Page 45 - 1958-10

¦>/
P a er. 4
LUCRĂRILE
Comitetuloi politic special al 1.1.1.
NEW YORK 11 (Agerpres).—-
Comitetul politic special al
O.N.U., prezidat de reprezen­
tantul Republicii Populare Ro-
niîne, Mihail Magh.eru, a înce­
put vineri dimineaţa discuţiile
în problema discriminărilor ra­
siale practicate de guvernul Uni­
unii sud-airieane.
Discuţiile au avut loc în ab­
senţa delegatului Uniunii sud-
atricane, care a anunţat ante­
rior că guvernul său refuză să
participe la dezbaterea acestei
probleme în cadrul O.N.U.
In cadrul şedinţei de’ vineri
dimineaţa au luat cuvintul re­
prezentanţii Ghanei, Filipinelor
şi Argentinei, care au condam­
nat politica rasistă a Uniunii
sud-africane.
Reprezentantul statului Gha­
na, J. E. Jantwah, a subliniat
că politica de apartheid (poli­
tica de discriminare rasială) din
Uniunea sud-africană nu poate
împiedica creşterea rapidă a
conştiinţei oamenilor de rind din
Africa. Aceştia îşi dau din ce în
ce mai bine seama că trebuie să
lupte pentru drepturile lor. „A-
frica înaintează cu paşi gigan­
tici, a spus el, şi popoarele ei
sînt hotărite să se bucure de li­
bertate şi dreptate“.
Reprezentantul Filipinelor, Ra­
món Mi'tar, a declarat că este
un lucru trist că Organizaţia
Naţiunilor Unite trebuie să ia
din nou în discuţie problema
apartheid-ului, deoarece apelu­
rile adresate de Adunarea Ge-
- Semnarea comunicatului cu privire
la tratativele dintre delegaţiile de partid
şi guvernamentala ale R. P. Bulgaria
si R. 0. 6ermane
SOFIA 11 (Agerpres). — La
10 octombrie au luat sîîrşit Ia
Sojia tratativele dintre delegaţii­ dintele Consiliului de Miniştri al
le de partid şi guvernamentale
ale Republicii Populare Bulga­
ria şi Republicii Democrate Ger­
mane, care s-au desfăşurat în-
tr-o atmosferă de înţelegere re­
ciprocă cordială şi unitate depli­
nă de vederi în toate problemele.
La Consiliul de Miniştri ai
Republicii Populare Bulgaria a
avut loc într-o atmosferă Ieşti-.
vă semnarea comunicatului cu
privire la tratativele dintre de­
legaţiile de partid şi guverna­
mentale ale celor două ţări.
Todor Jivkov, prim-secretar
D e c l a r a ţ i a g u v e r n u l u i r o m î n acest decret alături de celelalte
în legătură cu nota
din 18 septembrie a.c. în problema Ciprului
(Urmară din pag. I-a)
tare de a cere respectarea obli­
gaţiilor. asumate“.
In legătură cu nota guvernu­
lui grec din 18 septembrie 1958
amintită mai sus, guvernul Re­
publicii Populare Romîne decla­
ră următoarele:
Poziţia guvernului romin în
problema Ciprului, exprimată în
repetate rînduri, este bine cunos­
cută şi se întemeiază pe recu­
noaşterea dreptului inalienabil
al tuturor popoarelor la autode­
terminare.
6 ălăuzindu-se după acest prin­
cipiu fundamental guvernul şi
poporul romîn privesc cu pro-
fundă simpatie lupta eroică pen­
tru libertate a poporului cipriot,
care se află în tragica situaţie
de a fi ultimul dintre popoarele
europene supus unui regim co­
lonial şi căruia i se refuză drep­
tul legitim de a trăi în confor­
mitate cu aspiraţiile şi interesele
sale. Guvernul R. P. Romîne
consideră că menţinerea poporu­
lui cipriot în această situaţie
este nefirească şi în contradicţie
cu principiile unanim recunoscu­
te ale Chartei O.N.U., care pre­
văd în mod explicit dreptul po­
poarelor de a dispune de ele în­
sele.
