Page 52 - 1958-10

Mr. 1189
De la Întovărăşire la gospodăria colectivă
O zi de mare
sărbătoare
Peste Dobra, veche aşezare de pe
rîul ce-i poartă numele, se revărsase
duminica trecută parcă mai multă lu­
mină ca oricînd. Drapeluţele înşirate
pe sfori ce traversau în zigzaguri pe
deasupra străzilor, oamenii, neobişnuiţi
de mulţi şi îmbrăcaţi în cele mai fru­
moase haine de sărbătoare făceau ca
satul să strălucească, să aibă un as­
pect deosebit, un aspect de mare săr­
bătoare.
Şi, într-adevăr, în această zi a fost
o nrare sărbătoare pentru dobreni. Un
număr de 86 familii de întovărăşiţi
s-au convins că gospodăria colectivă
este o formă de cooperare superioară,
care asigură membrilor săi venituri
mult mai mari decît întovărăşirea şi
o viaţă mai îmbelşugată şi civilizată.
De aceea ei s-au hotărît să treacă de
la întovărăşire la marea gospodărie
colectivă. Şi au trecut. In ziua de 12
octombrie, în acea duminică însorită
de toamnă, au sărbătorit inaugurarea
tinerei gospodării colectivei, căreia i-au
dat denumirea de „Dr. Petru Groza“.
Dar nu au sărbătorit-o numai ei. A
venit tot satul la marea sărbătoare, ba
şi numeroşi ţărani muncitori din satele
din jur. Vestea inaugurării noii gos­
podării colective a ajuns în toate col­
ţurile regiunii, pînă pe dealurile Un-
gureiului şi ale Clinicului din raionul
Sebeş, sau pînă la Ţelna, satul de lă
poalele munţilor Trăscăulul şi la 0 -
breja şi Cistei de pe Tîrnave. Delega­
ţii de colectivişti din aceste localităţi
au venit cu camioanele gospodăriilor
lor să salute pe noii colectivişti. Au
adus şi daruri. Colectiviştii din Cîlnic
le-au adus celor din Dobra două mie-
luţe de rasă, porumb şi alte produse,
cei din Ungurei au adus 4 scrofiţe de
prăsilă şi două mielule, colectiviştii din vorbesc de la sine despre acest lucru. |
Deva le-au adus şi ci 2 porci şi un
plug. Nici colectiviştii din raionul Alba
nu au venit cu mina goală. Cei din
Cistei au dăruit 2 porci şi un viţel,
cei din Ţelna şi Obreja cîteva sute
de kg. de grîu. Dacă totalizăm daru­
rile primite, vedem că noii colectivişti
au primit o fermă întreagă de ani­
male. Şi fraţii lor din alte colective
mai vechi au avut grijă să aducă şi
/ / O ctom brie foşti/ /
Duminică, 12 octombrie 1958 — ora
14. In sala de şedinţe a gospodăriei
agricole colective „Octombrie roşu"
din comuna Lăpuşnic, raionul Ilia,
s-a« strîns oameni mulţi. Alături de
colectiviştii din Lăpuşnic care au ve­
nit să aleagă pe cei mai harnici şi
pricepuţi dintre ei, la conducerea tre­
burilor gospodăriei, se află membrii
gospodăriilor colective din Daia Ro-
mină şi Apoldu de Sus, raional Sebeş,
delegaţi ai organizaţiilor de partid şi
de stat şi mulţi alţi ţărcmi muncitori
din satele din jur şi Lăpuşnic.
După ce sé dă citire dării de seamă
a comitetului de iniţiativă, în cúre s-a
arătat printre altele că gospodăria a-
gricolă colectivă „Octombrie roşu“ ia
fiinţă cu 27 !amilii şi 50,22 ha., se
trece la alegerea consiliului de condu-
cere, Discuţiile purtate de colectiviştii
Cismas, Gherman, Lupulescu şi alţii,
au scos în relief hotărîrea lor de a
munci cu eforturi sporite pentru înflo­
rirea gospodăriei.
