Page 50 - 1958-10

Ami! X Nr. 1189 Miercuri Í5 octombrie 1958 P R O L E T A R I DI N T O A T E Ţ Ă R I L E , U N l Ţ l - V A i .1. Şcoala profesională din Hu­
nedoara, pe lingă furnalişti,
SES5i?fi 4 pagini 20 bani
ojelari, laminatori, pregăteşte

şi lăcătuşi. Sub îndrumarea
maistrului-profesor
Ioan Antal, viito­
rii lăcătuşi studia­
ză cu sîrguinţă.
Iată în clişeu pe

elevul Vasile Baba din anul

l executînd sub supraveghe­

rea atentă a profesorului, un

ciocan.

Oamenii din colectivă

-r—*/—»/—» ' r~* /—* A şuierat lung pe Maria Ocoli-
locomotiva care şan, pe Maria
Pregătiri intense 1 ç-;.p •-> •
aducea vagoane Iunie, pe Jefa
1 încărcate cu căr­ I Cîmpul de lîngă şosea ^ C o le c tiv is te le la r în d Grigorescu şi pe
toate celelalte.
1 bune, rod al cu h u r b a ţii H Ce secret vroia să afle Lucreţia

1 C rîşa n @ Muncă spornică

Colectivul de muncă al între­ 101 la sută sînt mulţi la U.I.L. 1

prinderii U.I.L. din Sebeş se Sebeş. '] Preocupări penfru «Sicarea
comunistă a clcwilor
străduieşte să întîmpine cu cin­ Tinerii întreprinderii, organi­ 1 muncii mineri­ Se întrec in
ste sărbătorirea celei de a 41 zaţi în formaţiuni artistice, se
'J lor din Valea Jiului: Colectiviş­ de rînduri întregi ca să-i cu­ spor. Grămezile se măresc par­
)
aniversări a Marii Revoluţii străduiesc cu sîrguinţă seară ) tii din Simeria Veche au privit prindem, se întreceau in mun­ că înciuda căruţaşilor Petru

Socialiste din Octombrie. de seară să-şi îmbogăţească în- 1 o clipă trenul, apoi şi-au îndrep­ că. Toţi munceau de zor. Ceva Boldor, Gheorghe Beldescu şi La şcoala pedagogică din Deva există o preocupare deo1
tat privirile spre şoseaua na­ deosebit: la munca aceasta, mai sebitâ pentru educarea comunistă a elevilor. Ţinînd cont că aici
Muncitorii fruntaşi ca Gheor- tr-una repertoriul. Echipa de 1 ţională pe unde treceau cami­ grea decit la curăţat, două fe­ Nicolae Bota, care transportă se pregătesc viitorii învăţători, cadre care au sarcina nobilă, de
oane încărcate cu marfă pentru mei, Zenovia Bîrcean şi Bufa căruţă după căruţă. a creşte şi educa noi generaţii de oameni, viitori constructori
ghe Olaru, Elisabeta Tonei, E- teatru însoţită de echipa de 1 sate. Munca a fost reluată peste Vian, lucrau alături de bărbaţi ai socialismului, conducerea şcolii, colectivul didactic, iniţiază
lisabeta Drăghici, Ştefani Mar­ dans a prezentat programe ar­ 1 întreg cîmpul „Fişier“. Aici lu­ şi nu rămîneau deloc în urmă. Munca merge înainte. S-a ter­ şi acordă interes educării comuniste a elevilor. Astfel, în cele
crează colectiviştii gospodăriei Aveau ( cum am aflat mai tîr- minat şi ultima postată din cîm­ 5 săptămîni care au trecut de la începerea cursurilor, s-au în­
tin, Elisabeta Nicula, Cornel tistice în localitate şi în depla­ 1 „Ogor nou“ din Simeria Ve­ ziu) o mică răfuială cu bărba­ pul „Tisler“ de pe care a fost fiinţat deja cercuri, politice. In cadrul acestora elevii primesc
Sara şi Elisabeta Godja care-şi sare la Draşov, Cîlnic, Orlat I che. Sînt la recoltatul sfeclei de ţii. Cineva a spus, fie chiar în recoltată sfecla de zahăr. Co­ noţiuni despre politica internă a statalul nostru, citesc in co­
1 zahăr. Ne-arn oprit şi noi şi, ca glumă, că femeile sînt mai sla­ lectiviştii din Simeria Veche se mun presa, audiazâ conferinţe, discută despre problemele im­
îndeplinesc sarcinile de plan în etc. IRINA SUSAN între vechi cunoştinţe, schimbul be la lucru. Şi acum, iată că îndreaptă acum spre altă parce­ portante ale politicii internaţionale.
) cele două colectiviste se ţin la lă, tn alt cîmp, însoţiţi de ve­
proporţie de 1 0 0 ,1 0 la sută şi corespondentă 1 de cuvinte şi impresii s-a făcut nnd cu bărbaţii. Ba, uneori îi Recent, cu elevii acestei şcoli s-au organizat cîteva mitin­
repede. Colectiviştii scoteau sfe­ moi şi întrec în hărnicie. selia şi dragostea de muncă. guri., in cadrul cărora elevilor li s-a citit mesajul adresat de
1
cla mare cu furcile special ¦lu­ Aşa sînt ei, colectiviştii din Si­
Angajamente ce vor 1
1 meria Veche. Neîntrecuţi in hăr­

