Page 54 - 1958-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA t
Tot mai multe buswri
de larg consum
pentru populaţie
Pentru a contribui într-o mă­
sură tot mai mare !a sporirea
bunurilor de larg consum pen­
tru populaţie şi pentru a efec­
tua un volum tot mai mare de
prestări de serviciu, cooperati­
vele meşteşugăreşti din regiu­
nea noastră îşi lărgesc în con­
tinuu reţeaua. Numai în acest
an au luat fiinţă în regiune 3
cooperative şi 6 8 de secţii noi.
In cadrul cooperativei meşte­
şugăreşti „Jiul" din Petroşani
au fost înfiinţate aecţii noi ca :
ceasornicărie, foto, închirieri de
biciclete, reparaţii de radio,
cosmetică, spălătorie, curăţăto-
} rie chimică etc. Cooperativa
\ „Viaţă nouă" din Orăştie a în-
) fiinţat recent o secţie de con-
> fecţionat şi reparat haine de
' blană. In cadrul cooperativei
^ meşteşugăreşti „Muncitorul"
^ din oraşul Sebeş şi-a început
activitatea, printre altele, şi o
secţie de ţesut covoare romî-
neşti.
Ca urmare a dezvoltării re­
ţelei, cooperativele meşteşugă­
reşti din regiune au produs în
primele trei trimestre din acest
an cu 10,8 Ia sută mai multe
bunuri de larg consum decît
au fost produse în aceeaşi pe­
rioadă a anului trecut. Valoa­
rea totală a bunurilor de larg
consum şi prestărilor de servi­
ciu executate între 1 ianuarie
— 1 octombrie, întrece cu n- ^ zilor de mineri din Uricani de
proape 4.000.000 Iei valoarea
celor executate în perioada co­
respunzătoare a anului trecut.
A. Z.
Prin munca harnică a siderurgiştilor lamedoreni, Combi-
natul îşi schimbă înfăţişarea de la o zi la alta. Pînă acum nu3
mărul participanţilor şi al orelor de muncă voluntară, pres­
tate la acţiupea de înfrumuseţare este de ordinul zecilor de mii.
JN CLIŞEU : O brigadă de furnalişti la muncă voluntară.
C R O M IC A IE A T R A IA
Poemul inflexibilităţii
C O M U N IŞTILO R
Anii înouraţi care au precedai cel
de-al ll-lea război mondial, anii cri­
zelor şi ai căilor de răspîntie a lu­
mii, ani de fierbere şi cumplită luptă
intre clasele antagoniste ale societă­
ţii, împinse pe planuri diametral o-
puse de relaţiile iot mai ascuţite care
se statorniceau şi în ţara noastră în­
deosebi între cele două clase princi­
pale’:' capitaliştii şi proletariatul, —
sînt anii zugrăviţi cu măiestrie de
Aurel Baranga în colaborare a i N.
Aloraru în piesa cu acelaşi nume cu
care şi-a deschis stagiunea în cel de-al
ll-lea an de aetivilate Teatrul de stat
„Valea Jiului“ din Pelroşani.
Acţiunea piesei începe în casa mun­
citorului ceferist Mihai Buznea. Facem
astfel cunoştinţă cu un interior sără­
căcios şi cu membrii fam iliei: Mihai,
omul plin de optimism, a cărui încre­
dere in viilor, în triumful cauzei mo­
lipseşte şi pe ceilalţi: Mircea, fiul său, i-a pus în libertate“.
care „creşte bine“, pe aceeaşi linie ca
şi tatăl său ; Sanda, studenta medici­
nistă care nu-1 va face de ruşine pe
talăl său, buna şi ferma mamă şi so­
ţie Maria Buznea care suportă cu o
tărie de fier loate necazurile care se
abat asupra familiei şi mama lui Mi­
hai Buznea, o bătrînică simpatică şi stradă şi aşteaptă pe la colţuri să că­
i>ufin cam ojărilă, care nu reuşeşte să
înţeleagă pe deplin de ce sînt atît de
nearept orînduite lucrurile în lumea
aceasta.
