Page 47 - 1958-10

\ , r. ( xv

Pay 2 'üW M U n SOW AM SM Uhül ’ w , nsa

€ e faci eu timpul tău liber ? „Calendarul
??ap tă m îta ii1

,¦ ¦ Comitetul raional şi comitetul
i <o«>o Dragă. Micule,
mai mică notă dhi clasă. Crezi că e der Doinitorul sau pe Mitru Moţ. 4 orăşenesc al femeilor din Alba
4¦
.o demn de laudă faptul că ştii să „a- Dar mai întîi trebuie să-i cunoşti, ¦ Iulia au amenajat într-o vitrină
«
> Te-amt cuiioscut în urmă cu cîteva costezi" „femeile" pe stradă, că te Citeşte, Nicule, şl vino apoi să din centrul oraşului „Calenda­
rul săptămînii”.
'¦(1^ 8ăptămtni, în familie, atunci cînd se pricepi să-fi înşeli părinţii şi prietenii? stăm de vorbă< N_0 să_ţj pară rău. ¦ In fată comuniştilor de la trenând întreaga masă de muţi- nu au fost puşi In discuţia a-

consumau ultimele zile de vacanţă. Eşti tînăr, Nicule. Ai vîrsta înaripa- ¦ Bluming a stat o sarcină deose- eiitori, ingineri şi tehnicieni la dunării generale, pentru a ii
vrea sb înţelegi că-ţi vreau. nu-. 4 Calendarul, într-o îngrijită şi bit de importantă — terminarea lupta pentru înfăptuirea acestui traşi la răspundere, uniimem-
- 'oooo•o Am stat mult împreună. Am vorbit telor visuri, a năzuinţelor spre cuce- mai binele. ¦ frumoasă formă, prezintă cetă­ şi darea în exploatare, pînă la mare obiectiv.
despre colegii tăi de clasă, despre rirea înălţimilor. Vîrsta la care vrei ţenilor evenimentele interne şi 23 August, a laminorului Blti- bri şi candidaţi de partid care
spectacolele, de teatru şi cinematograf să fii şi aviator şi marinar, şi con- Prof. CLEMENTE CONSTANTIN 4444 internaţionale ale săptămînii, ming 1 .0 0 0 — cel mai mare şi Membrii şi candidaţii de par- au avut abateri de la discipli­
comemorările şi aniversările de mai modern laminor din ţară. tid au mobilizat şi însufleţit nă î nu s-a exercitat o muncă
<> sportivi structor de noi oraşe şi poet. Vîrsta — Deva — 4 seamă etc. Deosebit de intere­ prin exemplul lor pe toţi mun- de control şi îndrumare mai
•o din oraşul nostru, despre la 'dare se nasc şi se consolidează 4 sant, calendarul săptămînii se Organi-zaţia de bază, ou spri- concretă şi operativă asupra ac­
•o cele mai frumoase şi mai curate tră­ P. S. ¦ bucură de mult interes din par­ jinul şi ajutorul comitetului de onorii pentru a participa cu d a n tivităţii organizaţiilor de masă.
o fruntaşi şi artişti celebri. tea trecătorilor. partid pe trust, a mobilizat toa- la muncă. Astfel, lucrarea a
fost gata cu m-ult înainte de Gu toate aceste lipsuri mani­
-o Tu tocmai citeai „Masca neagră", sături ale caracterului um an: priete- de ma* sus Plivesc şi pe MARGARETA ISTVANFFY. te forţele de care dispunea, an­ termen. Laminorul Btuming festate in muncă, a fost apre­
o corespondentă 1.000 a intrat In funcţiune la ciat' aportul adus de comunişti
<*
o un exemplar din colecţia: de tristă a-
«• nia şi dragostea. voi. stimaţi colegi. Sînt sigur că' mai

ducere aminte a celor „15 lei", mi Nu vreau să cred că tu nu mai ?i aU* tineri ca Niou. Poate că

se pare. ai idealurile unui tînăr care trăieşte at' trecut cu uşurinţă peste asemenea

ooo Mi-al spus că ai mai citit din „Fe­ într-o ţară ca a noastră. Dar, otrava cazuri- Gîndiţi-văy însă, că în. cea
-«o mei celebre" şi „Doxuri". Te-am între-
pe care ţi-o administrezi în cantităţi mai niare măsură noi sîntem răspun- . 23 August — ziua eliberării pa­ la'îndeplinirea sarcinilor de pro­

