doar nu le.aţi terminai cumva? (pînă în ziua de 7 octombrie) au fă­ analizelor ce le-am făcut s-a con­ tractoarele şi se însămînţează Colectiviştii din ^
statat că la varietăţile pinot-gri, tot mai multe suprafeţe. Pe tar­
Oargă Nicolae introduce în fiecare — Ba da. încă l cut arături adinei muscat-olonel şi fetească, procentul lalele lor, semănătorile Irase de G.A.C. Simeria Ve- g
de zahăr la 1 lilru de must este de tractor îngroapă în pămînt se­ che la recoltatul sfec- !!
butoi cîte o bucată de sulf aprins,din ziua de 25 sep- ^ pe o suprafaţă de 240 grame. Recoltarea şi vinificaţia minţe de grîu şi orz selecţiona lei de zahăr.
sînt manei foarte grele şi in acelaşi te şi tratate. Pînă în prezent,
apoi pune dopul. E ultima operaţietembrie. Credeaţi y C O N V O R B IR E J 125 ha. şi desţele­ timp şi foarte importante. Vom face gospodăriile colective din raio­ in
insă totul ca întreaga recoltă să fie nul Sebeş au însămînţat aproape
de pregătire. După aceasta butoiul c-am spus numai j CU i n g i n e r u l Ş e f ^ niri pe 24 ha. strînsă la timp şi să nu se piardă nici 1 .0 0 0 ha. cu cereale de toamnă.
e bun pentru noua recoltă. un bob. Cele mai mari suprafeţe le-au
aşa,ca să mă a- j d e l a G . A . S . P e i r e ş t i ( — Te pomeneşti însămînţat colectiviştii din Un­
Undeva, în curtea gospodăriei, Intr-adevăr, recoltarea şi vinifica­ gurei ( i 0 0 ha.), Miercurea (87
l-am îhtîlniţ şi pe toi). Gherman Ghe- fiu în vorbă, că a- ww *** •->atf -¦ că sintefi gata şi rea sud munci grele şi importante. ha.), Daia (80 ha.), Apoldu de
orghe, inginerul şef de ta G.A.S. Sus (75 ha.), Păuca (70 ha.)
l-am cerut cîteva lămuriri în legă­ vem muncitori harnici şi pricepuţi în cu arăturile adinei ? l-am întrebat, Ele cer pricepere, interes, conştiin­ etc.

gospodărie? Cu tractorişti ca Vtad oarecum mirat. ciozitate. Dar de toate aceste calităţi, Practica ă confirmat deci
încăodatâ că: ce poţi tace azi
Gheorghe, Cotîrlea Constantin şi Al- — Mai avem încă vreo 400 ha., muncitorii de la G.A.S4 Peireşti dis­ să nu laşi pe mîine. Colectiviş­
tii s-au pregătit din timp cu
tură cil ceea ce se petrece în aceste bu losif nu ni-e frică că vom rămî- dar nu ne speriem. Tractoriştii noş­ pun. Există deci garanţia că recolta toată seriozitatea peniru însă­
mînţări şi rezultatele n-au în-
zile la G.A.S. Pelreşli. ne în urmă c u ' însămînţările sau cu tri s-cui angajat să le termine în bogată de struguri din acest an va

— Lucru avem destul, îmi spune alte lucrări din cîmp. In flecare zi cinstea zilei de 7 Noiembrie, Şi le fi slrinsă şi vinijicată la timp şi fără

inginerul, dar sînt şi muncitori har­ şi-au depăşit normele la arături şi ) vor termină cu siguranţă. pierderi.

nici şi pricepuţi. Nu i-am putea ve­ însămînţări, iar despre calitatea lu­ Din discuţiile ce au urmat, am

dea stînd măcar o clipă fără rost. crărilor 'nu pot să spun decît că a- aflat că şirul realizărilor din G.A.S.
Se străduiesc ca lotul să fie Ut or­ cestea s-au făcirt cum scrie la carte. Peireşti este lung. Muncitorii de aici
 in'vrht să-i măi pun cîteva între­ au recoltat porumbul de pe circa 100
dine, lotul să se facă la im pui po­ bări tov. irig. Gherman, dar mi-a ha. din cele 110 cultivate, au recol­
trivit. tat 20 tone fructe — prune, piersici,
ghicit dorinţa şi a început să-mi vor. gutui ele. — şi 28 tone struguri de

— Fiindcă veni vorba de timpul bească mai departe despre ceea ce

potrivit aş dori să-mi spuneţi cum doream să-l întreb. masă. Acum sînt în curs de-a recol­

tîrziat *să se ’arate.