Vechea şi binecunoscuta poli­
tică bazată pe dictonul „dezbină
şi stăpîneşte“, condamnată de
istorie şi discreditată în ochii
popoarelor, este folosită de for­
ţele interesate în menţinerea do­
minaţiei asupra Ciprului pentru
a crea artificial o stare de ten­
siune între populaţia greacă şi
turcă din insulă.
Această politică şi-a găsit ex­
presia şi în noul sistem de admi-
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. lax a plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .T .T .K . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: Întreprinderea Poligrafică „I M A i” — Deva
J
nerală Uniunii sud-africane nu
au fost ascultate. Subliniind că 3
milioane de albi subjugă 11 mi­
lioane de negri din Uniunea
sud-africană, Mitar a declarat
că o discriminare rasială din
oe in ce mai accentuată practi­
cată de guvernul acestei ţări
reflectă teama lui in faţa dorin­
ţei populaţiei de culoare de a se
emancipa. Această teamă, a spus
el, face să crească asprimea po­
liticii guvernului din Africa de
sud faţă de cetăţenii de origină
africană sau asiatică.
Reprezentantul Filipinelor a
atras atenţia asupra faptului că
Uniunea sud-africană este sin­
gura ţară din lume in care poli­
tica de discriminare rasistă este
proclamată deschis ca politcă de
stat.
Reprezentantul Argentinei, A-
dolfo Scilino, a demonstrat pe
baza a diferite articole ale Char-
tei O.N.U. că preocuparea Or­
ganizaţiei Naţiunilor Unite faţă
de nesocotirea drepturilor umane
în Uniunea sud-africană nu poa­
te fi privită ca un amestec in
treburile interne ale acestei ţări,
aşa cum ar vrea să o facă gu­
vernul Uniunii sud-africane. El
a arătat că politica rasistă din
Uniunea sud-africană reprezintă
o încălcare grosolană şi delibe­
rată a Chartei O.N.U. Scilino a
declarat că delegaţia argentinia-
nă se va adresa din nou guver­
nului Uniunii sud-africane pen­
tru a-i cere să-şi revizuiască po­
litica şi legislaţia rasială.
al C.C. al Partidului Comunist
Bulgar şi Anton lugov, preşe­
Republicii Populare Bulgaria au
oferit o recepţie în cinstea dele
gaţiei de partid şi guvernamen­
tale a Republicii Democrate Ger­
mane.
SOFIA 11 (Agerpres). — L$
iO octombrie a avut loc Ia Sofia
un mare miting al oamenilor
muncii consacrat vizitei în R.P.
Bulgaria a delegaţiei de partid
şi guvernamentale a Republicii
Democrate Germane.
La miting Walter Ulbricht şi
Todor Jivkov au rostit cuvîntări.
nistraţie al insulei, în planul
A'facmillan, considerat de ciprioţi politică nefondată, nerealistâ,
ca un nou instrument politic în­
dreptat împotriva năzuinţelor de
libertate şi de convieţuire paş­
nică a întregii populaţii a in­
sulei, precum şi împotriya in­
tereselor reale de bună vecinăta­
te între poporul grec şi poporul
turc.
Planul Macmillan, care de alt­
fel încalcă unilateral şi prevede­
rile Tratatului de la Lausanne,
nu face decît să complice şi mai
mult rezolvarea problemei n a­
ţionale a poporului cipriot. Por­
nind de la necesitatea strictei
respectări a principiului dreptu­
lui la autodeterminare al popoa­
relor, guvernul R. P. Romîne
consideră că toate actele şi ac­
ţiunile internaţionale care con­
sacră stăpînirea colonială asu­
pra insulei încalcă principii de
bază ale dreptului internaţional
şi ca atare împiedică rezolvarea
justă a problemei Ciprului.
