Page 46 - 1958-10

P R O LE T A R I DIN TOATE TA R ILE. U N U I V M i
Anul X Nfr. 1188
lărgeştesafen! sucia
wv^? w^y^r^/Sd>v^*w^^y^? ^^vsf^l^\<<slív^/SA? vsAAífVV^/VV^^w vv>A /'^/v'iA /w
lntr-osingură zi trei gospodării
şi şase întovărăşiri inaugurate
i Duminică, 12 octombrie o. c., in regiunea nocistrâ s-au i-
naugurat 3 gospodării agricole colectioe. Una in comuna Iiăş-
l'dat, raionul Hunedoara, ou 37 familii şi 90 ha., alta in comu-
I na Lăpuşnic, cu 27 familii şi 50,22 ha., iar a ireia in comuna
| Dobra cu 68 familii şi 56 ha.
Tot in ziua de 12 octombrie a.c., au mai luai fiinţă in re-
Jgiunea noastră 6 întovărăşiri agricole şi agrozootehnice care
j totalizează 621 familii, o suprafaţă de 1.197 ha. teren agricol,
| precum şi 370 oi la fondul de bază.
Pe lingă cele
două gospodării
agricole colecti­
ve din Lăpuşnic
şi Dobra, care au luat fiinţă
duminica trecută, in raionul
Ilia s-a inaugurat o întovărăşi­
re agrozootehnică in satul Hon-
dol. Cele 283 familii de ţărani
muncitori care au intrat in în­
tovărăşire au s'trîns laolaltă o
Un nou punct
pentru
însămînţări
artificiale
Rezultatele bune obţinute de
staţiunea de montă artificială
din Baia de Criş, raionul Brad,
au sporit încrederea ţăranilor
muncitori din satele din jur, care
se conving tot mai mult de a-
vantajele ce le prezintă această
metodă nouă.
Drept urmare, în mai multe
comune din raionul Brad au
fost înfiinţate puncte pentru în­
sămînţări artificiale, care sînt
deservite de staţiunea din Baia
de Criş. In zilele acestea a fost
deschis al VlII-lea punct de a-
cest fel, în comuna Luncoiu de
Jos. ' (
Noul sediu, pentru amenaja­
rea căruia au muncit tovarăşii
Gh. Androne, M. Trifon, Andronie
Hărăguş, Nicolae Drăgan şi T.
Drăgan, este dotat cu întreaga
aparatură necesară, are un la­
borator şi hala pentru însămîn­
ţări, avînd create toate condi­
ţiile pentru realizarea sarcini­
lor ce-i revin.
PUTEREA EXEMPLULUI
In primăvara acestui an un număr
: de 42 familii de ţărani muncitori din
Orăştie au format o întovărăşire a-
gricolă. La inaugurare se afla printre
întovărăşiţi şi deputatul Simion Dră­
gan. Acesta a arătat celor înscrişi ne­
cesitatea măririi suprafeţei şi a atra­
gerii de noi membri în întovărăşire.
Bătrînul Traian Ilieasa, care se în­
scrisese şi el în întovărăşire, şi-a no­ altuia priviri întrebătoare. Apoi, Gheor­
tat tot ce-a spus deputatul. A doua
zi, cele 42 familii au pornit la lucru.
Lui Traian Ilieasa i-au încredinţat
funcţia de paznic de cîm-p. Acesta cu­
noştea fiecare perimetru în parte.
Toată ziulica stătea de vorbă cu oa­
menii care nu erau încă înscrişi în
întovărăşire şi le arăta că este mai
bine să pornească pe calea muncii în
comun.
Intr-una din zile i-a găsit la munca
cîmpului şi pe fraţii Gheorghe şi Si­
mion Toma. Alături de ei lucra şi
ţăranul individual Dănilă Dima. Zile
în şir stătuse de vorbă cu fiecare în
parte dar nu reuşise să-i convingă.
Acum, îi surprinse pe toţi trei lao­
laltă. Şi, din vorbă în vorbă, bătrî­
nul Ilieasa începu să arate acestora
primele rezultate ale muncii în co­
mun, obţinute de întovărăşiţi.
— Uitaţi — spunea el, să luăm de
pildă grîul. Voi aţi obţinut în medie
590 kg. la ha. pe cînd noi, întovără­
Marti 14 octombrie 1958
suprafaţă de 456 ha. şi 283 oi
la fondul de' bază.
