Page 53 - 1958-10
P. 53
Paf?; 4 'D R tT m l' 'SOCIALISMULO7 Mr. 1189
U .S .I cheamă i i ix ltu n e te xiUurtele ş t ir i Lupta insurgenţilor
din Cuba
statele occidentale HAVANA 14 (Agerpres). —
ii ÎEBtBRi COPSEI WliPllOF Postul de radio al insurgenţilor
eub.ani a cerut tuturor candidaţi
lor în alegerile generale fixale
>'•9 a miiiiMiP cil arata nideiPl de dictatorul Batista pentru da
OB la de 3 noiembrie să-şi retragă
Lu crările ComiieSuluî Politic al Adunării Generale în prim ele 9 Itml ale anului 1958 Ziarele Irakiene salută candidaturile.
a O . N. Ü. încheierea acordului „Participarea la farsa electo
Depăşirea plănuia! de stal
rală de la 3 noiembrie consti
tuie o crimă dc înaltă trădare îm
NEW YORK 14 (Agerpres).-— fectuează experienţe- cu arma a- ai R, S. F. S. R. comercial cu II. R. S. S, potriva intereselor ţării şi revo
La şedinţa din după-amiaza zi tomică şi cu hidrogen de a în luţiei“, a declarat postul de r a
lei de 13 octombrie a Comitetu ceta imediat şi necondiţionat a- MOSCOVA 14 (Agerpres). — Planul producţiei mărfurilor BAGDAp 14 (Agerpres). — merciale şi va ridica bunăsta dio, anunţînd că insurgenţii vor
lui Politic al Adunării Generale ceste experienţe. Din proiectul a- TASS anunţă: Direcţia centra de larg consum a fost depăşit. TASS anunţă : Toate ziarele din rea poporului irakian“. intensifica considerabil acţiunile
a O.N-.U. a luat cuvîntul repre merican de rezoluţie reiese că au lă de statistică de pe lingă Con Irak anunţă pe primele pagini lor de sabotaj pentru a împiedica
zentantul Uniunii Sovietice, V. A. torii săi sînt împotriva încetării siliul de Miniştri al R.S.F.S.R. In primele 9 luni ale anului şi sub titluri mari încheierea a- „Az Zarna-n“ subliniază în ar ţinerea acestor alegeri. .
Zorin. In cuvîntarea sa, el a a- imediate şi necondiţionate a ex a anunţat că planul producţiei 1958, productivitatea muncii in cordutui comercial între Uniu
bordat două probleme: elucida perienţelor cu arma atomică şi globale a industriei din repu industrie a sporit în comparaţie nea Sovietică şi Republica Irak. ticolul său de fond că acordul -k
rea propunerii sovietice cu privire cu hidrogen şi caută să reducă blică pe perioada ianauarie-sep- cu perioada corespunzătoare din Presa constată cu satisfacţie că sovieto-irakiqn va servi la în HAVANA 14 (Agerpres)’. —
ia reducerea bugetelor militare rolul Adunării Generale Ia a- tembrie a iost îndeplinit în pro anul trecut cu 6 la sută. Planul tratativele sovieto-irakiene au Potrivit agenţiei United Press
ale U.R.S.S., S.U.A., Marii Bri doptarea unei rezoluţii lipsite dc porţie de 103 la sută. Pe tri de ridicare a productivităţii decurs într-o atmosferă de pri tărirea continuă a relaţiilor de International, sîmbătă1 şi dumi
tanii şi Franţei cu 10-15 la sută conţinut care nu ar obliga pe mestrul III planul a fost înde muncii in industrie a fost în etenie şi înţelegere reciprocă şi prietenie dintre cele două ţări, nică au avut loc puternice lupte
şi critica proiectului american de nimeni la nimic. Mai mult decît deplinit. că acordul semnat va contri care s-au stabilit după transfor în apropierea oraşului Santiago
tezoîuţie în problema experien atît, proiectul american conţine plinit in proporţie de 102 la bui la colaborarea între cele mările revoluţionare din Irak. de Cuba între forţele guverna
ţelor cu arma nucleară. prevederi care permit puterilor In primele 9 luni ale anului două ţări. Aceste transformări, arată zia mentale cubane şi trupele răs
occidentale să continue şi pe vii sută. In perioada ianuarie-sep- 1958, de pe urma reducerii pre rul, au înlăturat barierele cre culate conduse de Fidel Castro.