— Siniem numai o mină de oameni
— spunea tov. Cismas, însă vom face
tot ce ne stă în putinţă pentru dez-
s osesc
La festivitatea inaugurăriig'ospodăriiior agricole colective din satele Dobra şi Lăpuşnic ra­
ionul Ilia, au participat oaspeţi din gospodăriile colective din- Sebeş, Ungurei, Cîlnic, Apoldu de
Sus şi altele din raionul Sebeş, Teîna, Obreja, Cistei raionul Alba, Pricaz raionul Orăştie, din
G.A.C. „Drumul lui Lenin” din Ilia etc.
Delegaţii au venit cu camioanele gospodăriilor lor colective pe care le-au împodobit cu
drapele, ghirlande de flori şi lozinci. Pe iîngă saluturi înflăcărate şi cuvinte de îmbărbătare,
delegaţii gospodăriilor colective din regiune au adus tinerelor colective şi preţioase daruri.
iN CLIŞLU : Un aspect de la sosirea oaspeţilor dragi.
furaje pentru ca să le poată întreţine
pînă la noua recoltă. Au adus şi grîu
şi porumb de sămînţă. Acesta e un
gest cît se poate de frumos şi frăţesc.
Dar ajutorul nu se limitează numai
la atît. Delegaţii au venit şi cu cu­
vinte de îmbărbătare, le-au împărtăşit
noilor colectivişti experienţa lor.
— Şi gospodăria noastră a fost sla­
bă la început — a spus tovarăşa La-
zăr Magdalena de la G.A.C. „Petofi
Săndor" din Deva — dar acum e o
gospodărie puternică. Valoarea fondu­
lui ei de bază depăşeşte suma de
1.200.000 lei. Avem ferme de animale
dezvoltate, grădină de legume. Ele
ne aduc mari venituri băneşti. Vă re­
comandăm să dezvoltaţi şi voi cît mai
multe ramuri anexe.
Toţi delegaţii au vorbit frumos şi
de la inimă, iar noii colectivişti i-au
ascultat cu atenţie şi s-au angajat să
le urmeze sfaturile.
Ce s-ar mai putea spune despre fes-,
tivitatea inaugurării colectivei din Do­
bra ? Foarte multe. Numai despre fe­
lul cum a decurs şedinţa de constitui­
re, despre alegerea consiliului de con­
ducere, despre conştiinţa politică care
s-a văzut la colectivişti cu acest pri­
lej, s-ar putea scrie pagini întregi de
ziar. Şi nimic nu ar fi lipsit de im­
portanţă. Dar ceea ce prezintă o im­
portanţă deosebită nu poate fi trecut
cu vederea. Şi o astfel de importanţă
ó are atmosfera sărbătorească, neo-
bişnuilă în Dobra, bucuria deosebită
a oamenilor şi în special a noilor co­
lectivişti. E greu de exprimat în cu­
vinte cît de mare le-a fost bucuria
acum la înfiinţarea gospodăriei colec­
tive. Există însă fapte grăitoare care
Iată una. Rar de tot se întîmplă să
vezi bătrîni între 60—70 de ani jucînd
şi chiuind.
Cu ocazia inaugurării G.A.C. din
Dobra, am văzut jucînd însă un bătrîn
cu părul nins şi cu spinarea aplecată
de mulţimea anilor. Au mai jucat şi
alţii ca el. Tot satul s-a veselit în a-
ceastă zi.
T. MARIAN
voltarea şi întărirea gospodăriei. Vrem
ca în ctirînd să mergem şi noi la alte
inaugurări de gospodării colective cu
camionul nostru aşa- cum au venit co­
lectiviştii din Daia Romină şi Apoldu
de Sus.
Sui discutat mult asupra celor pro­
puşi să facă parte din consiliul de
conducere, dar pînă la urmă s-au a-
Ies cei mai buni gospodari, (preşedin­
te Lucretia Costa).