Cu fiecare zi
ce trece, sectorul
socialist al agri­
culturii din co­
muna Gârbova, raionul Sebeş,
se extinde tot mai mult. Şi nu
întîmplător. Cele două gospo­
dării agricole colective din sa­
tele Girbova şi Reciu, precum
şi întovărăşirile agricole din
comună, prin recoltele bogate
realizate au dovedit din plin. ţă­
ranilor muncitori individuali, că
numai lucrînd pămîntul în co­
mun, pe tarlale mari, se'poate
asigura o viaţă. îmbelşugată şi
fericită. •
Conving.îndu-se ,de superiori­
tatea agriculturii socialiste, alte
42 familii de ţărani muncitori
din satul Cărpin'iş, aparţinător
comunei Girbova, au strîns la
un loc,' pentru a lucra în comun
o suprafaţă de 70 ha.
In cadrul adunării de inau­
gurare, ce a avut loc în ziua de
12 octombrie a.c., întovărăşiţii
s-au angajat să depună toate, e-
forturile' " pentru" a "deveni in
scurt timp o întovărăşire frun­
taşă in raionul Sebeş.
şiţii, care am muncit pămîntul cu trac­
toarele şi după toate regulile agroteh­
nicii, am realizat în medie 1.079 kg.
grîu la ha. La cartofi, spre exemplu,
c o diferenţă şi mai mare. Noi, în­
tovărăşiţii, am obţinut 27.000 kg. la
ha. iar voi, abia 10.000 kg. Acum,
gîndiţi-vă şi vedeţi unde este mai
bine.
Cei trei cetăţeni îşi aruncau unul
ghe Toma, sp u se:
— No, ce facem moş Dănilă ? Dum­
neata eşti mai bătrin şi cunoşti bine
rostul pămîntuilui.
In urma acestei întrebări, bătrînul
Dănilă îşi dădu seama că de el de­
pinde şi înscrierea celor doi tineri
care îi ceruseră părerea. Mai făcu
încăodată calculul veniturilor arătate
de Traian Ilieasa şi în cele din urmă
zise:
— Apoi, eu sînt de părere să ne
înscriem şi noi. Rezultatele ce-i drept,
sînt mult mai bune acolo...
...Seara, cei trei .cetăţeni cu care
vorbise bătrînul paznic Ilieasa, s-au
prezentat la sfatul popular cu cererile
de înscriere în întovărăşire. După ei
s-a'u mai înscris' şi Gurea Raveca, Ana
Androne şi alţii. In scurt timp întovă-
I. MANEA îmbucurătoare.
(Continuare în pag. 2-a)
j • Ordinul ministrului Apără­
Numărul înto­
vărăşirilor agri­ păşit.
cole din acest
raion ş-a mai
mărit cu încă trei. Duminica tre­
cută, în satele Căpud, Ciugud
şi Drîmbar s-a inaugurat cîte
o întovărăşire agricolă. întovă­
răşirea din satul Căpud a luat
fiinţă cu 54 familii de ţărani
muncitori şi 104 h a .; cea din
Ciugud cu 61 familii şi 41 ha.
teren, iar în întovărăşirea din
satul Drîmbar au in trat 154 fa­
milii cu 41 ha.
Comuniştii şi
deputaţii din Ho-
morod au desfă­
şurat o susţinută Vara irecwtă, in zilele celui de-al de băieţi şi fete din loaie ţările lu-
muncă de lămurire în rîridul ţă­
ranilor muncitori pentru a se
înscrie în întovărăşire. Ca ur­
mare, în ziua de 12 octombrie
s-a inaugurat o întovărăşire a-
grozootehnică.; Cele 27 familii
de ţărani muncitori din Homo-
rod ¦— .Suseni, care au hotărit
să rupă cu'trecutul şi să încea­
pă o viaţă nouă, s-au înscris în
întovărăşire cu o suprafaţă de
485 ha. teren agricol şi 97 oi
la fondul de bază.
¦ Şi în raionul
Brad a luat fiin­
ţă încă o întovă­
răşire agrozo­
otehnică. 30 familii din sătul
Stoineşti au unit la un loc pen­
tru a lucra în comun o suprafa­
ţă--de- 55 -lia. teren. agricol...La
fondul de bază au fost reparti­
zate 13 oi.