deveni fapte 1

1

)

j crate pentru treaba asta. Cresc Singură, ginditoare, lingă o nicie, oameni care ştiu prin tov. N. S. Hruşciov, preşedintelui Eisenhower şi. s-a lămurit
grămezile de sfeclă. In urma lor grămadă de sfeclă, Lucreţia Cri- munca lor să scoată recolie bo­
In cinstea celei depăşească planul conducerea cinema­ ) o droaie de colectiviste curăţau şan curăţa ele zor cu custura. gate din pămîntul lucrat cu atî- problema provocărilor agresive americane în strîmtoarea Tai-
de producţie — bi­ tografelor din re­ 1T de zor pămîntul de pe sfeclă, Făcea singură în gind socoteli. ta sirg. van. De asemenea lot prin mitinguri, elevii au adus un salut
de a 41-a aniver­ lete de spectatori şi tăiau frunzele şi din amestecul Voia să afle ce .producţie va ieşi H călduros celei de a 9-a aniversări a R.P. Chineze şi R. D. Ger-
sări. a Marii Revo- Încasări, — să în­ giune va asigura i de verde-gri apăreau grămezi la sfecla de zahăr şi cit reali­ <> mane.
fiinţeze pină la 21 organizarea
luţii Socialiste din fe stiva­ 1 noi albe-gălbene. zează gospodăria colectivă din
Octombrie şi a ce­ Ioan Munteanu Barba, Ariniie
I valorificarea ei. l-au ieşit cifre
lei de a 10-a ani­ noiembrie ecrane lurilor filmului so­ 1 Negoescu, Ion Dobrescu, alături mari. Se bucură.
versări de la na­ late la următoarele vietic, cicluri de fil­ 1 de Petru Borşei, Ipan Lazăr şi
1 alţii, pe care nu-i mai putem e- Din rindul celorlalte colecti­ Producfse mare-prej de cost scăzut
ţionalizarea cinema­ cinematografe: „Fi- me sovietice şi ci­ 1 numără pentru că ar fi nevoie viste iată pe Rozina Dărăban,
limoji Sîrbu“ Deva,
tografelor din R.P.R. „7 Noiembrie“ Pe­ cluri de filme pe 1
(2 noiembrie), în­ troşani, Haţeg, Te­ )
treprinderea cine­ tema „Să cunoaş­ 1 După ce au tost repartizate — spuneau unii dintre siderur- 16.500 tone laminate, 3.434 to­
la începutul anului sarcinile de gişti. Dacă vom şti să le valo­ ne fontă, aproape 30.000 ton®
matografică regiona­ rn.9 şi Alba Iulia. tem U.R.S.S.", sim­ ) Tinerii în excursie producţie pe secţii, în cadrul rificăm, noi vom putea dă pa­ cocs metalurgic, 48.552 tone mi­
lă îşi propune să hi acelaşi timp, pozioane etc. ) Combinatului siderurgic din.H u­ triei metal mai ieftin şi mai nereu aglomerat etc.
nedoara, ele au fost analizate şi mult decît prevăd sarcinile noas­
1 dezbătute pe larg în cadrul adu­ tre de plan. Deservite şi îngrijite bine, ii-
tilizate raţional, agregatele
Fruntaşă p e ra m u ră 1 De curînd un grup de tineri Grupul de excursionişti a vi­
cie la sectorul V al minei Vulcan zitat în primul rînd Co.: citul
1
1