Delegatul sovietic a citat date tor experienţele cu arma nuclea ţului de cost al producţiei mar Ziarul „Irak Times“ arătînd ate artificial de imperialişti şi Trupele conduse de Fidel Cas
care arată că cursa înarmărilor ră dacă tratativele de la Geneva tembrie 1958 producţia a sporii fă s-au realizat economii peste importanţa întăririi colaborării de forţele reacţiunii interne. tro au lansat atacuri simultane
esie avantajoasă numai mariior cu privire Ia încetarea lor voi plan în valoare de 6 miliarde economice cu Uniunea Sovieti împotriva forţelor guvernamen
monopoluri, care se îmbogăţesc intra într-un impas sau vor înce cu peste 9 la sută în compara ruble. Ziarele „Ai Bilerd“ şi „Al tale în localităţile Boniato.
ele pe urma livrărilor militare. ta din vina puterilor occidentale că, scrie că acordul comercial Djumhuria“ arată la rîndul lor Gristo, Siboney, Mărimon ş ;
FA a arătat ce posibilităţi uriaşe care nu sînt interesate în reali ţie cu 1957. că acordul comercial sovieto-ira- Songo.
pentru ridicarea buneistări a po zarea unui acord cu privire la sovieto-irakian „va ajuta la în kian este avantajos din punct
poarelor ar crea reducerea chel încetarea acestor experienţe. /a __ de vedere economic Irakului şi ------- -bOd— —
tuielilor militare ale statelor care tărirea independenţei economice este bazat pe principiile egali
în c o r d a r e m ire No Ä» I O . tăţii in drepturi şi avantajului Evenim entele
a Irakului, a poziţiilor sale co reciproc.
şi guvernul grec în problem a cipriota
dispun de cele mai mari îorţe In proiectul american de re PARIS 14 (Agerpres). — însă că după reuniunea din 13 Dulles exercită presiuni.., din Pakistan
armate. Reprezentantul U.R.S.S. zoluţie, a declarat în continuare După cum transmite agenţia U- octombrie a Consiliului N.A.T.O.
a citat de asemenea date care V. A. Zorin, se pune accentul pe s-a fixat o nouă reuniune centru GARACî 14 .Agerpres). — A-
dovedesc că, în poîida unor afir ideea că Adunarea Generală tre nited Press International, Consi 15 octombrie, urmînd ca de-abia NEW YORK 14 (Agerpres). — A- tioat cu cea mai tnare asprime politi genţia Associated Press anunţă
maţii larg răspîndite, militariza buie să se pronunţe în favoarea liul permanent al N.A.T.O. de la după aceasta să se comunice genţia United Rress transmite că se ca agresivă a S.U.A. în strâmtoarea că luni a fost dizolvat de către
rea economiei ţărilor capitaliste „abordării tehnice“ a rezolvării Paris a hotărît să convoace o dacă s-a realizat un acord cu cretarul Departamentului de Stat, Dui- Taivan, a adresat senatorului Green autorităţile militare Consiliul
nu le salvează de crize, în timp problemei dezarmării. In spatele conferinţă lărgită care să ia în privire Ia convocarea unei con tes, a avut o întrevedere cu preşedin o telegramă. In telegramă Morse ara municipal din Garaci alcătuit din
ce reducerea cheltuielilor militare acestei idei se ascunde tendinţa discuţie problema cipriotă. Acest ferinţe lărgite în problema cipri tele comisiei de afaceri externe a se tă că este informat de presiunile exer o sută de membri, care fuseseră
şi scăderea corespunzătoare a destul de clară a Statelor Unite acord urmează însă să fie apro otă. natului american Theodore F. Green citate de Dulles asupra lui Green, aleşi în 1957. Administraţia legii
impozitelor ar duce la creşterea şi a celorlalte puteri occidentale bat de guvernele invitate să pan (democrat) în legătură cu criticile pe subliniind însă că el nu se va supune marţiale a preluat sarcinile mu
puterii dc cumpărare a populaţiei de a trece la discutarea proble ticipe la conferinţă. Pe de altă parte, din Atena se care acesta le-a adus la adresa poli presiunilor lui Dulles. „Vreau să vă nicipalităţii capitalei Pakistanu
şi, prin urmare, la creşterea ac melor dezarmării dc Ia nivelul anunţă că primul ministru grec ticii guvernului republican faţă de asigur — se spune în telegramă — lui.