In urma consfă­
tuirii de la Con­
stanţa membrii
gospodăriei colec­
o U.T.M.,de aici va funcţiona in
tive clin Mărti-
neşti raionul Orăştie, acordă
o atenţie deosebită dezvoltă­
rii ramurilor anexe. Ei şi-au
înfiinţat o fermă cu 10 vaci
de producţie, o fermă de
porci şi una de oi.
IN CLIŞEU : Aspect de la
ferma de vaci. Viţeluşii sînt
duşi la adăpat.
Prin cîteva magazine
Toamna.s-a lăsat şi peste o-
raşul Deva. Frigul care a În­
ceput să se facă toi mai simţit,
îndeamnă cetăţenii să cutreiere
magazinele peniru a se aprovi­
ziona cu tot ce este necesar pe
timpul iernii. Se caută în spe­
cial articole de îmbrăcăminte şi
încălţăminte. Pentru a vedea
cum sînt aprovizionate, am fă­
cut zilele trecute o scurtă vi­
zită prin cîteva magazine din
oraşul Deva, - în urma căreia
am constatat unele fapte' îmbu­
curătoare, iar altele mai puţin,
La magazinul de confecţii
Ochiul ¦cumpărătorului este
plăcut impresionat de ceea ce
se găseşte in acest magazin. In
afară de numărul mare de cos­
tume bărbăteşti, cămăşi şi a-lfe
4 pagini 20 bani
u t pag,. 4
rii Naţionale al Republicii Popu­
lare Chineze.
® In U.R.S.S. Planul produc­
ţiei industriale pe primele 9
luni ale anului 1958 a fost de­
• Sărbătorirea celei de-a 15
aniversări a armatei poloneze
a Nehru despre problema al­
geriană.
0 Acord comercial sovieto-ira-
kian. Priceput şi a-
• Situaţia - din Liban.
® Eşuarea celei de-a doua în­
cercării americane de a lansa
un satelit în spaţiul lunar.
• Noi provocări militare ale
S.U.A.
SS322S3LeS> U tent, candidatul
de partid Ilie Să-
Oamenii sovietici rilor lui submarine... Nu-i place să răcsan de la fa­
vorbească despre el... Dar pentru ti­ brica „Sebeşul“ din Sebeş,
ne, fiindcă eşti străin, cred c-o să dă numai lucrări de bună
facă o excepţie. Nu-i aşa, Ănatolii? calitate şi in cantităţi spori­
Vl-lea Festival mondial al tinere- mii, care' hoinăreau veseli încolo şi te. Lucrînd la secţia Kotţon
Suharev a făcut o mică strimbă- tricoterul Sdrăcsan depăşeşte
tură, lesne de tradus prin „nu-i norma in medie cu 28—30
chiar aşa". Dar acum avea de lup- la sută.
1. PĂUN
iubii şi studenţilor, am cunoscut o încoace. Intr-umil din grupuri1« aces- lată-l în fotografia noa­
muliime de oameni sovietici. Mi-i a- tea am descoperit un proaspăt prie-
miniesc cu lin. inie pe fiecare: şi ten, gazetar la „Komsomolskaia' (Continuare în pag. 2-a) 5 stră lucrînd de zor.
pe Boris Nafdin, tinărul strungar de P r a v d a E r a însoţit de un iîn ă r'
la uzinele de automobile din Gorki ina.lt, blond, în cămaşă cadrilată, cu í/iAÍim j^N M úA& C (^ j
— cel care rhi-a declamat, într-o muşchii răsucindu-se ca nişte !rin-
seară, la umbra unui arbore din par- ghii de-a lungul braţelor goale, care '
cui Lujniki, tot lungul monolog al lui mi s-a recomandat scurt, cu voce
Ilamlet după întilnirea cu umbra ta- aspră, uscată':
iălui — şi pe Olga Kalinovskaia, — Suharev. Colectivul minei Petrila
vesela studentă de la institutul „Ti- 'Am plecat tustrei spre parcul1 a primit Steagul roşu
mireazev", şi pe geograful Serghei Gorki, Gazetarul vorbea iot timpul, ! de fruntaş pe ramură
Stepanovici Anus- ______________________ L vesel, întrcrupîn-
ev, om băilrbi, cu ?\M W inifRUI du-se doar pentru,
iîmplele albe, care a ne alrage aten­
studia de 40 de ţia asupra vreunui [ Sala clubului minier din Pe­ Toate aceste succese ale mi­
ani flora şi fauna Baicalului. grup mai pitoresc, în care albul bar-1 trila a cunoscut sîmbătă după- nerilor din Petrila, pentru care
amiază un freamăt deosebit. Au au primit steagul de fruntaş pe
Oameni deosebiţi între ei ca înfă- masurilor africane contrasta cu culo- venit aici reprezenianţi ai Mi­ ramură, nu sînt întîmplătoare.