o bat de ce-ţi pierzi vremea, iar tu mereu crescînde nu-ţl poate fi o bu- zători de educarea viitorilor cetăţeni. * triei noastre. ducţie ţ a fost apreciat faptul că
«
*0 mi-ai răspuns că n-ai ce să citeşti nă călăuză pentru realizarea lor. Lectura din clasă şi cea extraşco- J Muncitorii, inginerii şi tehni­ organizaţia de bază, deşi nou
*40 altceva. Pe clasicii literaturii romîne
o4 „Literatura" pe care o citeşti şi o lara influenţează considerabil perso- ¦ cienii noştri — se spune în da­ constituită şi deci cu mai puţi­
4
îi cunoşti (spui tu), iar literatura ac­ îndrăgeşti atîta este un produs a! pu- nalitatea în formare a elevului, iar L rea de seamă — se găsesc în nă experienţă, şi-a exercitat to­

o
o tuală n-o poţi „înghiţi". Mă îndoiesc
o tredei orînduiri capitaliste, o şcoală cărţi ca „Masca neagra nu pot avea . momentul de fa­ tuşi ou multă
o
că-i cunoşti pe clasici în aşa măsură a crimei, o tribună de propagare a asupra lui decît un efect negativ. ¦ ţă antrenaţi în răspundere şi

o munca pentru e- Adunarea de dare de competenţă drep­
<2> încît nu mai ai nimic de învăţat din
? legilor junglei. Ştii şi tu ce influenţă Să îndreptăm atenţia elevilor spre %
xec-utarea unei seamă şi alegeri a orga­ tul de-control a-
? opera lor. Din literatura nouă nu cu­ nefastă au comics-urile şi filmele Ho- adevărata literatură, păstrătoarea înal- »
?
? noi şi importan­ nizaţiei de bară I.C.S.H. supra conducerii
«0 noşti „aproape nimic" (după propria liwoodului asupra tinerilor din ţările telor valori umane, literatura clasică. %

o te construiţii — — Bluming administrative, .
¦ ta mărturisire).
«<>0 N-ai deschis măcar din curiozitate capitaliste: sub zodia lor aceştia să- romînă şi universală, literatura con- * laminorul de acţionînd cu

* temporană a realismului socialist. 650. promptitudine
<* Deşi organizaţia de bază Blu- pentru lichidarea deficienţelor din
? „Un om între oameni" de Camil Pe- ís. Poate şi noi sîntem vinovaţi pen­

<> trescu, „Nicoară Potcoavă" de Ml- tru faptul că unii elevi nu citesc li­ ming a fost constituită abia la activitatea şantierelor, deficienţe
•o teratură de actualitate. Poate nu le-am începutul acestui an, cu 3 mem­ care stinghereau bunul mers al
« PE TEME vorbit suficient de convingător despre bri şi 8 candidaţi de partid, producţiei. Toate acestea au fă­
<* hail Sadoveanu, „Bărăgan" de V. Em. DE ED U CAŢIE datorită muncii depuse de către cut ca sarcina încredinţată să
<0 comunişti, organizaţia de bază fie îndeplinită cu cinste.
a crescut numericeşte primind
*0 Gaîa.n, „Moromeţii" de Marin Preda, pînă acum 10 candidaţi şi 7 Adunarea generală a adoptat
*•o „Pasărea furtunii" de Petru•Dumitriu membri de partid din rîndu-
<y mesajul său revoluţionar, despre fru­ o h’otărîre în care sînt prevă­
?
O sau „Setea" de Titus Popovici. Cîl museţea morală a eroilor săi. zute măsuri care să ducă la

<î> despre poezie, ce să mai vorbim ? vîrşesc omoruri în masă, violuri, spar­ Aş vrea să vă aflu părerea asupra E dimineaţă. Gopiii s-au st rins cu toţii la cămin. Şi, îna­ îmbunătăţirea muncii de partid
*4Î0- inte de orice activitate, ei execută gimnastica de dimineaţă.
Pentru tine nu există nici „1907" şl
geri etc. celor scrise aici. IN C LIŞE U : Gopiii căminului de zi „Elena Pavel" din
Deva, executînd dimineaţa exerciţii, de gimnastică înviorătoare.
„Cîntare omului" de Tudor Argh'ezi, Educaţia comunistă este incompa­ CL„ C.

