Page 51 - 1958-10

1 \ y1 ¦>

Paori 2 'DRUMUL SOCIALISMULUI N f . ÎTH9

BfBRSHSDSBHSSSfiBBSHHflXBSffSSSESnBRBMBIBHEra

IN Z IL E L E A C E S T E A Creşterea producţiei — Ştiri din Roşia de Secaş

Ia gospodăria agricolă în atenţia comuniştilor Alegeri pioniereşti

SEBEŞ (de la subredacţia noastră

cfe stat din B o z Recent a avut loc adunarea gene­ Darea de seamă a scos la iveală voluntară). — La şcoala de 7 ani din
Roşia de Secaş alegerile pioniereşti
0 Insămînfările de toamnă sînt terminate rală de dare de seamă şi alegeri a şi unele lipsuri oare s-au manifestat sînt în toi. Pînă în prezent s-au ales
0 Se livrează mari cantităţi de fructe şi struguri organizaţiei de bază a fabricii de tri­ în munca organizaţiei de partid. Rău preşedinţii grupelor şi preşedinţii ce­
cotaje „Sebeşul“. Atît din darea de este însă că deşi unele lipsuri au lor 4 detaşamente de pionieri.
^ Pregătiri pentru vinificare seamă, d t şi din discuţiile purtate pe fost cunoscute dinainte de către birou
In cadrul adunărilor de alegeri,
Cum se aşteaptă iarna ? marginea acesteia de către membrii şi şi de către alţi membri de partid, to­ pionierii au ridicat o serie de proble­
me privind îmbunătăţirea muncii pio­
candidaţii de partid, a reieşit că orga­ tuşi nu s-au luat măsuri din timp niereşti din această unitate. Cadrele
didactice ale şcolii au sprijinit efectiv
¦$ nizaţia de bază şi-a îmbunătăţit sim­ pentru înlăturarea lor. Trebuie ştiut că pregătirea şi desfăşurarea alegerilor.
Acum se fac pregătiri pentru alegerea
o T yr unea bine organizată în ha. este apreciabilă, ca şi ia>p- % ţitor activitatea, că a crescut rolul ei nu este suficient să sezisezi la adu­ preşedintelui de unitate.

o i.*JL gaosDpoodăriile agricole de tul că iîn timp de numai cîteva * de conducător în lupta pentru mărirea nări lipsurile, ci e necesar să lupţi C o n stru cţii

% stat face ca aceste unităţi in zile s-au strâns aproximativ j producţiei şi reducerea preţului de cost în mod practic pentru lichidarea lor. din contribuţie voluntară

% diferitele campanii să fie pri- 160 tone de cartofi de pe „ al produselor. Nu­ Adunarea de dare de Darea de seamă, De curînd, în păşunatul comunei Ro­ In acţiunea de înfrumuseţare a Combinatului siderurgic
* mele care se achită de saroi- ha. Pentru terminarea strin- J mărul membrilor şi seamă şi alegeri a orga­ cit şi discuţiile, nu şia de Secaş au fost terminate două Hunedoara, o contribuţie înseninată au aout-o şi muncitorii de
% nile importante ce le revin, ca sului cartofilor de pe restul d e j al candidaţilor de nizaţiei de bază de la au dezbătut mai pe fîntîni cu apaduct. Prin această acţiu­ la 6.F.U. care au prestat, ţin mare număr de ore de muncă
X principale furnizoare de cerea- suprafaţă —„ 21. ha. ,—. munca •. partid a crescut iarg munca desfă­ ne s-a înlăturat neajunsul ce exista de voluntară.
* le-marfă. înzestrarea lor cu se desfaşoara in continuare c u , simţitor. şurată în rîndurile ani de zile — imposibilitatea de a
femeilor muncitoa­ adăpa vitele scoase la- păşune. IN C LIŞE U : O brigadă formată din muncitorii de la
mijloacele tehnice moderne, îm- rezultale bune. G.F.U. in timpul lucrului.
De asemenea, a fabrica „Sebeşul" re, activitatea şi a- Construirea acestor două fîntîni s-a
« binarea elanului in muncă cu T n privinţa pregătirilor pen- # făcut din suma de 40.000 lei realizată
prin contribuţia voluntară a cetăţenilor.
® înţelegerea justă a rolului gos- tru campania de vinificare * portul acestora în
Alegerea com ifeiului
o podăriilor de stat sînt factorii — cunoscînd că ponderea m a -* fost scos în eviden­ comunal sin d ical