In casa lui Mihai Buznea e îngri­
jorare. Mihai şi Mircea înlirzie. Ce­
lor două femei li-e teamă să nu pă­
Anul X Nr. Í190
Noi succese aie
din Valea Jiului
Fruntaşi pe bazin *
Minerii din Uricani s-au si­
tuat şi de data aceasta în frun­ X 41-a aniversare a Marii Re-X cînd colectivul exploatării Petrila a
tea întrecerii socialiste pe ba­ X vol-ufii Socialiste din Octom- X primit pentru a treia oară steagul da
zin. Buna organizare a muncii, X brie. Şi de deda aceasta, ca l fruntaş pe ţară în ramura cărbune­
elanul cu care au muncit bri­
găzile- de la pregătiri şi înain­
tări, îndrumarea calificată dată
de către cadrele tehnice, au fă­ X re cu succese tot mai mari % şi mai hotărîtă în scopul măririi con­ din această toamnă), nu consti­
cut ca in dimineaţa zilei de 14 * in lupta pentru sporirea pro- * tinue a producţiei.
a lunii curente să poată fi ra ­ X ducţiei. După 13 zile, sutele * Că s-a muncit bine o arată cele mînţărilor , la vreme. Exemplu
portată îndeplinirea planului pe
primele 13 zile ale lunii în pro­ X tei întreceri in care sînt an- *
porţie de 123,3 la sută.
Aceste procente de depăşire * toarelor şi exploatărilor mi- ¦
vorbesc despre hotărîrea brigă- * niere din Valea Jiului.
a da patriei tot mai mult căr­
bune. Trebuie menţionat de ase­
menea că la această exploatare,
aproape'toate brigăzile lucrea­
ză peste plan.
ţească şi ai lor ca Vasile Voiculeţ pe
care l-au căsăpit cu ranga pentru că
umbla pe la sindicate.
Discuţia alunecă spre faptele z ilei: nă cu ai săi, căci partidul îl trimite
La gazetă scrie c ă : „pleacă regele la
vînătoare... că s-a deschis un hotel
marc la Constanţa, cu telefon, radio,
şi apă caldă în fiecare cameră"... Dar,
iu i scrie despre scumpelea insuporta­
bilă... despre pensia din care bătrîna
„ANII NEGRI"
Teatrul de stat
,VALEA JIULUI"
din Petroşani
mamă a lui Mihai Buznea nu-şi poa­
te cumpăra nici măcar o fustă de stam­
bă, după ce a robit acum 40 de ani
la chefere... Ba scrie ceva şi despre
pensii... „scrie că la casa de pensie
s-au furat 50.000.000 şi că pe directori tele.
Radioul vorbeşte despre bombarda­
mentele asupra Madridului, „băieţii“
cu pistoale, progenituri ale fascismu­
lui lui Hitler şi M usolini, au ieşit în re“... Zbîrnîie telefoanele, sînt aduşi re­
săpească pe oamenii muncii, ciracii po­
liţiei răscolesc casele oamenilor, cău-
tînd turbaţi după „banii Moscovei“.
Atmosferă grea, apăsătoare, vre­
muri aspre; tot ce are mai rău so­
cietatea capitalistă este scos pe pla­
toul-de acţiune.
Strungarul- Oscar
hoher de la atelie­
rul mecanic al
Combinatului side­
rurgic Hunedoara
a terminat şcoala
profesională cu un
Joi 16 octombrie 4 pagini 20 bani an în urmă. Cu
toate acestea el es­
ssaziszsssflHI te considerat ca u-
nul dintre cei mai
Citiţi în pagina 3-a buni lucrători din
atelier. In fiecare
lună îşi depăşeşte
nofrm in medie ca
20—30 ta sută.
!H FOTO: Strun­
garul Oscar Ijoher
P A G IN A lucrind la maşină.
Ş in e i'
Pentru o recoltă bogată
* ? ******** Harnicii petrileni ÎN A N U L VIITO R
V
Grîul colectiviştilor
X Ou fiecare zi ne apropiem î Cîteva zile doar au trecut de la data a răsărit
X iot mai mult de cea de-a X
mînţările se vor termina în a-
ha. s-a şi însămînţat. In pre- ceste comune.