nici „Mărul de lîngă drum" de Mihai tibilă cu acest gen de „educaţie“. Pa­

Beniuc, nici „Despre pămînf" şi tria noastră nu are nevoie de oameni rile muncitorilor fruntaşi în în toate compartimentele de ac­

„Ţie-ţi vorbesc, Americă" de Mari a descompuşi fizic şi moral. Pairiotistnu! Ştiinţe naturale muncă. tivitate şi astfel comuniştii să1-?!

nostru, socialist. îi. învaţă, pe. tineri N. R. — Cazul tînărului Nicu Darea de seamă şi discuţiile poată îndeplini cu cinste şi sar­

Banuş, nici „Aţinerii din Maramureş" să-şi iubească ţara, să-şi pună toaie străin de literatura realist-sociallstă, au arătat că în munca organi­ cina de dare în exploatare a la­
Victoria G. Iuga : Fauna Repu­ zaţiei de bază aii existat şi une­ minorului de 650.
de Dan Deşliu. forţele în slujba înălţării şi apără- cjb tor febril al „maculaturii", lipsit
rii ei. Morala no, astră îi educă pe ti- d.e . id. ea. lu.ri.le . înălţătoare, ale tinerilor blicii Populare Romîne —¦ le lipsuri. Nu toţi membrii şi Trecîndu-se la alegerea, nou­
Unele din cărţile amintite aci tre­ neri« în spiritul dragostei pentru mun­ lui birou, au fost. propuşi şi a-
că, al respectului pentru familie şi co- ce trăiesc >n patria noastră — vi- leşi în noul birou al organiza­
buia să le cunoşti din lectura obliga­ FIZICA Insecta, voi. IX, fascicula candidaţii de partid au avut ţiei de bază tovt. Mihai Zamoni-
lectivul în care trăiesc; să fie cinstiţi, zează şi pe alţii, ce-i drept puţini la nu- ţă, ca secretar al organizaţiei
torie indicată la clasă. Dar se vede AI. Sioenesc.u şi a lţii: Culegere 3, Hymenoptera Apoidea, sarcini concrete, iar cei care au de bază, Nicolae Mierea, şi: Vic­
demni şi curajoşi. Dar acestea nu le măr. De aceea, prin această scrisoare de probleme de mecanică
că tu nu le: cunoşti. Ştii foarte puţine teoretică. fam. Apidae, sulîam. An- avut, nu au fost controlaţi de
492 pag. — 23,50 Iei.
lucruri despre literatura realist socia­ poţi învăţa din cărţile pe care tu le semnată de profi Clemente Constantin, thophorinae. îndeplinirea lor. Din această

listă, în general, dar îi. conteşti va­ citeşti acum pe nerăsuflate. deschidem în ziarul nostru şirul unor 272 pag. — 24 Iei. cauză multe din sarcini au ră ­

loarea. Din principiu, ca să fii şi tu Tu nu cunoşti literatura noastră discuţii menite a readuce la realitate Ed. tehnică '•»fcJVÎ • Ed. Acad. R.P.R. mas nerezolvate. De asemenea tor Nazarie, ca membri în birou.

snob. nouă, dar o respingi. unjj ţjnerj au p0rnjf pe panta

Nu ştiu cine sînf cei care te ali­ Ţi-au ajuns pe la ureche aprecieri- decadeniei şi dezmătuIuii alhnentatet *V*

mentează cu otrava „maculaturii", le unor „specialişti“ care sînt nemul- p"utre- îri gospodăriile colective se lu­
,ţum.i.ţ.r nu numa,i de înflorirea literat,u- în prrimul rînd de „literatura
„Doxurilor" şi a „Femeilor celebre", rii, în anii regimului de democraţie de* orînduiri capitaliste. , i mu avea crează de zor — în raionul Ha­
ţeg, lucrătorii ogoarelor nu sînt
nici dacă-ţi dai seama ce faci. Te populară, ci privesc cu ură orice iz- 'Educaţia comunistă în rîndurile ti- % îndrumaţi să. urmeze exemplele