Ostilitatea şi valul crescînd
de proteste cu care a fost întîm-
pinat planul britanic atît în in­
sulă cit şi în Grecia unde au
avut loc puternice acţiuni popu­
lare, dovedesc în mod convingă­
tor că nu aceasta este calea ce
trebuie urmată pentru rezolva­
rea problemei naţionale a po­
porului cipriot şi că toate proiec­ paşnică a problemei Ciprului
tele care ignorează năzuinţele şi
sentimentele cele mai profunde
ale populaţiei insulei nu numai
că nu oferă posibilitatea solu­
ţionării acestei probleme dar a-
duc şi prejudicii cauzei păcii.
Amploarea şi importanţa luptei
de eliberare naţională a poporu­
lui cipriot nu poate fi minima­
lizată sau prezentată ca rezulta­
tul activităţii unui grup restrîns
de terorişti. •încercările care se
oW m ü b m e i a l is m p i n i
Guvernul algerian propune
tratative guvernului francez
PARIS 11 (Agerpres). — Gu­
vernul provizoriu al Republicii
Algeria este gata să se întâl­
nească cu reprezentanţii guver­
nului francez pentru „stabilirea
condiţiilor politice şi militare ale
încetării focului“, se spune in­
tr-o declaraţie făcută corespon­
dentului din Tunis al agenţiei
France Presse de către Ferhat
Abbas, primul ministru al gu­
vernului provizoriu al Republi­
cii Algeria.
In această declaraţie, care a
fost publicată de ziarul „Mud-
jahid“ — organ al Frontului de
eliberare naţională a Algeriei,
se arată că „guvernul provizo­
riu al Republicii Algeria este
Noul sistem electoral din Franţa
aretăişul îndreptat împotriva
P. C. F.
PARIS 11 (Agerpres). — La
10 octombrie Consiliul de Miniş­
tri al Franţei a aprobat definitiv
hotărîrile Consiliului Cabinetului
privind procedura alegerilor în
noua Adunare Naţională care
vor avea loc la 23 şi 30 noiem­
brie. Alegerile se vor desfăşu­
ra potrivit sistemului electoral,
majoritar votîndu-se pe circum­
scripţii în două ture de scrutin.
Consiliul de Miniştri a hotărît
că fiecare candidat este obligat
să depună o cauţiune de 1 0 0 .0 0 0
franci. Această cauţiune se va
prescrie în cazul cînd candida­
tul va obţine în primul tur de
scrutin mai puţin de 5 la sută din
voturi. Acest candidat pierde
dreptul de a participa la cel de-al
doilea scrutin.
Alegerile..în,„Algeria se.~ vor
desfăşura..în aceeaşi, zi cînd vor
avea loc alegerile clin metropolă,
însă votul se va limita doar la
un singur tur de scrutin.
După cum subliniază nume­
roşi observatori politici, noul
sistem electoral care deschide
largi perspective pentru înţele­
grec
fac în acest sens învederează o
menită doar să justifice politica
de violenţă faţă de populaţia
insulei, care în nici un caz nu
poate duce la rezolvarea pro
blemei Ciprului.
Nu întâmplător un număr în
semnat de oameni politici en
glezi cu spirit realist, precum şi
numeroase cotidiene ale presei
engleze atrag atenţia asupra si­
tuaţiei grave ce se creează în
problema Ciprului în urma po­
liticii actuale lipsite de orice
perspectivă.
Guvernul romîn consideră că
nu există, nici o justificare pen­
tru amînarea rezolvării proble­
mei cipriote şi că singura solu­
ţie rezonabilă este aceea de a
se acorda neîntârziat poporului
cipriot atributele esenţiale ale
suveranităţii. Nici un fel de acte
şi planuri izvorîte din interese
egoiste de a impune popoarelor,
indiferent sub ce formă, relaţii
de aservire, nu mai corespund
spiritului epocii noastre.
Poporul şi guvernul romîn,
care urmăresc cu atenţie eveni­
mentele din regiunea Balcanilor
şi a Mediteranei orientale, sînt
interesate într-o reglementare
care să ţină seama de dreptul
populaţiei insulei de a-şi deter­
mina' singură soartă. Exercita­
rea nestînjenită a acestui drept
ar crea condiţii pentru dezvolta •
rea libera şi pentru prosperita­
tea unui popor cu străvechi'tra­
diţii de civilizaţie'şi cultură, ar
duce la înlăturarea unui-perma­
nent focar de încordare, contri­
buind astfel la întărirea păcii
şi colaborării înlre popoarele din
această parte a lumii.