1 au organizat o excursie în ora­ siderurgic Hunedoara unde au nărilor organizaţiilor de partid Şi, într-adevăr, cele spuse au combinatului au dat anul aces­
şul Hunedoara. Din rîndul admirat •acţiunea patriotică a si- şi sindicale. Gu acest prilej nu­ ta o producţie mult mai mare
D c:. ursionişti lor au făcut parte meroşi muncitori, ingineri şi teh­ Roadele unor insfiati^e decît în anii trecuţi. Bunăoară
ALBA IULIA (de la subredacţia noastră voluntară). — 1 tineri fruntaşi în producţie ca ; derurgiştifor întreprinsă pentru nicieni au venit cu preţioase pro­ la oţelăria Siemens Martin nr.
înfrumuseţarea combinatului pre­
întreprinderea de Construcţii şi instalaţii căi ferate din Alba 1
Iulia a primit zilele trecute drapelul de întreprindere fruntaşă )
) bobinatorul Cornel Măruşan, e- cum şi lupta acestora la locurile puneri privind măsurile ce tre­
pe ramură pe primul semestru al anului 1958. 1. cu aceleaşi cuptoare s-a pro­
Decernarea acestei înalte distincţii s-a făcut pentru depă­ 1 de muncă pentru a da patriei cit buie luate pentru realizarea
1 leciricienii Dumitru Buică, Ale­ mai multe tone de oţel şi fontă şi depăşirea sarcinilor de plan început să fie traduse în fapt. dus în primele 9 luni din acest
şirea planului de producţie la toţi indicii cu 6 la sută, pentru 1 xandru Urzică şi Petru Moraru, clin acest an. încă din primele luni aţe anu­ an cu 11.507 tone oţel mai mult
lăcătuşii Aurel Ghietroiu, Ioan peste plan. lui, oţelarii de la oţelăria Sie­
realizarea unei creşteri a productivităţii muncii de 6 la sută şi 1 Dincă şi alţii. — Resurse locale sînt multe mens Martin nr. 1, au pornit decît în perioada corespunzătoa­
IOAN PARDOŞ acţiunea de a depăşi zilnic pro­ re a anului trecut. Laminatorii
pentru reducerea preţului de cost a lucrărilor în aceeaşi pro­ 0I sovietici la urcarea. în ducţia de oţel planificată pe fie­ combinatului au produs cu ace­
porţie. Cu prilejul festivităţii, au fost confirmaţi ca fruntaşi în care m.p. vatră de cuptor. Tot leaşi agregate mai mult decît în
V aceeaşi perioadă a anului trecut
producţie numeroşi salariaţi ai întreprinderii.

PETRU TOMA 1

Deputaţii raportează alegătorilor autobuse şi tramvaie. ei au pornit ulterior iniţiativa cu 11.939 tone laminate. S-a
de reducere a preţului de cost
Un rînd format din cîte pe, tona de metal. Stîrnind un produs de asemenea mai mult
unul aşteaptă în ordine viu interes în rîndul siderurgiş- decît în primele 9 luni ale anului
tilor, aceste iniţiative au tost ex­ trecut cu 88.598 tone cocs me­
Intîlniri între deputaţi şi ale­ 7 ani în satul de reşedinţă In- Cîtevo zile if* U R. S. $, urcarea în autobus, fără tinse şi aplicate la specificul de talurgic, cu 68.733 tone mine-
gători au avut loc pînă acum în trega'lde făcîndu-se în acest, sens înghesuială şi scandal. muncă al agregatelor, şi de că­ feu aglomerat etc,;
cea mai mare parte a localită­ demersuri pentru a primi sprijin tre colectivele celorlalte secţii
ţilor din raionul Alba. oin fondul centralizat şi că pro­ La Odesa am vizitat din combinat. La producţia realizată anul ă-
punerea de a se instala telefon cesta, siderurgiştii combinatului
O astfel de întîlnire s-a ţinut în comună se va realiza în cu- De mai mulţi ani do- costat ia Soci. (magi- tratament, avînd condiţii şi o serie de magazine Hotărîrea siderurgiştilor hune- din Hunedoara au înregistrat în
şi în comuna Intregalde. mei doreni de a da patriei metal primele 8 luni ale anului, econo­
deputatul Cirigore Mureşan a ra­ rînd de către telecoristructii. ream să vizitez Uniu- nea care m-a întîmpinat excepţionale, de stat. Peste tot raftu- mai mult şi mai ieftin şi roa­ mii la. preţul de cost planificat
portat în faţa a 426 de alegători dele aplicării iniţiativei pornite pe întreg combinatul în valoare
c.ă multe propuneri făcute de dîn- In felul acesta au mai rapor­ nea Sovietică. Doream este greu să o exprim De aici am mers la rile sînt pline cu tot felul de ei, sînt ilustrate prin reali­ de 14.332.000 lei.
şii s-au realizat. De exemplu, să văd oraşele, oamenii în cuvinte. O grădină, !alta. Deopotrivă am fost de produse alimentare, zările obţinute. Numai în primele
dispensarul medical a fost înca­ tat şi alţi deputaţi raionali ca 9 luni şi 7 zile din acest an, o- Trebuie arătat însă că în ceea
drat cu personalul medical co­ şi viaţa lor. un parc imens, cu vile impresionat de grija şi textile, încălţăminte etc. ţelarii de la cuptoarele Siemens ce priveşte ieftinirea preţului de
Victor Păşteanu la Ţelna, Ilie Martin vechi, acei care au ini­ cost al metalului, au toate sec­
La începutul lunii sep- care s'n* adevărate ope- preocuparea care exista Mărfurile în magazine ţiile combinatului depun aceleaşi
Fulea la Benic, Iulian Cetean la
tembrie, această dorinţă re ar^ a?a ara*^ în această staţiune sţnţ frumos prezentate,
Sir.emţ, Nicolac Pienaru la Si- a mea a devenit reali- staţiunea balneo-clima- balneo-climaterică, pen- cu mult g Ust ceea ce a_
bişeni şi alţii.
zabilă. Consiliul regio- L'r'Ci‘ Soci. Parcurile tru sănătatea oamenilor trage pe cumpărători,