mîndreşti că la purtare primeşti cea bîndă a poporului care şi-a luat soarta neretulul, educaţia în spiritul moralei % cele bune:
Ştiinţa agrotehnică avansată
în propriile mlini şi construieşte un societăfii noastre noi începe în faml- % şi de ci
ne pune la îndemînă mijloace
viitor demn de calităţile celor care „ w^ , <>
, w. , lie, continua în şcoala şi în organi- 4
trăiesc şi muncesc pe aceste meiea- o
PUTEREA şi metode cu ajutorul cărora
gUrj zafiile U.T.M. Acestea au principalul ţ
EXEMPLULUI
Literatura realismului socialist con- ro1 de a cultiv» cu P^severenţă în 4 Dacă analizăm situaţia însă- cîteva comune, cum sînt Sarmi- în urma acestora. Tehnicienii a- putem lupta împotriva capri­
stituie o cucerire însemnată a re- conştiinţa tineretului spiritul de luptă L mînţărilor din raionul Haţeg, zegetusa, Berthelot, Sălaş, pot
votuţiei ce se desfăşoară în ţara intransigentă împotriva influenţei mo- % rezultă că în general ea nu este fi găsite de asemenea unele gricoli, înarmaţi cu cunoştinţe ciilor naturii» indiferent în ce
satisfăcătoare. E adevărat că realizări, însă ele sînt extrem
agrotehnice înaintate, nu caută împrejurări. Dacă acesde posibi­

să le aplice în. practică. Cazu­ lităţi ar fi aplicate, atunci şi' în

noastră. Ea este o şcoală a curaju- ralel burgheze. îndrumarea tineretului 4 luînd pe unităţi, se constată că de mici faţă de posibilităţile rile acestea le-am întîlnit la Sil- comunele cu putere economică

CUrmare din pag. l-a). lui, demnităţii şi cinstei, o tribună spre o lectură cu conţinut progresist, ţ în unele părţi au fost obţinute reale ale comunelor respective, vaş, Demsuş, Pui, Sarmizege- recunoscută cum sint Berthelot,

răşirea. a. crescut de la 42 la 49 fami­ de răspîndire a adevărului despre constructiv, este şi o sarcină a biblio- t şi rezultate frumoase. Aşa, de Asupra situaţiei existente „mo- tusa şi chiar la secţia agricolă Silvaş, Sălaş, Pui şi altele, si­
lii, avînd o suprafaţă de 85 ha. teren viaţă şi lume. Este o armă de luptă tecilor noastre. Aşteptăm deci ca Ia * pildă, gospodăria agricolă de tivele“ sînt pregătite şi la sec- raională. Măsurile pregătitoare, tuaţia s-ar schimba com'plecU
stat din Sîntămăria Orlea a ter- ţia agricolă raională şi la co- ca selecţionarea seminţei, pre­ Nu mai vorbim aci de faptul că

arabil. Bătrînul Traian Ilieasa se împotriva rămăşiţelor lumii vechi, ex- discuţiile deschise să participe profe- t minat însămînţările de orz şi a- miletul executiv al sfatului gătirea atelajelor etc., este drept şi în alte comune, cum sînt Sin-

simţea mulţumit că aceste rezultate se ploatatoare. sorii, părinţii, bibliotecarii, organiza- 4 cum însămânţează g riu l; gospo­ popular raional şi la sfaturile că au fost luate din timp. Se tămăria Orlea, Bretea--Strei,

datoresc şi lui, într-o oarecare mă­ Nu se poate să nu-1 îndrăgeşti pe ţiile U.T.M. şi, în generai, tinerii cl- % dăriile agricole colective din Os­ populare comunale. Acelaşi re­ poate afirma chiar că raionul Rîu Alb, astăzi s-ar fi putut
sură. trov şi Rîu Bărbat au însă­ fren peste to t: „tovarăşe nu Haţeg nici intr-un an nu s-a vorbi de unele realizări care de­
Adam Jora, pe Anton Filip, pe Toa- titori. to<k mânţat de asemenea suprafeţe plouă. Aşteptăm să plouă şi a- prezentat aşa de bine cu pregă­ sigur ar fi contribuit la îmbu­
Dar, pentru dezvoltarea sectorului între 15—30 hectare teren. In poi în 4—5 zile, dăm gata to­ tirile ca in toamna aceasta. nătăţirea situaţiei generale pe
socialist al agriculturii din Orăştie au