Mf! IIffT
»EBismn ffljataasara
xUlüruelß sJtinl • uLtim eie s iiri •juöimete sixrl- A
Liderii conservatori englezi cer: încercările Iul Şamun
O „politică militará forte" de a dezbina pe libanezi
vor eşua
BEIRUT 11 (Agerpres). — Henay
gata să pună capăt folosirii for­ BLACKPOOL 11 (Agerpres). ginea politicii militare, delega­ Faraon, liderul creştinilor din Liban
ţei care continuă în Algeria de In şedinţa din 10 octombrie a ţii care au luat cuvintul s-au pro­ a declarat într-o convorbire cu cores­
4 ani“. conferinţei anuale a partidului pondentul din Beirut al agenţiei TASS
conservator au fost discutate nunţat pentru fabricarea şi per­ că nici pe departe nu toţi creştinii
„Dacă guvernul De Gaulle, se problemele privind politica ex­ fecţionarea continuă a armei sprijină pe fostul preşedinte Şamun şi
ternă şi militară a Angliei. Du­ nucleare şi au cerut guvernului pe complicii sfii. EI a arătat că numai
subliniază in declaraţia lui Fer­ pă cum era de aşteptat, discu­ să ducă o politică militară în partea de est a Beirutului, precum
hat Abbas, este gata de aseme­ ţiile cu privire la această pro­
nea să pună capăt acţiunilor blemă s-au transformat intr-o „forte“. şi în regiunile muntoase Metn şi Kes-
militare, această întîlnire poate elogiere a politicii externe a gu­
să aibă loc in viitorul cel mai vernului. Apărînd acţiunile agre­ D. Sandys, ministrul Apără­ rurn, Şamun şi complicii săi au reu­
apropiat. Dacă însă, dimpotrivă, şit să înşele o bună parte din popu­
guvernul De Gaulle preferă să sive ale Angliei în Orientul a- rii, s-a pronunţat în fond împo­ laţia creştină. In celelalte regiuni ale
manevreze şi să încerce din nou propiat, delegaţii la conferinţă triva dezarmării nucleare. ţării, a spus Faraon, creştinii nu ce­
să înşele poporul nostru, atunci dează în faţa provocărilor.
manevrele sale vor fi dejucate, au proferat născociri josnice an- Repetînd afirmaţiile răsuflate
aşa cum au fost dejucate mane­
vrele guvernelor anterioare, şi tisovietice. Conservatorul Ale- ale propagandei occidentale cu Provocările S.U.A.
el singur va purta întreaga răs­ privire la aşa-zisa forţă de re­ împofriva R. P. Chinese
pundere pentru continuarea răz­ xander a rostit un furibund dis­ ţinere a bombei cu hidrogen, el
boiului“. a pretins că deţinând această continuă
curs antisovietic, cerind guver­
nului englez să nu ducă nici un armă, Anglia şi Statele Unite PEKIN 11 (Agerpres). —
fel de tratative cu Uniunea So­ ar asigura pacea. Sandys a re­ China Nouă an u n ţă: La 10 oc­
vietică.
afirmat principiile fundamentale tombrie 3 nave *de război a'e
In încheierea discuţiilor cu
ale politicii militare a Angliei S.U.A. au pătruns in apele teri­
privire la politica externă a toriale chineze din regiunile
luat cuvintul Selwyn Lloyd, mi­ şi anume întărirea alianţei mi­ Matsushan şi Pîn Tan din pro­
litare cu S.U.A. şi a blocurilor vincia Fuţzian. Aceasta dovedeş­
nistrul Afacerilor Externe al An­ agresive N.A.T.O., pactul de la te că S.U.A. continuă provocă­
gliei.
gerea între partidele şi grupările Bagdad şi S.E.A.T.O. Conferinţa rile militare împotriva Chinei.