nai A.R.L.U.S. llunedoa- ?' spaţiile verzi sînt pli- munci;. Am vizitat sta- Impresiile culese în a-

ra, drept recompensă ne 0 bogată vegeta- ţ;linea cîteva zile. Condi- ceasta călătorie de neui-

respunzător, s-au continuat lu­ La toate aceste întîlniri ale pentru activitatea depu- ¦'e‘ ^ 'c'' ^uPa cum ne‘a ţhle de odihnă sînt ex- tat în Uniunea Sovieti- ţiat acţiunile de sporire a pro­ eforturi. In secţiile furnale, de
crările pe drumul raional „Roi- gâtorii şi-au manifestat mulţu­ să în cadrul asociaţiei explicat ghidul, cresc celente. Fiecare cameraă că sînt multe. Ele îmi ducţiei şi ieftinirea preţului de pildă, consumurile specifice de
c.a", s-a îmbunătăţit aproviziona­ mirea faţă de felul cum îşi des­ ca activist voluntar, mi-a peste 7.000 specii de are un coniort excepţie vor stăruiveşnic în a- cost, au dat peste prevederile multe ori sînt depăşite, preţul

rea cooperativei cu mărfurile făşoară activitatea cei căror le- acordat o excursie în U- plante şi arbori. Dar na ' nuntire. Toate mi-au dat planului de producţie 18.764 to­ de cost al tontei oscilează înspre
necesare, s-au terminat şcolile au încredinţat mandatul de de­ Elax- mai. muu .m-au ..i.mpr.e.sio- U, , IRI)CnSCScăalmătovrii.zai.,tfaăt,cuotraaşuinl. nimoi.ag.şiin. ef.aer.icc.iltaerăpe a vieţii ne de oţel, iar în primele 8 luni creştere. Colectivul de ingineri
din satele Sfîrcea şi Griteşti etc. putaţi şi s-au angajat ca şi pe numea oSuovviit.eitKic.căi. care o ale anului au economisit prin şi tehnicieni din conducerea a-
vnto'r să-i sprijine în toate ac­ reducerea preţului de cost, su­ cestor seGţii ar trebui să dea o
De asemenea deputatul a mai cursia am făcut-o pe nat aici oamenii. Mii de Odesa. Şi în acest oraş trăiesc azi oamenii so- ma de 6.855.413 lei. mai mare importanţă măsurilor

motonava Transilvania, oameni ai muncii dince-mi-am dat seama de con- vietici.

arătat că este în studiu pro­ ţiunile lor. După 25 de ore de le mai diferite regiuni diţiile bune de viaţă pe VASILE MIHU Tot în perioada de la 1 ianua­ ce trebuie aplicate în vederea

blema construirii unei şcoli de Z. CORJAN călătorie pe mare, am a- ale U .R.S.S. îşi petrec care le au oamenii sovie- preşedintele C. O. rie la 8 octombrie, siderurgiştii ieftinirii preţului de cost al ton­
aici concediul tici. Mult m-a impresio- raional A.V.S.A.P.
de la Hunedoara au produs peste tei. . . .....
de odihnă şi de nat conduita oamenilor
Sebeş sarcinile planului de producţie A. Z.