'muncit mult şi deputaţii Nicolae Pîr- !11= tul“. Dar, parcă în ciuda acestui raion.
van, Vasile Giurdărescu, Petre Andrl- Oare în noile condiţii ale a- fapt, insămînţări nu se fac. De Faţă de situaţia existentă, cu­

şoiu şi alţii. Aceştia, au discutat cu Cm folosesc asemenea grotehnicii înaintate, să fie ce? Tocmai fiindcă oamenii, o- noscând că timipul este destul de
oamenii, arătîndu-le avantajele mun­ plauzibilă această aşteptare ? bişnuiţi să aştepte, sînt lăsaţi înaintat, iar lucrările sînt întîr-
cii în comun, iar cu o parte din ei
Credem că nu. Şi întrebăm co­ să aştepte. In întovărăşirile a- ziate, comitetul' raional de par­

s-a organizat chiar vizitarea gospodă­ gazete de perete ? mitetul executiv al sfatului popu­ gricole, şi mai ales în sectorul tid; trebuie să ia măsuri cores­
riilor agricole colective din Pricaz, lar raional şi pe toţi cei care individual, procentajul realiză­ punzătoare. Tovarăşii din cadrul
Ţurdaş, Geoagiu şi Atiercurea. aşteaptă ploaia : condiţiile pedo­ rilor este foarte scăzut. Lucră­ Comitetului raional P.M.R. H a­
climatice, atelajele, pregătirea torii ogoarelor din aceste sec­ ţeg trebuie să îndrume comite­
Rezultatele muncii pentru transfor­

marea socialistă a agriculturii în ora­ M-ain obişnuit ca atunci cîncl despre felul cum întîmpină mun­ cum se desfăşoară treieiişul şi seminţei, nu sînt aceleaşi ? Pre­ toare nu sînt îndrumaţi de or­ tul executiv al sfatului popular
şul Orăştie, sînt pînă acum dintre ce­ merg pe la vreo întreprindere citorii şi funcţionarii de la dezmiriştitul în cele trei întovă­ gătirile iniţiale — eliberarea te­ ganele respective oentru a ur­ raional şi celelalte organe, să
le mai bune. Sectorul socialist al a- sau instituţie să citesc articolele S.A.M. Orăştie ziua^ de 23 Au­ răşiri agricole. Mulţi o să renurilor de culturile premergă­ ma exemplul colectiviştilor. renunţe la practica de a aştep­
griculturii de aici cuprinde 213 familii, ce se găsesc Ia gazeta de pere­ gust (?) şi despre alte. aspecte spună că în prezent nu are loc toare, îngrăşarea acestor tere­ Chiar la strîngerea recoltei din ta „să li se comunice situaţia
cu o suprafaţă de 212,05 ha. teren ara- te. Citind aceste articole este din activitatea dusă în prima treierişul şi nici dezmiriştitul. nuri etc. diferă de alţi ani ? anul acesta, s-a dovedit că gos­ la birou“. Ele trebuie să ia
bil, încadrate în trei întovărăşiri ă- uşor de aflat preocupările oame­ jumătate a lunii august. Ultimul E adevărat, însă articolul e scris podăriile colective, eîectuînd fie­ mai mult contact cu terenul, să
gricole. Aceste întovărăşiri sînt în nilor muncii din întreprinderea articol este ceva mai „proas­ pe la... jumătatea lunii august Ceea ce se constată în raio­ care lucrare li timpul optim, a-u îndrume practic ţăranii munci­
plină dezvoltare. Pe zi ce trece, ele sau instituţia respectivă, succe­ păt". Este scris în 9 septembrie. cînd de fapt se executau aseme­ nul Haţeg, în problema însă- realizat producţii medii cu mult tori pentru a lucra în: noile con­
îşi dovedesc cu prisosinţă superiorita-, mînţăriîor de toamnă, este fap­ superioare celorlalte sectoare. diţii: agrotehnice, cunoscind că
tul că în unele comune, organe­
sele lor şi anumite aspecte ne­ in mare cam aşa se prezintă, nea lucrări.
tea faţă de sectorul individual. le de conducere in loc să îndru­ De ce atunci -» avînd la bază orice întîrziere poate prejudicia

gative care se mai manifestă. această aşarzisă, gazetă de pe­ De la scrierea acestor articole me masele, par a se lăsa tîrite acest fapt, precum şi acela că recolta anului viitor.