tivităţii de afaceri. politic Ia nivelul tehnic, adică de Potrivit relatărilor agenţiei Karamanlis, după ce a conferit Quemoy şi Matsu. Dulles a cerut lui
a înlocui discutarea esenţei pro UPI, la conferinţa în problema cu ministrul de Externe, Averoff, Green şi colegilor săi democraţi ca că eu voi continua să critic în mod Au lost instituite curii marţia
fncepînd din anul 1955, a de blemelor dezarmării cu discuta cipriotă ar trebui să participe An a dat instrucţiuni telefonice re toate criticile lor faţă de politica De public politica externă Eisenhower — le în mai multe localităţi. De 3 -
clarat V. A. Zorin, Uniunea So rea problemelor tehnicii contro glia, Grecia şi Turcia precum şi prezentantului grec în Consiliul partamentului de Stat şi a Casei Albe semenea, a fost instituită cenzu
vietică a redus în mod unilateral lului. permanent N.A.T.O., Melias, ce- să nu fie făcute publice, deoarece nu Dulles, deoarece aceasta este o proble ra presei la Garaci.
cheltuielile sale militare cu reprezentanţi ai comunităţilor rîndu-i să declare că Grecia nu este momentul ca politica preşedinte
15.800.000.000 ruble, reducind Amintind de „experienţa“ dis greacă şi turcă din Cipru. De a- este de acord ca problema Cipru lui în această problemă să provoace mă pe care poporul american are drep Autorităţile militare l-au ares
concomitent efectivul forţelor ar cutării problemelor dezarmării în semenea, la conferinţă ar fi in lui să depindă şi pe mai departe o dezbatere publică în cadrul campa tat pe Mawlana Bashani, fost
mate cu peste 2 .0 0 0 .0 0 0 oameni. cadrul Ligii Naţiunilor, repre de N.A.T.O. şi că dacă amestecul niei electorale curente. tul de a o discuta în mod liber şi fă preşedinte al Ligii Awami.
zentantul sovietic a subliniat că vitate şi alte oîteva ţări membre şi încercarea de mediere a
Delegatul sovietic a subliniat Încercările S.U.A. şi Angliei de N.A.T.O. se dovedesc inutile, ţiş“.
că reducerea bugetelor militare a împinge O.N.U. pe calea unot Grecia ar prefera ca acest ames
ale S.U.A., U.R.S.S., Angliei şi conferinţe fără sîîrşit a experţi ale blocului nord-atlântic, făcîn- tec să înceteze cît mai grabnic..