¦ care determină obţinerea unor re în gospodărie o are sectorul* ţă şi faptul că comuniştii au desfă­ producţie, deşi ele formează majorita­ Zilele trecute, salariaţii din Roşia de
Secaş şi satul Tău şi-au ales comite­
producţii sporite. Constatările viticol — s-au luat din timp® şurat o muncă perseverentă pentru e- tea muncitorilor în această fabrică. tul comunal sindical mixt şi comisia MAI MULTA ATENŢIE
<* acestea le-am putut face de măsurile necesare. S-au repa- « ducarea şi calificarea cadrelor tinere Odată cu alegerea noului birou, co­ de judeoată sindicală.
t curind vizitînd şi gospodăria rat şi vopsit 2 0 de prese o de muncitori nou veniţi în fabrică, difuzării cărţii la safe
pentru mobilizarea întregii mase de muniştii s-au angajat să dea un a- Comitetul comunal sindical s-a con­
J agricolă de.stat din Boz, raio- (teascuri) pentru zdrobirea* stituit, din 7 tovarăşi salariaţi ai co­
munei. Ga preşedinte al comitetului
% nul Sebeş. strugurilor, după cum şi b u -» muncitori la traducerea în viaţă a sar­ jutor mai concret noului organ, să sindical a fost ales candidatul de par­
tid Berea Sebastian,.
t Această gospodărie nu are toaiele cu o capacitate de pes- ; cinilor de producţie. lupte cu răspundere pentru educarea om în anumite sate ce i-au fost
IULIAN 10NAŞ încredinţate de către comitetul
J o vechime prea mare. Actul de te două vagoane au fost spă- Atenţia comuniştilor pentru mărirea şi creşterea noilor cadre, pentru creş­ Biblioteca sătească din Zam executiv al sfatului popular co­
Hunedoarei este o instituţie culturală munal şi că nu a reuşit să a-
X „naştere“ i-a fost eliberat in late şi vopsite. Pentru a avea producţiei îşi găseşte expresia în fap­ terea producţiei, pentru reducerea pre­ care îşi cunoaşte în bu­ tragă în întovărăşiri cîţiva ţă ­
rînd, el a fost pus sub protecţie, con­ nă măsură atriibuţiunile ce-i rani m uncitori; socotim însă că
t primăvara acestui an prin dez- asigurate vasele necesare, şti- tul că sarcina de plan pînă la i oc­ ţului de cost şi realizare de econo­ stituind- un monument tehnic. reviin pe linia difuzării printr-o mai concretă organiza­
cărţii in rândul oamenilor re a bibliotecilor volante, atra­
% arondarea gospodăriei de stat ind că recolta de struguri es- tombrie a. c. a fost îndeplinită în pro­ mii. Ei s-au angajat să militeze în­ Industria siderurgică s-a dezvoltat muncii. Cei 635 de cititori cu gerea în jurul acestora a colecti­
apoi in legătură cu uzinele din Hu­ cele 4.500 volume citite în acest velor care să contribuie la difu­
din Apoldu de Sus. De la în- te foarte mare în anul acesta, porţie de 101,6 la sută, iar preţul de continuu pentru ridicarea rolului de nedoara. Dezvoltarea de azi a combi­ an, cît şi unele acţiuni de masă, zarea cărţii, desfăşurarea anu­
natului siderurgic a intensificat şi ex­ dovedesc că bibliotecara Tatiana mitor acţiuni de masă cu cartea
fiinţarea noii gospodării nu a s-au stabilit relaţii de ajutora- cost, datorită introducerii unui regim conducător al organizaţiei de bază, ploatarea minereului de fier din Poia­ Roznovan se preocupă pentru îri satele vizate pentru coopera­
na Ruscă. ’Această regiune, alături de realizarea planului ce a fost sta­ tivizare (cercuri de citit, prezen­
trecut multă vreme şi totuşi re cu sfaturile populare care, ’ sever de economii, a fost redus cu pentru respectarea cu stricteţe a nor­ farmecul arhaic al tradiţiei populare bilit bibliotecii din Zam. Pozitiv tări de cărţi, discuţii pe teme
şi de Incintătoarele peisaje, a fost este şi faptul că o bună parte legate de cooperativizare, etc.V»
constatările pe care le poţi în majoritatea lor, exceptînd % 3,5 la sută faţă de sarcina planifi- melor leniniste ale vieţii de partid. împodobită in zilele noastre cu roa­ din cititori (235) sînt ţărani aportul ei ar fi adus rezultate
E. A. dele unei activităţi creatoare. înflori­ muncitori şi întovărăşiţi din co­ şi mai bune. Această contribuţie
face _ chiar ca simplu vizita- pe cel din Luduş — acordă tot * i cată. toare. mună, 82 muncitori, 97 intelec­ a muncii cu cartea trebuie să
tuali, elevi, etc. Numai în luna fie mai mult apreciată şi stimu­
tor — sînt îmbucurătoare. Te- sprijinul pentru rezolvarea a- 1 Pe văile ce străbat munţii de fier septembrie au fost organizate lată chiar de comitetul comunal
ai Hunedoarei, aotivitfltea creşte zi de aici 3 recenzii, două seri de bas­ de partid şi comitetul executiv al
renul gospodăriei din Boz pre- cestei probleme. In pivniţele % zi. Valea Zlaştilor şi a Rumului, va­ me şi trei prezentări de cărţi, sfatului popular comunal, care,
lea de sus a Cernei şi regiunea „pă­ acţiuni care au atras la biblio­ n-au făcut totul pentru îndru­
Princare provoacă munţii de fier' ai durenilor" sini in continuă prefacere. tecă un mai mare număr de ci­ marea şi controlul activităţii bi­
zintă in general o configuraţie unde urmează să fie depozitat* titori. Biblioteca din Zam se bliotecii săteşti. Numai aşa se