Aceasta bineînţeles cu condiţia rete, al cărei colectiv de redac­ viaţa a mers înainte, au rămas

OFERTE că în colectivele de redacţie ale ţie nu se poate afla decît în- în urmă numai tovarăşii din Oamenii sovietici jute. Inannafi cu unelte speciale, ei
gazetelor de perete să fie oameni trebînd pe unul şi pe altul. To­ Orăştie în a căror sarcină cade au cutes — timp de două. săptămâni
DE SEKVICI care să muncească cu tragere de varăşii din colectivul gazetei, preocuparea pentru buna func­ (U rm are din pag. !-a). jăcea să semene cu o enormă amji- — una după altă minele. Operaţie
inimă,, iar munca lor să fie în­ după cum se vede, au uitat de ţionare a gazetelor de perete. bie verde, şi-a înşurubat „capul" de delicată şt. plină de primejdii', o. 'cli-
/w w drumată şi controlată de orga­ obligaţiile ee le revin. De ase­ Acestora li s-ar putea pune ur­ lat cu doi gazetari... Pînă la urmă oţel sferic şi lucios şi a plonjai In pă de neatenţie, ó mişcare greşită,
nizaţiile de partid. menea biroul organizaţiei de par­ mătoarea întrebare: oare gaze­ a trebuii să se resemneze şi să-şi apele iulburi. O crustă de gheaţă s-a
^ DIRECŢIA REGIONALA <, tid dovedeşte nepăsare faţă de tele de perete sînt făcute ca or­ deşarte sacul. închis asupră-i, opacă, grea. Cîteva îndrăzneţul ar fi plătit cu viaţa
> DRUMURI SI PODURI, ) Asm trecut într-una din zile organul său de presă. Ar fi tim­ namente sau fac parte clin mij­ minute mai tîrziu, cei rămaşi, pe temerara încercare; şi-ri plus, ar fi
> TIMIŞOARA < (mai precis în 3 octombrie a.c.) pul ca măcar tovarăşii din co­ loacele muncii politice folosite de Deşi foarte tînăr — n-avea decît ţărm i-au auzit la. telefon voceai emo- fost deajuns să explodeze ó singură
pe Ia serviciul de aprovizionare mitetul orăşenesc de partid să partidul nostru ? In cazul cînd 27 de ani — Anatolii Suharev con- ţionată„ mină, ca. ioate celelalle 'să-l Urmeze,
anunţă vacante următoarele, a muncitorilor forestieri, baza dea o mai mare atenţie activită­ se consideră că gazetele de pe­ tribuise la scoaterea de sub apă a contaminate, exemplul, transformând
posturi în cadrul Secţiei V de aprovizionare şi desfacere nr. ţii gazetelor de perete, întrucîi rete servesc doar ca ornament, peste 200 de epave- de- vase. Cea mai — Fundul e minat I fluviul într-un adevărat vulcan în e-
Drumuri şi Poduri D eva; 11 din Orăştie. Din curiozitate, în această situaţie se găsesc şi atunci să se ia măsuri de-a li. se mare parte dintre ele fuseseră re- Pe b porţiune uriaşă — care cu- rupţie. Dar nu s-a înlîmplat' nimic,
am citit articolele de fa gazeta alte gazete de perete. reda asemenea caracter, iar în 'Anatoli Suharev şi tovarăşii săi au
— un post de tehnician de perete a cărei nume este „Co­ izbutit să scoată la suprafaţă 662
ţ principal drumuri, pentru care

se cer următoarele, condiţii :.