Franţei ar permite ca o parte din lor tehnici, urmăresc în fond să
fondurile economisite să fie fo se renunţe Ia rezolvarea proble du-se 0" aluzie directă la partici
losite pentru a se acorda ajutor melor concrete ale dezarmării
economic ţărilor slab dezvoltate, şi să inducă în eroare opinia pu parea Franţei, Italiei şi State In urma acestei intervenţii, Wayne |rt Liban, cu s p r ijinul am ericanilo r
n căror economie, încă slabă, su blică făcînd-o să creadă că s-ar
feră în mod deosebit de pe ur duce o oarecare activitate în do lor Unite. ‘ 7 \ "¦ Morse, senator din partea partidului Baw ciei© f a la e s g ls te ©© rofinuä
ma cursei înarmărilor. meniul dezarmării deşi nu s-a democrat, care în ultimul timp a cri-
găsit o soluţionare reală a pro Agenţia France Pressc anunţă !*8»©w©©ăi*Sl©
V. A. Zorin a subliniat că a- blemelor. (
doptarea şi traducerea în viaţă a
propunerii sovietice cu privire la O asemenea rezoluţie, a decla Amănunte asupra complotului organizat BEIRUT 14 (Agerpres)'. — foşti insurgenţi care au luptat
reducerea bugetelor militare, nu de imperialişti aisrie» şi îslefiunes libaneză In cursul zilei de luni au conti cu arma în mină pentru alun
nuat provocările falangiştilor li garea regimului trădător de la
împotriva conducătorilor Libanului banezi. După cum anunţă agen putere. Tratativele duse pe a-
ţia Reuter, indivizi rămaşi ne-
ceastă linie nu au dus pînă în
icentificaţi au împuşcat 3 persoa
prezent ia nici un rezultat, gu
numai că ar netezi calea spre rat în continuare V. A. Zorin, DAMASC 14 (Agerpres). — cut că „partidul naţional social“ ale Libanului pentru a comite ne pe străzile Beirutului. vernul prezidat de Karami ră-
slăbirea încordării internaţionale nu poate decît dăuna şi nu va Ziarul „Al Nur“ a publicat amă şi partidul falanglştilor (Ka- diverse acte de sabotaj între 20 Intr-un sat în apropiere de rnînîncl la putere 'datorită pu
şi spre încetarea „războiului re îi un sprijin, ci o piedică seri nunte în legătură cu un vast taeb) au căzut de acord să ac şi 25 octombrie, 4. Menţinerea ternicelor manifestaţii populare
ce“ şi a cursei înarmărilor, dar oasă pentru apropiatele tratative ţioneze in comun pentru a pro unei legături cu ofiţerii partizani Tripoli, provocatorii falangişti au de sprijin. In acelaşi timp s-au
ar constitui şi un stimulent pu de Ia Geneva în problema înce complot pregătit de cercurile im voca tulburări in Liban împo ai lui Şamun pentru organizarea ucis la întîmplare 8 persoane cu luat măsuri pentru reprimarea
ternic pentru dezvoltarea ^sănă tării experienţelor cu arma nu perialiste americane şi de forţe triva regimului actual. Ziarul unei lovituri de stat militare, 5. scopul evident de a teroriza provocatorilor de dezordini, care
toasă pe viitor a forţelor de cleară. Delegaţia Uniunii Sovie le ultrareacţionare din Liban relatează că Asard Al Askar, Trimiterea de avioane ale armatei populaţia. Au avut loc puternice acţionează pentru a „justifica“
producţie mondiale, pentru ridi tice consideră că Adunarea Ge grupate în jurul fostului preşe conducătorul „partidului naţio libaneze care să bombardeze 0 - manifestaţii ale populaţiei din prezenţa trupelor americane pe