rent intovărăşiţii lucrează de zor
lui brun. Acest lucru, precum şi che­ pentru terminarea grabnică a Există însă comune cu posi­
marea la întrecerea lansată în cinstea
* şi in ceilalji ani, harnicii l zilei de 7 Noiembrie, au mobilizat Cînd oamenii sînt uniţi, şi ho- însămînţăriilor de toamnă. bilităţi asemănătoare, dar în
$ mineri ai Văii Jiului şi-au X întreg colectivul minei, la o muncă tărîţi să smulgă pămîntuiui re­ schimb însăminţările sînt mult
5 intensificat eforturile pentru l colte bogate', condiţiile de climă, Comune răm ase în urmă rămase în urmă. Exemplu, în
J a intimpina marea sărbătoa- X ciliar nefavorabile fiind, (cazul comuna Rornos, din cele 1.278
la însăm înfăn ha. planificate a se însămînţa în
această toamnă, s-au însămînţat
Colectiviştii, intovărăşiţii şi numai 350 ha. pînă la 13 octom­
tuie o piedică în executarea însă- ţăranii muncitori individuali din brie, în comuna Cugir numai
multe comune ale raionului o- 114 ha. din 300 ha., iar în Foit
J de tone de cărbune peste X răştie, îndrumaţi de organizaţii­ abia 178 ha. din 620 ha. Situa­
* plan stau douaclă însufleţi- ¦ 1.178 tone cărbune extrase în afara concret în această direcţie ni-! le de partid şi sfaturile populare ţia însămînţărilor în comunele
sarcinilor de plan în perioada I—14 oleră colectiviştii din Les- comunale au acordat o mare a- respective este cit se poate de
a lunii curente. Minerii din Petrila nic raionul 1lia. Seceta pre­ tenţie însămînţărilor. Ca rezul­ slabă. Ca atare, se impune lua­
sînt hotărîţi să facă totul pentru a-şi lungită ‘ din ultimele luni nu tat, în comunele Geoagiu, Măr-
* trenate toate colectivele sec- * menţine şi pe mai departe titlul pri­ i-a împiedicat să însămînţeze
încă din luna septembrie o ma­
*
mit. re suprafaţă cu grîu. Ca ur­ tineşti, Cioara, Dineu şi Turdaş rea unor măsuri corespunzătoare
Lucruri îmbucurătoare la Lupeni mare, acum griul colectiviştilor s-au însămînţat pînă în prezent clin partea organizaţiilor de par­
este răsărit. suprafeţe mari cu cereale de tid şi sfaturilor populare comu­
In ultimele luni mi­ dării rămTnerii în ur­ Astfel, în perioada toamnă, ceea ce Iasă să se în­ nale, care sa ducă la grăbirea
nerii din Lupeni au mă. Efectuarea schim­ 1— 14 octombrie, mine­ Luînd exemplu de Ia colecti­ trevadă că în cîtevq zile, însă- ritmului de însămîntări.
muncit sub posibilită­ burilor la locul de mun­ rii din abatajele Lupe­ vişti, membrii întovărăşirii agri­
cole „1 Mai" din satul Veţel, se
ţile lor. Ga atare, ei au că, aprovizionarea mai ni ului au redus' minu­ străduiesc şi ei să termine însă-
rămas datori sule şi
chiar mii de tone de bună cu lemne şi va- sul de plan la 120 mînţările Ia timp. Pînă acum au iW A S T IR tE \V#IL5L)^T^IRUE
cărbune. gonete goale, precum şi tone. -Există convinge­ însămînţat peste 2 0 ha. cu grîu,
munca politică desfăşu­ rea că în cel mai scurt rămînîndu-le numai o mică su­
Chemarea la între­ rată de organizaţiile de timp şi această mică ră- prafaţă de însămînţat.
cere a petri Ien !lor a a- bază din sectoare, au mînere în urmă va fi lichi­
vut darul să mobilizeze fost cîţiva din factorii dată, exploatarea situî-n- Au term inai de însăm înfaî
brigăzile din abataje, care au contribuit la re­ du-se astfel în rîndul grîu!
pentru ca acestea să cuperarea unei însem­ celor care luptă pentru
lupte ou mai multă în­ nate cantităţi de căr­ cucerirea titlului de Colectiviştii din Rapoltu Ma­
sufleţire în scopul lich.j- bune. fruntaş pe bazin. re, raionul Hunedoara, s-au ALBA IUIJA. — Muncitorii şi teh-,
pregătit pentru însăminţările de
* ? toamnă de îndată ce au termi­ A ngajam entul nicienii staţiei C.F.R. Alba M ia şi-au
nat treierişul. Acest lucru le-a ceferiştilor luat angajamente de seamă penlru a
Şi celelalte exploatări din Valea Jiului, cu excepţia Ani- dat posibilitatea să inceăpdlh- intimpina cu cinste ziua de 7 Noiem
suniînţatul griului încă din
noasei, au înregis^at_SjJCcp&e..kumoase în întrecere. Colectivul ziua de 18 septembrie a. c. Be­ brie..
mmei Lonea, spre exemplu, a extras în aceeaşi perioadă cu neficiind de ajutorul mecaniza­
torilor de la.S.M .T. Orăştie, ei
1.388 tone cărbune mai mult decit prevedea planul, iar minerii au reuşit ca în scurt timp să Astfel, ei şi-au propus depăşirea sarcinilor de plan cu 12 la sută pe
termine de însămînţat cu grîu
din Vulcan şi-au îndeplinit sarcinile de plan în proporţie d« întreaga suprafaţă planificată. \ luna octombrie, conducerea a trei trenuri prin muncă voluntară pe. 'lin ia ,
1 0 1 ,8 la sută.