nisterului Industriei Grele, ai Acestea sînt rodul unei munci
ţişare, ca vîrsiă, ca preocupări ime- rile închise ale veşmintelor nordice, \ C.C.S., ai Comitetului raional susţinute a tuturor minerilor din
de partid Petroşani, din partea abataje. Brigăzile conduse de
diale, dar cu o trăsătură comună e- în iimp ce însoţitorul său răminea \ C.C.V.J., delegaţii de mineri din Aurel Cepălău, fosif Marian,
toate exploatările Văii Jiului, Gheorghe Alichiev, Nicolae Cris-
videntă dbcum ÎF cunoşti-c dragoste tăcut şi parcă absent, pentru a felicita colectivul minei tea, Mihai Şteîan, au obţinut
fierbinte, pătimaşă, pentru munca lor, — Spune-mi — am şoptit prieie- Petrila cu ocazia primirii stea­ randamente de 1,5 tone pe post
gului de fruntaş pe ţară în ra­ peste cele planificate. întrecerea
născută din dorinţa de a-şi dărui nufui meu — dinsul este gazetar ? I mura cărbunelui- brun. înainte socialistă desfăşurată cu succes,
patriei comuniste toate puterile, iot Prietenul meu a izbucnit in rîs, \ de a reda cîteya cifre şi fapte, aplicarea iniţiativei minerilor din
realizate în primul semestru al Aninoasa, conducerea şi îndru­
ce au mai nobil, mai bun. oprindu-se brusc., anului acesta, rezultate pentru marea permanentă de către par­
care minerii din Petrila au pri­ tid, stimularea morală şi mate­
Spaţiul nu-mi îngăduie să , vorbesc — Ănatolii, ascultă şi tu cea mai mit acest steag, trebuie spus că rială a oamenilor, sînt numai
colectivul acestei exploatări a cîţiva factori care au contribuit
despre ioţi... E greu de creionat izbutită glumă a secolului: eşti .luat ( primit pentru a treia oară acest la acest succes.
steag. Pînă acum acest trofeu
pînă şi portretul unuia singur: via. drept gazelar I Delegaţiile de mineri din Va­
ţa fiecăruia dintre ei e alît de ho- Pe faţa celuilalt s-a ivit o lumină | al sîrguinţei a aparţinut mine­ lea Jiului au felicitat călduros
pe minerii din Petrila şi şi-au
gală, îneît numai romanul ar pu- de ztmbet. rilor din Vulcan. Mai trebuie a- luat numeroase angajamente
tea-o cuprinde. O să povestesc, io- — Anaiolii Suharev, gazetari Ş i\ pentru ca şi pe mai deparie
răta't că la ora actuală petrilenii steagul de fruntaş pe ramură
tuşi, cîte ceva despre Anaioli Su- el, bietul, care nu poate suferi, p ra m 1 să rămînă tot în Valea Jiului.
haev, una dintre primele mele cu- şa asta!... Dragul meu, AnajoU.Su-i deţin şi steagul de fruntaşi pe Din partea colectivului de la
Valea Jiului. Petrila au luat cuvîntu! mulţi
noştinţe la Moscova. harev e unul dintre cei mal renu- mineri care s-au angajat ca să
In primul semestru a! anului respecte obiectivele din chemarea
Imi amintesc... Era o seară de au- miţi scafandri sovietici. Şi ca unul \ lansată către toate colectivele
gust, caldă, cu văzduhul saturat de ce trăieşte mai mult în aăîncuri, îm- acesta, ’minerii din Petrila au Văii Jiului în cinstea zilei de 7
Noiembrie şi 30 Decembrie. Tot­
miresmele marilor parcuri moscovite, preună cu peştii — peştii cei tăcuţi ( reuşit să extragă peste plan odată, ei au mulţumit conducă­
Rătăceam fără ţinlă pe sirada Sado- şi discreţi — nu se împacă deloc, torilor partidului şi guvernului
22.186 tone de cărbune, să spo­ pentru marea preţuire acordată
vaia; admiram jocul fantezist al ar- ' cu noi, gazetarii, care ne vîrîm nasul i muncii lor.