carea bunăstării materiale a po nerală nu are dreptul să-şi de dinte Şaimin. Aceste amănunţe nal social“, Pierre Gemayal, raşele Sidon, Tyre, Tripoli şi Tripoli împotriva acestor acte teritoriul Libanului. Frontul na
poarelor şi pentru înflorirea şti cline răspunderea şi trebuie să au fost date de Sardu Din Ki‘ conducătorul ialangiştilpr şi Sa Baalbek, care sînt centre puter teroriste, iar la încercarea falan ţional unit al Libanului a luat
inţei şi culturii omenirii. se pronunţe clar şi fără echivoc jazi, membru al „partidului muri s-au întrunit intr-un sat in nice ale Frontului naţional u- giştilor de a se opune acestor în discuţie problema promulgării
în sprijinul propunerii cn privire naţional social“ (partid profas apropiere de actuala reşedinţă nit, 6. Stabilirea unui contract manifestaţii, mulţimea a ripos
Referindu-se Ia proiectul ame la încetarea imediată şi necon cist)' care a încercat să asasi
rican de rezoluţie în problema
dezarmării, prezentat de Lodge diţionată de către toate statele a neze la Sidon pe deputatul Mă a lui Şamun, unde au fost sta cu guvernul israelian pentru a tat. Au fost ucişi 7 falangişti. unei legi marţiale, dacă situaţia
în numele mai multor delegaţii, experienţelor cu arma nucleară. ruţ Saa-d, lider al Frontului na bilite amănuntele acestui com se ajunge la un acord în vede -Autorităţile din Tripoli au pro va continua să prezinte primejdii
V. A. Zorin a subliniat că aces Acestui ţel îi corespunde proiec ţional unit din Liban. plot. Şamun, a recunoscut Ki- rea organizării unei provocări clamat imediat stare de asediu pentru securitatea tării.
tui proiect îi lipseşte principalul tul de rezoluţie propus de U- jazi, şi-a exprimat părerea că la frontiera dintre Israel şi Li şi au interzis circulaţia. -,r ;.-.
— un apel către puterile care e- niunea Sovietică. Ziarul relatează că Kijazi, „singura cale pentru a înăbuşi ban in scopul de a crea o di Deoarece presiunile falangişti
care a fost arestat, a recunos-
Frontul naţional unit constă în versiune cu cîteva zile înainte Paralel cu aceasta, falanglştii lor şi ale celorlalţi sprijinitori ai
asasinarea şi răpirea conducăto de organizarea loviturii de stat. îşi intensifică presiunile pentru a lui Şamun se canalizează şi asu
rilor săi“. Şamun, scrie în con Kijazi, care a lost deferit ţi pătrunde în guvern. Liderul lor, pra anumitor deputaţi cu scopul
tinuare ziarul, a promis amba Gemayal a avut o întrevedere cu de a-i „convinge“ să nu dea vo
sadorului american să menţină nui tribunal al forţelor populare
din S.idon, a declarat în instan
ovaeiei încordarea in Liban pentru a ţă : „Şamun a spus lui Al As preşedintele Libanului, Şehab. tul de încredere guvernului ac
Luni a fost pusă la Beirut din tual, primul ministru Karami a
crea un pretext pentru americani kar şi lui Gemayal că în cursul nou în circulaţie formula creării anunţat că guvernul său nu se
unui nou guvern „P aritar“ — a- va prezenta pentru învestitură în
să menţină flota a 6-a şi să 0 - recentei întâlniri pe care a avu dică alcătuit jumătate din spri faţa parlamentului decît după re
jinitori ai fostului preşedinte pro- tragerea complectă a trupelor a
cupe mai departe Libanul. t-o cu ambasadorul american, american Şamun şi jumătate din mericane din Liban.