* S-a ridicat problema trecerii de pra gospodăririi tuturor celor pe care lor, în cuvinte simple, dar cu înţe­
La discuţii cm mai luat cuvîntul şi
preşedinţii celor două gospodărit co­
lective din Daia Romină şi Apoldu de
Sus, care au vorbit despre dezvoltarea
gospodăriei Lor, arătînd totodată că
fac cadou tinerei gospodării (cei din
Daia) 4 scroafiţe de prăsilă, 200 kg.
porumb şi 100 kg. 'grîu, iar colectiviş­
tii din Apoldu de' S u s: două mieluţe
şi 200 kg. porumb, (amintim că încă
4 gospodării colective din raionul
Sebeş au depus, la baza de recepţie
cantitatea de 1.200 kg grîu în contul
gospodăriei colective din Lăpuşnic).
S. BLADA materială. Na sini condiţii create. tărîţi, din liber consimţămînt pe dru­ a fost aci nu s-a cunoscut în tot
'DRVMU B S O r s îA B im V L m ' J
Pag. 3
Munca organizaţiilor de partid şi a 'sfaturilor populare din satele, regía­ Scurtă Comuniştii in frunte
nil, în problema transformării socialis te a agriculturii înregistrează succese
declaraţie -...Era seară. Sala de şedinţe a Co­ Printre cei dinţii cme şi-aa depus
tot mai mari. La îndemnul organiza ţiilor de partid, sate întregi de ţărani mitetului comunal de partid Dobra, de­ cerere de înscriere, conştienţi de răs­
muncitori se înscriu, pe baza liberului consimţămînt, cu tot pămîntul în în- După alegerea consiliului de condu­ venise aproape neîncăpătoare. La or­ punderea ce o au ca membri de partid
iovărăşlri. In numeroase sate îniovără şiţii, canvingtndu-se de avantajele cere al gospodăriei agricole colective dinea de zi un singur punct: „Cum se şi de făptui că ei trebuie să fie e-
muncii în comun, cer ’ca întovărăşirile lor să se transforme în gospodării co- „Octombrie roşu“, din comuna Lăpuş­ desfăşoară munca pentru cooperativi­ xemplu demn de urmat in faţa celor­
lective. Numai în ziua de 12 octom brie trei întovărăşiri s-au transformai nic, raionul Ilia, am rugat-o pe tov. zarea agriculturii". Şedinţa începe. Se lalţi ţărani întovărăşiţi şi neintovără-
în gospodării colective, Lucreţia Sostea, preşedinta gospodă­ arată cum muncesc organizaţiile de şiţi din comună, au fost comuniştii
riei, "să ne spună ceva din planurile bază, comuniştii pentru înfăptuirea Neagu Roman, Ioan luga, Elisabeia
In pagina de faţă redăm aspecte de la inaugurarea celor trei gospodării de viitor ale tinerei colective. sarcinilor trasate de cel de-al II-lea Gostaie, Petru Boţoacă, Maria Jura şi
colective. Congres al partidului ou privire la alţii. In total s-au înscris 19 membri
-?Acum, sîntem puţini la număr — transformamea socialistă a agriculturii de partid.
înainte' de a tra­ spunea tov. Gostea — dar toţi colec­ şi rezultatele ce s-au obţinut în ca­
ge prima brazdă pe tiviştii noştri sînt oameni harnici, ho- drul .comunii. Exemplul comuniştilor a fost urmat
ogorul colectivei, tărîţi şi încrezători în forţele lor. De şi de către tovarăşii din activul fără
harnicul tractorist aceea, nu mă îndoiesc cîtuşl de puţin In această şedinţă s-a discutat că de partid, comisia de femei şi. depu­
a primit flori din că gospodăria noastră va deveni în e necesar ca paralel cu munca de în­ taţi. S-au înscris mai întîi iov. lacob
partea tinerilor co­ scurt timp o unitate puternică. Gospo­ tărire şi lărgire a întovărăşirilor agri­
lectivişti din Hăj- dăria de stat ne-a donat un patul de cole existente în comună, prin atrage­ Pârău, Viorel Nemeş şi alţii din actti
dat. porumb şi 4 corpuri de clădiri, în care rea de noi familii, să se înceapă mun­
vom amenaja grajd pentru animale, ca pentru a se crea o gospodărie a- val fără de partid, Victoria Rasu, pre­
IN CLIŞEUL DE magazii, sediu şi un atelier de rotărie- gricotă colectivă în Dobra.