amintesc despre transportul fierului de In anii puterii populare a fost con­ mîndreşte cu cititori ca Alexan­ poate explica faptul că tovarăşa
vinul, s-a făcut ® la Hunedoara la Sibiu, în schimbul struit şi drumul pină la Ghelar tot dru Manea, Gorina Crişan, Iu­ Roznovan n-a mai trecut aproa­
sării de la Ocna. pentru transportul fierului. Odată cu lian Stăniş, Silvia Lascu şi Ni- pe de două luni pe la bibliotecile
unele greutăţi dezinfectarea şi X aceste construcţii s-au realizat şi pro­ colae Burza. de care răspunde şi că activita­
încă din anul 1750 ia fiinţă pri­ funde transformări în viaţa materială tea acestor biblioteci se mărgi­
in desfăşurarea curăţ’enia con-®O Mediul natural al regiunii noa­ mul furnal de la Topliţa, iar in- 1806 şi culturală a obidiţilor de odinioară Bibliotecara Tatiana Rozno­ neşte — în cele mai bune cazuri
form regulilor \ stre, bogat în zăcăminte de tot felul, se construieşte furnalul de la Govăş- de pe aceste locuri. van răspunde în activitatea ei — Ia simple împrumuturi de
procesului mun­ a contribuit la dezvoltarea unei pu­ dia, cu o capacitate de 8.000 tone şi de 15 biblioteci ale căminelor cărţi.
ternice industrii hunedorene. Hunedoa­ fontă pe an. Acesta a funcţional pmă Munţii de fier ai Hunedoarei şi-au culturale. Una din acestea, a
cilor agricole. de întreţinerea t ra reprezintă azi forţa industrială me­ in august 1921. cu o întrerupere In oferit cu dărnicie bogăţia lor pentru căminului cultural din Gerbia, Este- necesar' ca în acţiunile
nită să stea alături de altele, la baza anul 1918 (care a constituit de fapt, progresul şi necontenita înflorire a tra­ a fost premiată în acest an, ca lor, bibliotecile săteşti şi cele alo
Mai mult deal locurilor pentru * economiei socialiste a ţării noastre. U- ultima perioadă din viaţa lui). La iului poporului din ţara noastră. căminelor culturale să foloseas­
riaşul şantier al muncii — Cetatea — dala sistării activităţii furnalului, lu­ bibliotecă fruntaşă pe regiune. ' că multiple şi variate forme do
decât şes, în condiţiile vinificare. Pentru a uşura mun- J oţelului — străjuieşte pe valea Cernei crătorii, exprimtndu-şi nemulţumirea şi B. BASSA Cu toate realizările obţinute popularizare a cărţii, să fie spri­
şirul de munţi Poiana Rusca, ale că­ plingindu-se de lipsa de lucru, tui fă­ jinite de toate organizaţiile de
pedoclimatice deosebite, mun- cile la îngropatul viţei, încă de % ror ramificaţii se pierd in valea Mu­ cut următoarea socoteală: tn primele în munca cu cartea ia Zam, este
.. .. , . „ , . - reşului. 6 luni ale anului 1821 furnalul a adus absolută nevoie ca tovarăşa bi­ masă şi mai ales de U.T.M. Con­
X citorn de aci si p , pe acum s-a transportat în vii % statului un venit de 224.000 lei. Sta­ bliotecară să acorde o mai ma­
Pe platourile acestor munţi, in po­ tul austriac, lăsind in ruină furnalul, re atenţie anumitor sectoare de trolul acestei activităţi trebuie
® tuaţia de a munci intens pen- cantitatea de 250 tone in g răşă-« ienile cu iarbă grasă ale „pădureni- a vrut să construiască aici o fabrică activitate ce revin bibliotecilor
lor", din vechi timpuri' crescătorii de pentru uneltele casnice, scule (hamor) săteşti în actuala perioadă. Este să constituie o preocupare de
rninte naturale. J oi şi vite şi-au construit „sălaşe" din care costa200.000 lei şi in care să cît se poate de condamnabilă
care s-au închegat altele, răsfirate_ A- lucreze numai 16 persoane, producind seamă a comitetului comunal
X tru realizarea în termenul sta- O irul lucrurilor bune, reali- J ceste plaiuri, sărace pentru agricultu­ un venit lunar de 10.000 lei, deci slaba preocupare pe care biblio­
ră, ascund in adincul pământului uria­ 120.000 lei anual. Lucrătorii care lu­ tecara din Zam a avut-o pînă de partid, iar sfatul popular co­
X bilit a diferitelor lucrări agri- V zate în gospodăria -de stat * şele zăcăminte de fier, care au ajutat crau aici, au cerut să se continue lu­ în prezent fată de sprijinirea —
ta dezvoltarea industriei grele, socia­ crul. Furnalul a fost insă părăsii. De prin acţiunile bibliotecii — dez­ munal să ia hotărîri concrete
t cole. Si este cunoscut faptul că Boz, continuă. In zilele aces- * listă, din zilele noastre. fapt, încă in anul 1882 au fost în­
*« daccouliou ‘uunuud,ceu. munca .en. t,.u.zi.asta- vteean,iredaeş•i.iersnoi.ci.otmimai. căestp;eîncăitvlaa *¦* fiinţate uzinele de fier din Hunedoara, voltării sectorului socialist din pentru îmbunătăţirea muncii bi­
^mp, totuşi conducerea gospo- 1 Furnalul de la Govăşdie a rămas pă­
O rezultatele bune nu întârzie sa răsit multă vreme, pînă cînd, de cu­ agricultură. Nu putem nega fap­ bliotecilor din raza sa de acti­
J .vinaaă. dariei s-a îngrijit să i a ’prime-* vitate.
*O?*o tul că bibliotecara nu a dus
In gospodărie, încă la data le măsuri pregătitoare pentru ¦ GH. L.
de 29 septembrie au fost termi- muncă de lămurire de la om la
iernarea în condiţiuni bune a \