PRAGA 14 Corespondentul După cum se arată în decla vanşarde în programul său şi ca Conspiratorul arestat a arătat acesta din urmă a fost de acord
Agerpres anunţă : La 13 octom- raţie, reprezentanţii R. F. Ger reprezentanţii partidului social- să trimită avioane militaare a-
brie a avut Ioc la Praga o con mane nu se limitează la procla democrat vest german s-au situat că planul întocmit pentru înfăp mericane pentru a participa la
ferinţă de presă organizată pen marea revendicărilor generale pe aceeaşi platformă. Concomi tuirea acestui complot prevede acest complot, cu condiţia ca
tru ziariştii cehoslovaci şi stră ale politicii revanşarde, dar di tent se fac încercări de a masca următoarele puncte: 1. Organi zborurile să aibă loc noaptea
ini, cărora le-a fost adusă la cu fuzează de asemenea născociri cti lozinci anticomuniste planu
noştinţă declaraţia Ministerului calomnioase împotriva unor sta rile şi cererile agresive ale mi zarea unei greve în cartierele astfel incit avioanele S.U.A. să
Afacerilor Externe al Cehoslova te socialiste ca Cehoslovacia, litarismului german. Ţările din Beirutului controlate de parti nu poată li uşor identificate“.
ciei în legătură cu manifestările Polonia, R. D. Germană, ei sî Europa centrală, se subliniază zanii lui Şamun, 2. Săyirşirea
crescînde ale revanşismului în pronunţă împotriva frontierei în declaraţie, trebuie să înţelea ’ El a arătat că o copie a aces
Republica Federală Germană. Oder-Neisse, aţîţă în rîndurile 0 - gă că noul revanşism german de atacuri împotriva musulma tui plan se află la Suleiman
piniei publice vest-germane ura prezintă pentru ele o mai !nare nilor pentru a-i aţîţa Ia un răz Ktaisli, care a fost numit şeful
După cum se subliniază în de
boi religios, 3. Trimiterea de a- acţiunilor de sabotaj din sudul
genţi înarmaţi in diferite părţi Libanului. JOI 16 OCTOMBRIE 1958
claraţie, imperialismul şi milita şi duşmănia faţă de ţările socia primejdie decît în trecut, pentru Generalii nazişti din /?. F> Go SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
rismul german, reînviate în Ger liste, In armata vest-germană se că această primejdie este legată cer amnistierea crimelor de război
mania occidentală cu sprijinul face o intensă propagandă re astăzi de cea a războiului ato DEVA: Spioana din Hongkong; automobil ; LONEA : Zboară cocorii .
activ al puterilor occidentale si, vanşardă, sînt organizate întru mic. BONN 14 (Agerpres). — La fost comandant al diviziei S.S. PETROŞANI : Soldatul Svveick : Şcoa SIMER1A: D ani; TEIUŞ: luptătorul
în primul rînd, al S.IJ.A., devin niri cu soldaţi ai Bundeswehru- la părinţilor; ALBA IU LIA : ispita; şi clow nul; ZLATNA: Micul acrobat;
o primejdie făţişă pentru popoa lui, Ia care foşti militari ai ar Poporul cehoslovac condamnă sfirşitul săptămânii trecute a „Marea Germanie“. 55 de mern- ORAŞTIE: La ordinul dv; SEBEŞ: APOLDU DE S U S : Lacul lebedelor;
rele europene, pentru pacea şi matei naziste îndeamnă pe faţă cu hotărîre pregătirile pentru o Locul acţiunii Berlin ; HAŢEG : Min BARU MARE: In Oceanul Pacific:
securitatea generală. Cehoslova la o agresiune împotriva ţărilor agresiune, desfăşurate in Repu avut loc la Köln o adunare a . ori ai acestei uniuni au servit ciuna ; ILIA : D ani; BRAD : Bunicul PETRILA: Părnînt.
cia, se spune în declaraţie, ca e socialiste. în declaraţie sînt ci blica Federală Germană. Polii«-
acum 2 0 de ani a fost o victimă tate de asemenea muite alte ca răzbunării şi a urii, procla Uniunii foştilor militari ai Wer- in cadrul trupelor hitleriste S.S. SELECŢIU NI DIN PRO GRAMUL DE RADIO
a politicii imperialismului ger fapte privind activitatea revan mată şi dusă pe faţă de revan
man. nu poate fi pasivă faţă ele şardă şi militarists a forţelor re şarzii vest-germani, constituie o machtului decoraţi cu ordinul La adunarea din Köln a Uni Programul i : 6,15 Muzică uşoară !