de dreapta, are tăişul îndreptat Conferinţa a adoptat o rezo­
împotriva Partidului Comunist a aprobat în unanimitate rezo­ Purtătorul de cuvînt al Minis­
Francez şi a celorlalte organiza­ luţie, care aprobă politica ex­
ţii democratice. După cum recu­ ternă a guvernului. luţia în această problemă care terului Afacerilor Externe al
nosc ziarele de'dreapta, scopul
principal al noii legi electorale In cadrul dezbaterilor pe mar­ cere guvernului „să nu şovăie“ R. P. Chineze a fost autorizat
este de a limita la maximum re­ să dea cel de-al 27-lea avertis-
prezentarea Partidului Comu­ şi să ducă o „politică militară a[ ment împotriva acestor provo-
nist Francez în parlament.
forte“. I cări.
Măsuri „antiteroriste“
sau represiuni
antidemocratice ?
PARIS 11 (Agerpres). — Zia­
rul „l’Humanité“ comentează
decretul guvernamental dat pu­
blicităţii la 9 octombrie, în vir­
tutea căruia pot fi deferite tri­
bunalului militar persoanele cul­
pabile de contravenţii şi infrac­
ţiuni care erau judecate pînă în
prezent de tribunalele civile.
Decretul are putere retroacti­
vă şi tribunalele militare vor
judeca procesele de la 30 octom­
brie 1954. Ziarul subliniază că
aşa-numite măsuri „antiteroriste“
pot duce la intensificarea repre­
siunilor împotriva democraţiloi
şi republicanilor.
IM VARA ANULUI VIITOR j Oamenii muncii din serviciul Uzinei „V. I. Lenin“ din
1 Plzen, R. Cehoslovacă, îşi petr ec timpul lor libe, împreună cu t
La New York se va deschide
expoziţia naţională a U.R.S.S. membrii familiilor lor la Casa de odihnei din apropiere de Ze
\len a Ruda, în. sud-vestul Boemi ei. Casa aceasta poate fi ocu-
\ pată de 100 de persoane. Ea e deschisă în tot cursul anului.
IN FOTO : Cantina casei de odihnă de la Zelena Ruda.
MOSCOVA 11 (Agerpres). — naţională a Uniunii Sovietice 13 Şl 14 OCTOMBRIE 1958
TASS transmite : Mihail Neste- de la New York care se va în­
rov, preşedintele Prezidiului Ca­ SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
merei Unionale de Comerţ, a a- tinde pe o suprafaţă vastă de
ră-tat intr-un articol publicat de 14.000 m. p. va prezenta ame­ DEVA : Spioana din Hong K on g; ILIA: Copilărie în Donbas; BRAD:
„Literaturnaia Gazeta“, din 11 PETROŞANI : Soldatul Sweik ; Călă- Balada voinicului; LONEA: Neamul
octombrie că anul viitor Uniu­ ricanilor dezvoltarea industriei lorie pesle trei m ări; ALBA IU LIA : Gheracilor; SIMERIA : Facerea lu m ii)
nea Sovietică, va organiza în a- tării, a construcţiilor, asigură­ Micul acrobat; Povestea viteazului TEIUŞ : S-a întîmplat la Belgrad ;
proximativ 16 ţări expoziţii un­ rilor sociale, ocrotirii sănătăţii Baiaia ; ORAŞTIE: Casa în care lo­ ZLATNA : Urme în noapte; APOLDU
de va prezenta prototipuri ale omului sovietic. După cum s-a cuiesc ; SEBEŞ : Locul acţiunii Berlin ; DE SUS : Soarta toboşarului ; BARU
produselor sale industriale şi va aflat, a spus în continuare Nes­ HAŢEG : Gloria Balticii ; Rîndunica ; MARE: Pui de tigru ; PETRILA : Pă­
ilustra succesele obţinute in do­ terov, S.U.A. îşi propune să lăria lui Anatol ; Pămînt.