¦oo « * • . m sam m tm le de toamne. ,n gfajdurţ „ f5cut curgţe. ;
o ni-a generaia> reparaţiile la uşi,*
o Pe întreaga suprafaţa plănui- iesle, asigurîndu-se pentru hra- *
na animalelor şi cantităţile de *
•o*•oO•XOîo>* cată 110 ha. — însămânţa- furaje: fin, trifoi uscat, pre- ţ
rea orzului s-a terminat. Efec- cum şi o însemnată cantitate
tuarea lucrărilor preliminare :
îngrăşarea terenului, curăţirea

?o*oo<* lui, arăturile pentru însămîn- (21,4 tone) de furaj siloz, Ori unde ne-am opri in munţii fie-
ţări, toate făcute la timpul po- In ce priveşte pomii, aceş- j ndui, nu este aşezare fără o cit de
trivit, in condiţiuni agratehni- neînsemnată urmă a unei vechi exploa­
tia au fost înveliţi cu material l tări miniere. Dintre cele mai însem­
nate zăcăminte de fier din această re­
o ce înaintate, au uşurat mult de protecţie împotriva rozătoa- *

munca pentru terminarea însă- relor, pe o suprafaţă de 30 ha. *

mînţărilor culturilor de toam- din totalul de 1 0 0 ha. livadă. X giune amintim: Gheţar, Govăjdia, Te-

nă. De altfel prin terminarea Aci însă, in livezile de pomi, * Uucul Inferior, Lunca Cernii, Vadul

acestor lucrări, gospodăria din datorită faptului că lipsesc ¦ Dobrii.