In cadenţa marşurilor fanfarei, co. Sărbătoarea tineretului
Ioane lungi de oameni ai tmincii, ii-
Tov. Ilaţegan neri şi elevi, pionieri, s-au Indrepiai D IN O R A ŞU L D E V A
Ioan II de la spre noul stadion. Acesta, şi-a des­
fabrica „Arde­ chis pentru prima oară porţile in lat de 'dimineaţa pînă seara in acea Alături de odnirile celor mai în gurilor, au fost răsplătite cu vii a-
leana" din Alba faţa unui numeros public, a sulelor zi de toamnă însorită. Rînd pe rînd vîrstă, formaţiile corale ale iuiuror plauze. Suitele de dansuri ardeleneşti,
Iulia lucrează de sportivi şi demonstranţi. s-au perindai prin ţaţa sutelor de şcolilor din oraş au interpretat cit ceardaşurile de pe Mureş, ţarinile ş:
ta maşina de haţeganele celorlalte echipe, au a-
stanţat piese Dină onorul, demonstranţii trec spectatori jormaţiile artistice care succes cîntece patriotice, de masă dus cu ele clanul şi prospeţimea iu-
principale. In prin !aţa tribunei, iar după solemni­ s-au străduit să aducă pe, scenă iot şi numeroase cinlece populare, racterisiică sărbătorilor ' tineretului.
fiecare lumi. de- it0 %. tatea deschiderii celui de-al Ill-lea
păşeşte planul festival al tinerelului din oraşul Minunate au fost şi cintecele so.
cu 4 la sută. Deva, pe stadion n-au rămas decit
giînnaştii, Intii, 300 de gimnaste, e- Gu fiecare răsărit şi apus de soare, ziua festivalului oră lişiilor vocali şi instrumentişti. Doi­
IN FOTO: leve ale şcoUIor, au executat cu sie-
Tov. ILaţegan guleţe roşii cîteva exerciţii reuşite de şenesc al tineretului se apropia tot mai mult. In întreprinderi-ţ nele sau invîriitele interpretate dc Du­
gimnastică. Locul fiecărei gimnasie
Ioan II lucrînd esie luai apoi de cîte un elev. Sta. le şi instituţiile oraşului Deva, ca şi în şcoli, fierberea era mare. mitru Rădoi, elevele Cornelia Suciu
la maşină. diotwl era invadat de alb. Exerci­ Tinerii se pregăteau cu intensitate pentru a cinsti acest eve­ şi Virginia Resiga, iaragoiisiul L.e-
ţiile lor au încintai ' privirile specia- niment cu noi şi frumoase succese la locul lor de muncă. ?n onte Darie etc., au fost mult apre­
lorilor_ La sfirşilul programului de ajunul festivalului, oraşul s-a pregătit şi el de sărbătoare; ciate. Reale ialcnle au existat şi
gimnastică, iinerii sportivi au înscris steguleţe, flamuri, lozinci luminiscente şi pancarte îi împodo­ printre recitatori; îndeosebi iinerii
cu corpurile lor şase litere dragi — beau multicolor străzile. Ioan Man, Lazăr Ladislau, Gabriela
P.M.R., U.T.M. Novi şi Ana Crişan au dat o inter­
Şi iată că mult aşteptata zi a sosit, pretare meritorie poeziilor recitate.
Pe stadion programul a coniinuat
apoi cu compe'tiţii atletice. întrecerile ¦^r Ciad vălul serii a prins să se lase

sportive s-au desfăşurat paralel şi pe ce au mai bun tn repertoriul lor şi Cunoscuta echipă de dansuri de la pe estrada improvizată, tinerii mai
să obţină un loc dé frunte in con­ T.R.C.L.II. s-a afirmat şi de data a- dansau şi ciniau încă. Retragerea cu
bazele sportive ale şcolilor şi aso. cursul artistic iniţiat de organizatorii ceasta ca cea mai bună formaţie de torţe, jocurile de ariiţicii, au brodat
festivalului orăşenesc. dansuri populare din oraşul Deva. pînă noaptea Urziţi întunericul, în
ciaţiilor sportive din oraşul Deva. Masiviiaiea ei, caliiaiea artistică a
Cinlecul, !ocu!, recitările, s-au ţinui interpretării dansului din Oaş, vigoa­ timp ce perechi, perechi dc tineri şi
Pe scene teatrului lanţ, deleclind ore in şir pe iinerii virslnici dansau in piaţa din faţa
sau virstnicii doritori de arlă şi !ru­ ' sfatului popular regional.
de vară şi estrad ă
mos. rea deosebită şi stilul autohton ai fi­ Începuse carnavalul...
Teatrul de vară şi estrada impro-
' vizată in centrul oraşului, au fremă-

\