JOS : marea fami­ fierărie. Sarcina noastră imediată este şedinta comitetului comunal de femei,
lie a colectiviştilor de a înfiinţa ferme de animale şi de
din Dobra în faţa a cultiva legume şi zarzavaturi pe o Marin Dincă, deputat eto,
sediului gospodări­ suprafaţă cît mai mare. De altfel, chiar
ei lor colective. în primul nostru plan de producţie Cum s-a născut
Pe d rum.i nou am prevăzut să cumpărăm cinci vaci iniţiativa
de lapte, să înfiinţăm o fermă de
porci cu 10 scroafe de prăsiiă şi să Această întrebare aplica cel mai bine în gospodăria co­
cultivăm în anul viitor legume şi zar­ i-aim pus-o tov. Gis- lectivă.
zavaturi pe o suprafaţă de 3,75 hectare. maşu Octavian, fos­
tul preşedinte al în­ Nu cu mult timp în urmă urî grup
Dacă noi vom şti să ne gospodărim tovărăşirii din Do­ de membri ai întovărăşirii noastre,
bine, şi vom realiza producţii sporite printre care m-am numărat şi eu, am
la hectar, atunci şi ceilalţi ţărani mun­ bra. El a fost şi vizitat gospodăria colectivă din Bo-
citori din sat ne vor urma exemplul, preşedintele comite­ do, regiunea Timişoara; Aici am văzut
vor veni alături de noi. lucruri care nc-au impresionat. Gon-!
tului de iniţiativă strucţii mari şi numeroase, animale
constituit în vede­ multe şi de rasă, recolte bogate. Toa-1
te acestea asigură colectiviştilor mari
DE BUCURI E §1 BELŞUG rea înfiinţării gos­ venituri în natură şi bani. Văzînd toa-.
podăriei colective. Prin urmare era cel to acestea, ne-am gîndit că şi noi am
H Frămînfăn ţ|| La inaugurare H Pe plafoui înverzii mai în măsură să dea răspuns la o putea face aşa ceva, deoarece avem
asemenea întrebare. pămînt mai bun decît colectiviştii din
Bodo. întorşi în sat, am început să
In 1952 cîţiva comunişti din Hăj- rile in privinţa înfiinţării gospodări­ pe acum gîndesc asupra înfiinţării Nu s-a pripit cu răspunsul. A chib­ povestim cele văzute şi celorlalţi înto­
zuit puţin, apoi cu vocea lui domoa-: vărăşiţi. Din aceste discuţii s-a născut
dat, raionul Hunedoara, printre care ei merg spre bine. Un grup de înto­ unei livezi de pomi de 10-15 ha, a lă a început: ideea înfiinţării unei gospodării colaci
tive în Dobra.