o astfel de evoluţie, care duce la acţionare din R. F. Germană. primejdie serioasă pentru securi 6,45 Album şcolar; 7,15 Melodii popu
ascuţirea continuă a situaţiei în Toate aceste lapte, se subliniază tatea popoarelor europene, o „Crucea de cavaler“. unii combatanţilor decoraţi cu lare româneşti; 10,00 Muzică din opere- 18,05 Ghid muzical; 19,15 De toate
Europa şi prezintă o primetd'c în declaraţie, dovedesc că re- primejdie pentru pace în Euro 10,30 Muzică de estradă; 11,45 Traista pentru t o ţi; 19,45 Balade şi jocuri
pentru pace în această parte a vanşismul şi ostilitatea Iaţă de pa. A sosit timpul ca ţările d 11 Potrivii ştirilor publicate in „Crucea de cavaler“ au partici cu poveşti ; 12,40 Cîntece de compo populare roinîncşti; 20,15 Emisiune T-
globului pămîntesc. vecinii răsăriteni ai Germanici Europa occidentală să-şi dea sea zitori rom îni; 13,05 Muzică simfonică 1 lerară; 20,30 Muzică uşoară; 21,30
fiu devenit o parte componentă ma de această primejdie şi ca presă, în prezent această uniu pat 150 de persoane. La aduna 15,05 Muzică dc estradă; 18.05 A l Concert de muzică populară româneas
Declaraţia dezvăluie tendinţa guvernul Republicii Federale manah ştiinţific; 19,05 Poşta concursu că ; 22,30 Eroi din literatura sovietică;
cercurilor conducătoare aie R. F. a politicii oficiale a Republicii Germane să pună capăt politicii ne numără 900 de membri în re au asistat generalii Heusin- lu i; 19,20 Muzică uşoară: 22,30 (Eu 22,45 Muzică corală c la sic ă : 23,15
Germane, de a folosi în scopurile revanşismului, pentru ale cărui Johann Strauss prin Viena dc altădată; Seară de muzică dc cameră de Glinka.
lor revanşarde aşa-zisele per Federale Germane, că partidul consecinţe va purta întreaga răs deosebi foşti generali şi ofiţeri ger şi Köbe in calitate de repre 23,15 Din muzica popoarelor: Progra
soane strămutate şi numeroasele pundere în faţa popoareloi •lumii mul II: 14,03 Selecţiuni din operete 5 Buletine de ştiri: 5,00 : 6,00 ; 7,00;
lor organizaţii create pe terito conducător al militariştilor ger întregi şi în faţa poporului g;r- din armata hitleristă, care „s-au zentanţi oficiali ai Bundesweh- 15,40 Jocuri populare rom îneşli; 16,15 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
20,00;- 22,00; 23,52 (programul I);
mani — Uniunea creştin-de- distins“ în războiul banditesc rului. După cum relatează zia 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro
împotriva. Uniunii Sovietice şi rul „Suddeutsche Zeitung“, par
a altor ţări. Printre membrii 11- ticipanţii la adunare1 au cerut
niunii se numără foştii generali printre altele „amnistierea tutu
hitlerişti Kesselring, Ranke, ror crimelor“ comise în timpul
Manteufel, cunoscuţi prin de războiului. Ei au ascultat de
claraţiile lor făţiş revanşarde, asemenea raportul cu privire la
riul Germaniei occidentale. mocrată — a inclus cererile re man. precum şi generalul Hernlein, „ideile prusace şi actualitatea“. Muzică uşoară; 17,30 Vreau să ştiu ; gramul 11),
1
Redacţia şi administraţia !darului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189 175, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .T .T .R . n r. 286.320 din 6 noiembrie 1949. r- T ip aru l: întreprinderea Poligrafică „l M A I" — Deva.