Boz se situează printre gospo- tractoarele, nu s-au făcut pînă % Aproape in fiecare loc, zăcămintele

dăriile fruntaşe pe Trustul re- acum arăturile, întrucît s’i ce-®4 de fier au fost exploatate din timpuri Mina Aninoasa are posibili o serie de consfătuiri de pro­
gional Gostat. lelalte atelaje cu tracţiune ani- J străvechi. încă din timpul orinduirii ducţie pe sectoare, cu partici­
sclavagiste romane avem mărturii des­ parea şefilor de brigăzi care
u numai in privinţa a- mală sînt folosite afară î n « pre exploatarea zăcămintelor jieroase
din Poiana Ruscă. La Valea Caselor-
ceasta lucrurile se pre- cîmp. Faptul poate întîrzia ter- * Ghelar, a fost găsit un cuptor rudi­ să- extragă mai mult cărbune au obţinut rezultate bune din
mentar săpat in stincă. In acest cup­ sectoarele fruntaşe, sau consfă­
zintă mulţumitor. Şi in proble- minarea complectă a lucrărilor * tor aerul era suflat printr.un foaie de tuiri de producţie ale sectoare­
mină. Minereul de fier era aşezai îm­
mele celelalte strînsul fruc- cje toamnă în termenul stabilit, t preună cu cărbunii de lemn. Cuptorul
era încălzit timp de 18 ore apoi se
telor, al strugurilor s-au în- A şa cum se prezintă starea ® obţinea un bloc de fier de 15 kg. lor fruntaşe, cu participarea şe­

registrat succese. Au fost cu- de lucruri în tînăra gos-« In feudalism exploatarea şi prelu­ Analiza muncii pe trimestrul ginerul Zeno, care a fost şeful conducerea minei, comitetul de filor de brigăzi de Ia cele ră­
crarea fierului au luat a şi mai largă HI la exploatarea minieră Ani­ sectorului 1! pînă spre sfîrşitul partid şi comitetul de întreprin-* mase în urmă. O metodă bună
lese şi livrate statului peste 27 podărie agricolă de stat din J dezvoltare. In timpul răscoalei din noasa, a scos la iveală o serie lunii august, s-a dovedit că nu dere pot să se declare mulţumi­ şi care nu se poate să nu dea
1784— 1785 şi înainte de această dată, de aspecte destul de curioase. are destulă experienţă pentru te numai cu schimbarea condu­ rezultate, este aceea de a se
tone de prune şi piersici, ca şi Boz, se poate spune că ea se X la „fabrica“ de la Hunedoara şi la In ce priveşte planul trimes­ cerii sectorului lăsînd în conti­ uniformiza pe cît posibil atîl
Mancei, lucrau iobagii împărăteşti din trial, e! a fost îndeplinit în pro­ conducerea unui sector de talia nuare lucrurile să decurgă de sectoarele din cadrul exploată­
cantitatea de 21 tone struwguri găseşte pe drumul unor reali-®O cauza cărora na încăpeau ceilalţi la porţie de 102,6 (a sută. Acesta acestuia. Controlul tehnic al lu­ Ia sine? Au făcut oare totul rii, cît şi brigăzile din cadrul
de masă. Paralel cu lucrările zări promiţătoare. Asiduitatea * lucru. Tot din acel timp documentele nu este un motiv de a ne face crărilor a lipsit aproape cu de- pentru a ajuta noua conducere aceluiaşi sector, în ce priveşte (
acestea, conducerea gospodă- cu care se lucrează aci este în- o* să ne declarăm mulţumiţi. Re­ săvîrşire, iar aprovizionarea să nu ajungă în vechea situa- mîna de lucru calificată şi cu
zultatul putea îi muit mai bun. locurilor de muncă cu materiale ţie ? Nu. experienţă, astfel îneît, să nu
riei s-a orientat şi asupra re- • săşi garanţia unor şi mai bu- * Şi aceasta ne-o confirmă însuşi s-a făcut într-un mod cu totul mai existe situaţia ca la unele
faptul că pe luna iulie, plănui defectuos. Nu se pot spune lu­ La mina Aninoasa, sînt şi din sectoare, aceasta să abun­
coltării .cartofilor.. Producţia ne rezultate in viitor, O$O?$** } a fost realizat în proporţie de cruri bune nici despre numărul sectoare care lucrează birr: şi de, iar în altele să iipsească a-
medie de peste 10.000 kg. la N- CAZAN 104,9 Ia sută, pe septembrie în mare de învoiri fără motiv te­ obţin rezultate frumoase. Aşa proape cu desăvîrşire.
meinic. este cazul sectorului î, care,
va rula pe ecranai cinematografului
„Filimon Sîrbu” din Deva intre 15 şi proporţie de 104.1 la sută, iar Conducerea sectoarelor tre­
16 octombrie a. c.
în august procentul de realiza- C#N CILIU M IIL E buie să pună un accent deo­
, re se ridică abia ia 98,7 la su- sebit pe întărirea disciplinei