Iosif Nagij, Victor Lupii, Alexandru vărăşiţi a făcut o vizită la gospo­ plantării viţei de vie, pe 5 ha. a cre­ — Aş putea spune că iniţiativa ar fi
pornit de la mine, sau de la comitetul Intr-o seară a fost organizată o şei
Galfy, ascultînd îndemnul partidului, dăria colectivă „Ogor nou" din St- ării unor puternice ferme de animale, de conducere al întovărăşirii fiindcă eu dinţa în care s-a vorbit despre cele
şi încă cîţiva din comitet am depus primii văzute la G.A.G. din Bodo. In acea
au cerut crearea unei întovărăşiri meria Veche. Au văzut acolo cu sînt primele semnale, ale izbîndei. cerere. Dacă aş spune aşa ar însem­ seară opt întovărăşiţi au şi depus
na să greşesc. După părerea mea ini­ cereri pentru înfiinţarea gospodăriei
agricole în satul Lor. Pe unii faptul ochii lor bogăţia: Ce au văzut nu se Ceva mai jos de la căminul cul­ ţiativa trecerii de la întovărăşire lă colective. A luat apoi fiinţă comitetul
gospodăria colectivă s-a născut din de iniţiativă, care, îndrumat şi ajutat
nu i-a surprins. Lor li s-au alăturat uită uşor. In gîndurile lor s-a înră­ tural, pe o pajişte înconjurată de frămîntăfne care au avut Ioc în co-1 zilnic de organizaţia de bază, de sfa-i
atunci încă 16 familii care au înce­ dăcinat aceeaşi idee: „Şi la noi în pomi, s-au strîns puzderie de oameni. muna noastră în ultimii ani. întovă­ tul popular comunal, de activişti ai
put să lucreze împreună 21 ha. te- Hăjdat se pot face asemenea lucruri" Eşarfe, steguleţe, chioşcuri, maşini, răşirea a luat fiinţă în anul 1952. In Comitetului raional de partid şi ai
ren, Recoltele mari an de an, orga­ Elelka Galfy, Rozalia Szasz şimutţi sfîrîit de grătar, puşcături de sticle primul an de existenţă a realizat cu sfatului popular raional, a dus o rod-!
nizarea, şi retribuirea muncii con­ alţii care au vizitat gospodăria din desfundate. Aci sau strîns coleciiviş. aproape 1.000 kg. grîu la ha. mai mult hică muncă de lămurire în rîndul în­
form Statutului întovărăşirii au fost Simeria Veche, au spus în tot satul iii din Hăjdat şi oaspeţii dragi care decît individualii. tovărăşiţi lor. Rezultatul acestei munci
imbold pentru alţi ţărani muncitori, ce-au văzut acolo. se vede astăzi la inaugurarea gospo­
au ţinut să jie părtaşii bucuriei a- In anii ce au urmat, producţiile din dăriei colective.
care, pe rînd, au cerut să fie primiţi In sala gătită de sărbătoare, s-au cesiei zile ce marchează început de întovărăşire au întrecut sistematic pe
alaiuri de întovărăşiţi. In 1958 nu­ strîns în duminica aceasta Luminoa­ viaţă nouă, de belşug pentru cele 37. ale individualilor. Acest lucru a făcut FRUNTAŞI
mărul întovărăşiţilor ajunge la 48 de să - ca şi inimile oamenilor, cele 37, familii din Hăjdat. Pe scena împo­ ca întovărăşiţii să-şi dea tot mai bine
membri, iar suprafaţa la 78 ha. In familii de colectivişti. Au venit „ve­ dobită cu roşu s-au perindat colec­ seama că numai printr-o bună orga­ din Dobra
fiecare an a sporit recolta în peri­ teranii" Iosif Nagij, .Alexandru Galfy, tiviştii noi din Hăjdat şi alţii mai nizare a muncii şi prin introducerea
metrul întovărăşirii, depăşitul siste­ Arpad Viski, au fost prezenţi şi „bo­ vechi din Sîntandrei şi Simeria Ve­ tehnicii noi se pot obţine realizări din ÎN MUNCA DE
matic pe cea obţinută de individuali. bocii“ Aurel Lupu, Viorel Lupu, Di- che. Au venit echipe artistice din ce în ce mai mari. Ei şi-au dat tot­ transformare
In 1957 — de exemplu întovărăşiţii onisie Szasz, Samotiă Nagy. Toţi au Tîmpa şi Băcia, minerii din Gheţar odată seama că toate acestea se pot
au realizat 1.500 kg. grîu la ha. iar venii pînă la unul. In prima adu­ au venii cu fanfara. Muncitorii de socialistă
anul acesta producţia medie la în­ nare generală aveau de discutat pro­ la uzina „Victoria" Călan au venit Cem-a făcui a agriculturii
tovărăşire a depăşit cu 12 la sută bleme mari. Alegerea consiliului de cu orchestra şi echipa de dansuri. să mă înscriu
producţia medie obţinută de individu­ conducere, a comisiei de revizie, Au venit mulţi oaspeţi la l înfiinţa­
ali. probleme de viitor ale colectivei. Qa- rea noii gospodării colective. Au a- în G.A.C.