meniul economiei şi realizările demonstreze la Moscova realiză­
din domeniul ştiinţei şi tehnicii. rile obţinute de ele in ştiinţă, SELECT IUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
Nesterov s-a referit printre al­ tehnică, medicină, să facă cu­
noscută oamenilor sovietici pic­ LUNI 13 OCTOMBRIE 1958 — Pro­ Muzică distractivă ; 12,30 Muzică popu­
tele la tîrgul de la Leipzig, târ­ tura, literatura şi muzica ţării gramul 1 : 8,00 Muzică populară romî- lară din M oldova; 13,05 Concerte! a-
gui internaţional de la Casa- lor. ncască; 9,12 Muzică distractivă: 9,30 pelor; 15,05 Muzică de cameră ; 15,32
blanca, tîrgul expoziţiei interna­ Colegi de şcoală ; 10,10 Opera „Mirea­ Muzică uşoară; 16,15 Emisiune lite­
ţionale de la Budapesta şi tîr­ Nesterov a amintit că schim­ sa vîndută“ de Smetana ; 12,27 Muzică rară ; 16,30 Concert pentru copii; 18,30
gul de la Damasc. bul de mărfuri dintre U.R.S.S. de estradă ; 14,00 Muzică uşoară ; Muzică uşoară ; 20,55 Muzică populară
şi S.U.A. s-a cifrat în 1957 ia 15,35 Concert de estradă: 17,30 Emi­ romînească; 21,45 „In apărarea pă­
Referindu-se la participarea numai 2 0 milioane dolari. In siune pentru copţi; 18,45 Muzică uşoară; cii“ ; 22,30 Concert de estradă. Pro­
U.R.S.S. la expoziţia de la New legătură cu aceasta el a arătat 19,05 Cronica muzicală ; 20,15 Muzică gramul II: 14,03 Muzică populară ro:
York care se va desfăşura în că în mesajul din 2 iulie 1958 populară romînească; 21,30 Din an­ m înească; 17,30 „Legendele Olimpu-
vara anului viitor, Nesterov a adresat de N. S. Hruşciov, pre­ tologia poeziei noastre contemporane i lui“ : „Grecii în faţa zidurilor Troiei“ i
arătat că la expiziţii vor fi pre­ şedintele Consiliului de Miniş­ 23,17 Concert de noapte. Programul II: 18,05 Prin sălile de concert ale Capi­
tri al U.R.S.S., preşedintelui 14,50 RadioreportajAlbum de fam ilie’ talei ; 19,00 Muzică uşoară; 19,15 Ra-
zentate multe lucruri noi şi o- 15,00 Muzică uşoară ; 17,30 Istorie şi dioreporlaj: Secretarul... ; 19,55 Pro­
S.U.A. Eisenhower sînt ridicate meratură: 18,05 Muzică din operete; gram de doine; 20,15 Note de lector;
rîginale în comparaţie cu ceea in mod amănunţii o série de 19,15 Muzică uşoară romînească ; 19,35 20,30 Muzică uşoară; 21,15 Montaj:
probleme privind relaţiile eco­ Moment poetic: Ghoethe; 20,30 Muzică
ce s-a expus la pavilionul so­ nomice dintre cele două ţări. A- de estradă ; 21,15 Teatru la microfon : Volga în cîniecul popular; 21,45 „Pă­
cum totul depinde de bună­ „Bijuterii de familie“: rinţi şi copii“.
vietic de la Expoziţia universa­ voinţa S.U.A., a spus el.
MARŢI 14 OCTOMBRIE 1958 - Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00;
lă de la Bruxelles. Expoziţia Programul 1 : 7,40 Jocuri populare ro- 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
20,00; 22,00; 23.52 (programul I):
A m îneşti; 9,30 Prietena noastră cartea: 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro­
„Orfanul" — roman de Dobovj 11,05 gramul II).
In preajma alegerilor prezidenţiale din Cuba
Dictatorul Batista ordonă arestări în masă
NEW YORK 11 (Agerpres). să în rîndurile adversarilor re­
In - legătură cu apropierea ale­ gimului. După cum relatează
ziarul „New York Times“, poli­
gerilor prezidenţiale din Cuba,
care sînt fixate pentru 3 noiem­ ţia a arestat recent citeva sute
brie a. c„ guvernul dictatorului de persoane care s-au pronunţat
împotriva regimului dictatorial.
Batista operează arestări în ma­