studii medii şi curs de califi­ merţul forestier". Ca aspect ex­ Intr-adevăr, chiar în centrul caz contrar să se lichideze ne­ parale şi li se suflase- vînt proaspăt prindea şi locul hotărW de specialişti dé mine, peste. 300 de grenade şi cl­

care în specialitate sau absol- ? terior, gazeta de perete cores­ oraşului se găseşte una. Iţi atra­ păsarea faţă de ele şi gazetelor in pînze. Statul sovielic îl răsplătise pentru: amplasarea instalaţiilor sta. teva mii de cartuşe. „Operaţia Vol-

vent al şcolii medii tehnice, L punde. Conţinutul ei nu justifi­ ge de departe atenţia prin culo­ de perete să li se asigure o ac­ cu mai multe medalii. OîUma o cu- ţiei dé pompé — fundul fluviului era ga" s-a încheiat cu succes,

cu stagiu de 2 ani în speciali-) că însă prin nimic existenţa a- rile vii ale desenelor ce repre­ tivitate prin care să se justifice cerise în iarna lui 1956.—1957, la împtnzit de mine. Miné care zăceau —Şi nu ţi-a fost teamă, tova-

tatea în care activează ; \ cestei gazete. Iată de c e : zintă aspecte din oraş. Citind existenţa lor în aşa fel încît a- „operaţia Volga". acolo de 15 ani, din vremea cînd, răşe Suharev?

— un post de tehnician dru- ? La gazeta de perete sînt expu­ însă articolele rămîi- surprins de cestea să devină adevărate or­ ...Era o iarnă năprasnic de rece. pregăluid asediul Sialingradului, Noul meu prieten m-a măsurat de

muri scări,licăre, pentru care ^ se 6 articole. Unul din ele da­ contrastul care există între ex­ gane de presă ale organizaţiilor Termometrul indica mai înioidea- hoardele lai 'Hiiler minaseră şi fiu- sus pînă jos, lung, vădit mirat de

se cer studiile menţionate mai < tează din ziua de 1 funie 1958 teriorul gazetei şi conţinutul; ei. de partid’ respective. De acest lu­ una în jurul a —50°. Tone de nori viul. Ce era de făcut? Cel mai sini- nerostul întrebării,

^sus. Iară stagiu; < şi este şters de soare în aşa fel Pe două pagini se găseşte un cru e bine să ţină seamă Comi­ negri striveau apele Voigăi. Intim- piu mijloc ar fi fo st 'Caminele; să — N-aş putea spune că nu mi-a

— d'ouâ posturi de picher, / încît este imposibil să mai ci­ articol al cărui titlu arată că e tetul orăşenesc de partid Orăştie plarea s-a petrecut La Stalingrad. fie obligóle să explodeze la fundí., fost... Dar noi, oamenii sovietici',

pentru care se cer studii me- ^ teşti ce cuprinde. De altfel du­ vorba de ziua de 2:3 August, însă şi să ajute în mod efectiv colec­ Anatolii Suharev şi tovarăşii săi Dar asta ar fi primejduit serios con-sîntem învăţaţi să biruim cele mai

dii. < pă mai mult de 4 luni de la în articol se vorbeşte mai mult tivele gazetelor de perete pentru primiseră sarcina să monteze, pe fun- strucţiile pe ţărni, printre care, mul- grele piedici, atunci cînd interesele

, Doritorii a ocupa aceste < scrierea lui, cred că n-ar mai in­ despre foloasele plantelor medi­ ca ele să fie legate de viaţă, să dut fluviului, instalaţiile unei sla- le locuinţe şi o mare cale.ferată. statului nostru, o cer.

posturii se vor adresa Secţiei ^ teresa pe nimeni. Alte 4 articole cinale şi realizările obţini te în trateze în articolele lor proble­ ţiuni de pompe. Intr-tuia diTi dimi- Propun Să scoatem minele ...Şi mi. s-a părut că prin gura lui

a V-a Drumuri şi Poduri De-^ sînt scrise din 15—16 august Orăştie în acest domeniu. In al me actuale, care interesează ma­ neţite lui ianuarie, eroul noslru şi-a afară I — a 'spus '.Anălolii SnhdreP. vorbeşte un întreg popor dé harnici
îmbrăpat costumul cauci'ucat, care-l Şapte scafandri ş-au oferit să-l a- şi. eroici constructori ai lumii noi.
i va, str. Horia, nr.. 2 . <I doilea arlicol — ce-i drept mai sa largă a. oamenilor muncii.

^V W W X W vA A V W V W W V In aceste articole se vorbeşte scurt — se arată despre felul P. POPA ir— kr—v/.v ' 'V'V '/'•V W 'V .'V —V.W - V 'V 'V ^ V V ' V ' / ' V W '

•.V / / / / 1/ a/ /g/t/j/ i?:j-/ \/i/j/*/iVu

*