Pe drumul acesta, comuniştilor şi meni, maluri, cu judecată clară, co­ dus şi daruri, întocmai ca la o casă
lectiviştii din Hăjdat au disecat în
tuturor celor care au lucrat în în­ amănunt fiecare problemă, le-au dez­ nouă: 7: scrofiţe de prăsilă, 1.500 In anul 1952 în Dobra a luat fiinţă ..A. -iy
tovărăşire li s-au deschis perspective bătut împreună cu tovarăşii din ca­ kg. trifoi, cartofi, grîu pentru însă- o întovărăşire agricolă. Am vrut să
noi. S-a mărit fondul de bază. In drul comitetului raional de partid, mînţat, o forjă, o nicovală şi toate mă înscriu şi eu, dar unii oameni în­ NEAGU ROMAN
anul acesta fondul de bază a crescut cu comuniştii care au venit în co­ cele necesare pentru atelierul de fie­ dărătnici (că mai sînt cîţiva şi din preşed. G.A.C.
cu încă 2.000 de lei. Avantajele ce lectivă. Au chibzuit din vreme la rărie, un cazan pentru fiert mincare aceştia în sat) m-au tras de mînecă.
le prezintă folosirea mijloacelor meca. rezolvarea celor mai actuale proble­ la porci, o iapă cu mînz şi cîte alte­ „Ce faci mă ? Vrei să sari cu voia IUGA IOAN
în rîpă ? Să nu te pună dracu..."! Cît- colectivist
nizate pe ogoare întinse, au sporit me : îngrijirea celor 20 de vaci şi 2 le. va timp m-am reţinut de a mă înscrie
încrederea oamenilor în biruinţa to­ boi, a celor 6 cai, 21 căruţe, 20 de Pionierii şi-au exprimat dragostea dar pînă în cele din urmă m-am hotă­ VESEL SILVIU
tală a muncii unite, rît totuşi să mă înscriu, însă numai cu colectivist
pluguri, 14 grape, 3 prăşiloare, asu­ faţă de noii colectivişti, de părinţii o parte din pămînt. Ce s-a întîmplat ?
Pe terenul din întovărăşire am realizat
o producţie de 2.500 kg. grîu Ia ha.
iar pe cel oare l-am oprit în afară, deşi
la întovărăşire la gospodăria colec­ colectiviştii le-au adus cu drag în co­ les adine: „Ne bucurăm din inimă era mai bun, nu am realizat decît 1.600
kg, grîu la ha. Cînd m-am văzut pă­
tivă. Şi aici, comuniştii au fost din lectivă. că părinţii noştri au ales drumul a- gubit cu aproape 1.000 kg. grîu, numai
că nu m-am luat cu mîinile de cap.
nou primii. Nu este iocmai uşor de redat chib­ cesta, fiindcă este drumul care ne Atunci am hotărît să mă înscriu cu
In fapt de seară, pe la uşi, la col­ zuinţă, bucuria şi maturitatea cu deschide nouă cele mai frumoase tot pămîntul în întovărăşire şi în via­
care oamenii noi ai Hăjdatului, perspective de viitor." ţa mea să nu mai ascult de cleve­
ţuri de uliţe, în taină, „gurile satu­ tirile acelora care vor să întoarcă roata
înapoi.