i tă. Aici este bine să insistăm e a s r m s n i f some ir a iiM E S im iu în muncă, aprovizionarea cu
$ puţin, asupra influienţei ce au materiale a locurilor de muncă,
„Spioana din Hongkong", produc­
ţie a studiourilor din R. P. Chineză, UONGKONli ( avut-o diferite sectoare în obţi- Dar vinovaţi de această si­ deşi în luna august a pierdut organizarea judicioasă a tran ­
este un nou film de aventuri inspirat > nerea rezultatelor de mai sus tuaţie se fac şi biroul organiza­ cca. 8 .0 0 0 tone de cărbune prin sportului şi controlul riguros
din lupta eroică a securităţii de stat ţiei de partid şi comitetul de reducerea a două locuri de al lucrărilor miniere.
împotriva agenţilor contrarevoluţio­ şi asupra căilor prin care aces­ secţie a! sectorului, care trebu­ muncă, totuşi a îndeplinit pla­
nari. ¦ tea puteau fi îmbunătăţite. iau să seziseze ia timp starea nul trimestrial în proporţie de Un rol însemnat în această
de lucruri şi să tragă la răs­ 103,5 la sută. privinţă revine comitetului de
Acţiunea !!Imului povesteşte peripe­ Excluzînd căzui sectorului pundere conducerea sectorului partid şi comitetului de între­
ţiile unui ofiţer al securităţii de stat, IV, care din motive obiective, pentru faptul că a persistat în Astfel de rezultate nu se pot prindere, care trebuie să veghe­
deghizat ca spion, care izbuteşte să cauzate de volumul mare al lu­ situaţia descrisă. Cu toate că obţine decît printr-o judicioasă ze ca munca birourilor de par­
pătrundă pînă în centru! spionajului a- crărilor de asanare din această a fost schimbată conducerea tid şi a comitetelor de secţie
merieah, capturind' astfel întreaga re­ perioadă, şi-a îndeplinit planul sectorului, totuşi, consfătuirea organizare a muncii, în urma a | sectoarelor să fie axată pe
ţea de complotişti. trimestriai în proporţie de 97,9 cu şefii de brigăzi, ce a avui unor măsuri tehnico-organizato- problemele esenţiale ale pro-
ia sută, la Aninoasa sînt sec­ loc într-una din zilele trecute, rice menite să ducă ia o bună ducţiei.
Abundind în situaţii neprevăzute şi toare care lucrează sub posibi­ a mai scos la iveală o serie de aprovizionare cu materiale a
dramatice, care scot in lumină inteli­ lităţile lor reaie. Aşa este ca­ lipsuri în ce priveşte aprovizio­ locurilor de muncă, la o bună Dacă în viitor, conducerea ?
genţa, calmul şi eroismul unui tlnăr zul sectorului ÎI, care în luna narea cu materia! lemnos şi funcţionare a transportului de minei va trage concluziile ne- \
patriot chinez, filmul ¦ţ,Spioana din august a realizat abia 93,7 controlul tehnic al lucrărilor, material util şi la întărirea dis­ cesare asupra activităţii din \
Hongkong" este una dintre realiză­ la sută din plan. Şi aceasta, din ceea ce face ca sectorul să ex­ ciplinei în cadrul sectorului. trimestru! III, surprizele de a- \
rile captivante ale cinematografiei din motive cu totul subiective. în tragă încă sub posibilităţile sa­ cest gen vor dispare cu desă- )
Republica Populară Chineză. primul rînd, conducerea secto­ le reale. Experienţa sectorului I meri­ vîrşire, iar realizările obţinute ^
tă toată atenţia. Ea trebuie să
Filmul „Spioana din Hongkong" rului nu a pus accent pe disci­ Sie împărtăşită şi altor sectoa­ Ia sfîrşitul trimestrului IV vor \
re şi pentru aceasta sînt me­
plina în muncă, fapt ce a făcut oglindi posibilităţile reale ale j

să-i scape frânele din mînă. In­ Se pune întrebarea: dacă tode. Astfel, pot fi organizate minei. •’* \

<*^ n/ V N/v nA'V'"

\ f / »< \