Uficiilor („Salvele festivalului", cum în loaie cele. In clipa cînd am de- ; rească randamentele cu 7,4 la
le numeau ziarele) pe cerul de ca- venit prieteni, tn~a pus să jur că n-o | sută, să facă economii la preţul
lifea al oraşului • priveam grupurile să-l descos niciodată asupra avenlu- • de cost în valoare de peste
S - a d e s c h is Sswăfămirt&sS 2.0,00.000 lei. Cele mai bune re­
p o litic U. T .
zultate au fost obţinute de mi­
Zilele trecute in cadrul unei tru aplicarea consecventă a nor­ nerii sectorului II care au dat
adunări s-a deschis învăţămin-
tul politie U.T.M. pe anul melor leniniste ale vieţii de par­ peste plan 17.475 tone de căr­
1958-1959 la P.T.T.R. Orăştie.
Pe lingă organizaţia de bază tid“. bune, urmaţi de sectorul I, cu
acest an forma de învăţămîn't Cu prilejul deschiderii învă- .4'):' si sectorul III, cu 5.0‘j 2
.,Să ne cunoaştem bogăţiile şi
frumuseţile patriei“. ţămîntului politic U.T.M., cei tone de cărbune peste plan.
La prima şedinţă- de curs, in 18 utemişti care vor frecventa
faţa utemiştilor a fost tăcută o
expunere pe marginea articolu­ acest curs s-au angajat să frec­
lui din Scânteia, „Pentru întări­
rea continuă a partidului, pen­ venteze cu regularitate cursul,
să-şi însuşească cele predate.
Conducerea cercului a fost în­
credinţată tovarăşei Sofica Za-
harie.
I. SUCIU
.ii, . .. . corespondent
Răsplata muncii
obiecte necesare, aici se găsesc Minerii din Ghelar au mun­ cantităţi de minereu de fier şi
din abundenţă pardesiuri şi pal­ cit încă din primele luni ale a- dolomită peste plan.
toane pentru bărbaţi şi femei. nului curent cu o deosebită în­
Datorită felului bun în care sînt sufleţire. Lună de lună ei au Numai în primul semestru al
serviţi cumpărătorii, în fiecare trimis fumatisiilor însemnate anului curent, ei au extras pes­
zi se vfnd un număr mare de te prevederile planului 7.554
articole de acest gen. Frezorul Ioctn Popa de la tone minereu de fier şi 2.649 io-
C.S.H. secţia aielierul meca­ ne dolomită. In aceeaşi perioa­
Perjfru sporfivi nic, este unul din cei mai- dă, valoarea producţiei globale
buni muncitori ai secţiei. a crescut cu 4,5 la sută, iar pro­
Cînd am intrat în magazinul ductivitatea muncii valorică a
sportiv din strada Dr. Petru El lucrează cu multă con­ înregistrat o creştere de 1,94
Groza, vînzătoarea ne-a întîm- ştiinciozitate şi simţ de răs­ procente.
pinat cu binecunoscutul „ce do­ pundere depăşind in fiecare
riţi“. Există în rafturi aproape lună norma, cu 30—35 la Pentru aceste rezultate remar­
tot ce .trebuie unuia care practi­ sută. cabile, sîmbătă 11 octombrie a.c.
că sportul de iernă.: bocanci, colectivul exploatării miniere
pantaloni de schi, pulovere, etc. Tov. Popa este candidat de Ghelar, a primit drapelul roşu
Chiar în momentul acela, so­ partid şi preşedinte al comi­ de fruntaş pe ramură. Trebuie
siseră şi alte articole noi. Despre tetului de secţie. In această amintit că în perioada 1 ianua­
ele insă vînzătoarea nri vrut să funcţie se îngrijeşte ca mun­ rie—1 octombrie a. c. au fost
citorilor să le fie create con­ extrase peste plan 16.625 tone
v . A. diţii optime de lucru, dind minereu de fier.
dooaclă de mult simţ gospo­
(Continuare in pag. 3-a) dăresc* şi spirit de iniţiativă. Printre brigăzile de mineri
care au obţinut rezultate deose­
IN FOTO : Tov. loan Po­ bite în muncă, se numără cele
pa, ia locul de muncă.
conduse de Dumitru Preda şi
Toma Aron.