lui" au început şi ele „activitatea“. membri a i . gospodăriei colective „7 Ceea ce a urmai pe platoul înver­
In fiecare an întovărăşirea a realizat
„Ce se vor face cei care intră în Noiembrie", proaspăt înfiinţată, cîn- zit, aproape că iui se poate cuprin­ producţii mari. Acest lucru a făcut ca
uni! dintre întovărăşiţi să ceară în­
colectivă? N-au nimic, nici o bază iăresc jiecare lucru. Au pornit ho- de în cuvinte scrise. Aiîla veselie cît fiinţarea unei gospodării colective în
Dobra. S-au găsit şi acum cîţiva din­
tre aceia care m-au tras de mînecă,
spunîndu-mi să nu mă înscriu, dar nu
Cum se vor .mărita fetele colectiviş­ mul belşugului şi mergirid pe acest Hăjdatul de cînd se cunoaşte el. Co­ i-am mai ascultat. Am depus cerere
tilor?. Au început,¦ fără să fi cerut drum vor să culeagă cele mai bogate lectiviştii tineri şi v'irstnici, împreună printre primii. Am toată convingerea că
cineva, tinguirite, compătimirile: roade. Garanţia o au. Toţi sînt buni cu oaspeţii lor, au încins hore, au în gospodăria colectivă vom obţine
realizări şi mai mari şi aceste realizări
„Bieţii oameni! O să rămînă pe gospodari, ştiu să preţuiască ajuto­ desfundai sticle cu bare şi vin, au vor convinge întreg salul şi chiar şi
drumuri goi napi“, Făceau spume la rul pe care partidul şi guvernul ti citita!. salcie din jur să ne urmeze exemplul.
gură duşmanii cînd vedeau că lucru­ acordă colectiviştilor, Faptul că de N. Ct VESEL SILVIU
membru al gospodăriei agricole
e De vorbă cu preşedintele
colectivei din Dobra colective „Dr. Petru Groza"
iţ Dobra
Cu greu l-am găsit prin mulţime mărim numărul lor la 120. Sîntem ho-
pe tov. Neagu Roman, preşedintele tăriţi să amenajăm, chiar de acum, o IN CLIŞEU:
gospodăriei colective „dr. Petru Gro­ grădină de legume şi zarzavaturi pe o grajdul gospodăriei
za“ din Dobra. Dar cînd l-am găsit, suprafaţă de 10 ha. şi să facem insta­ colective „Octombrie
aşa grăbit cum era, nu i-am mai lă­ laţiile electrice pentru mecanizarea lu­ roşu“ din Lăpuş­
sat pînă cînd nu ne-a spus ce gîn- crărilor de irigaţie. nic, donat de gos­
duri are de viitor. podăria de stal.
Ce-aş mai putea spune despre pla­
„M-aţi luat prin surprindere — a nurile noastre de viitor ? Deocamdată
declarat el. Dar vă pot spune totuşi mă opresc ia atît. Vă mai pot spune
ceva, fiindcă ne-am sfătuit toţi colec­ că am terminat însămînţările de toam­
tiviştii chiar aseară despre ceea ce nă şi pînă la 7 Noiembrie ne gîn-
vom face imediat după inaugurarea co­
dim să terminăm şi arăturile adinei
lectivei. pentru însămînţările de primăvară“.
lată cu ce vom începe. Ne-am gîn- Cam atît nc-a declarat preşedintele
dit să înfiinţăm o fermă cu 6 vaci. gospodăriei colective din Dobra. So­
Banii pentru cumpărarea lor i-am şi
luat de la bancă. Întovărăşirea a avut cotim că cele arătate nu mai au ne­
86 de oi ca fond de bază. Acestea voie de' comentarii, in scurte cuvinte
sînt acum ale gospodăriei colective. el a expus un întreg program al gos­
Vrem ca pînă la şfîrşitul anului să podăriei colective pe care sînt ferm ho-
tărîţi să-l realizeze într-un timp scurt.