Alba talia—ZTaina şi realizarea lumii suini sirius pe linia îngustă Alba Iu-
Insumînd tonele de cărbune extrase peste plan de către mi- )lia—Zlaina, pentru a face faţă traficului de mărfuri în continuă creştere pe,
nerii Văii Jiului în această perioadă, rezultă frumoasa cifră
de 3.126 tone. , această' rută.
Mecanizatorii de la Q.AS. Alba \
Realizări ale cooperaioritor din Hafeg (25 ha.). De pe ogoarele lulia au .raportat încă în urm ă,cu ci-1
Intovărăşifi harnici raionului leva zile realizarea în termen a însă­
mînţărilor de toamnă planificate pentru i
Membrii cooperativei meşte­
şugăreşti „Retezatul“ din Haţeg La ramura industrială s-au întovărăşirea agricolă din sa­ acest an. ,In prezent, ei lucrează l a ;
au obţinut cîteva succese fru­ lul Rapoltu Mare este cunoscu­ 1însănmlarca, peste prevederile planului, a unei suprafeţe însemnate, cu se- 1
moase în producţie în -cursul tri­ situat în frunte următoarele sec­ tă ca una din cele mai bune în­
mestrului III ă.c. Ei au reuşit tovărăşiri din raionul Hunedoa­
ţii r tîmpiărie, cu o depăşire a ra. De mai mulţi ani întovără- 1cară de toamnă.
ca sa îndeplinească planul la şiţii însămînţează griul în co- In pas cu însăminţările înaintează şi recoltarea .porumbului. Pînă în pre-
prestări servicii neindustriale în planului de 26,66 la sută ; croi­ mun şi realizează cu regularita­
proporţie de 108,33 la sută. te producţii sporite la ha. Şi în
torie femei cu o depăşire de 1zent porumbul a !ost cules în propor ţie de 70 la sută din suprafaţa totală \
26,16 la sută ; cizmărie' cu 12,50 ' cultivată.
la sută şi vulcanizare cu 8 ,3 3 De asemenea, a început recoltarea cartofilor de toamnă care dau în acest'
' an o frumoasă producţie — 12.000 kg. la hectar.
la sută. NIGU SBUCHEA
acest an, ei au hotărit să însă­ Pe lingă casa raională de cultură
mînţeze tot in comun. Au oprit
de „nu ştiu", sprîncenele li se arcuiesc, întreaga cantitate de sămînţă Expoziţia artiştilor din Alba lulia s-a deschis acum ci-
iar mutrele lor parcă ar fi bătute încă de la batoză şi au făcut a- am aîon ieva zile expoziţia bienală de artă I
în tipar in formă de semn al întrebării. râturi pe suprafeţe mari. Din plastică pentru amatori, faza raiona
cele 246 ha. ce urmează a se iri-
Coinan. dumnezeul scribilor, îşi dă sămînţa în această toamnă, pe lă.
în vileag manierele de „om din lu­ 2 0 0 ha. s-au făcut deja arături,
mea literară“ debitînd adevăruri ama­ iar pe o suprafaţă de peste 120 Expoziţia a !ost amenajată în localul casei de cultură şi cuprinde nume-
re: „domnule lonescu — Roşiori, îmi
dai voie să-ţi spun că eşti un idiot 1roase lucrări ale pictorilor amatori din oraşul Alba lulia, care activează în t
cadrul cercului de pictori amatori de pe lingă casa de cultură.
PETRU TOMA
In această seară, Mircea primeşte şi un cretin... Te supără pleonasmul ? IN CLIŞEU: Prin faja tribunei
botezul primelor lupte: vine acasă cu Atunci rectificăm: un cretin, un im­ trec gimnaştii, elevi ai şcolilor din
capul spart, iar Atihai Buznea, talăl becil şi un incapabil“. Altui scrib, Co- oraş, care tnai tîrziu au executat
său, nu mai apucă să cineze împreu­ man îi spune: „scrii ca o cismă. Nu frumoase exerciţii de gimnastică rit­
te citeşte nimeni. Şi cine te cilesle, mică.
să lucreze în ilegalitate, în locul unui rîde".
tovarăş căzut. Nici umbră de ezitare. IN MEDALION : O pioniera ofe­
Mihai Buznea, comunistul ferm, pleacă. Adresindu-se tuturor, el urlă : „...sîn- ră flori vorbitorilor de la tribuna
teţi cu toţii nişte nemernici, buni de oficială.
Unde şi pentru cit timp nu ştie. Nu pus jos şi bătuţi la spate cu frînghia
ştiu nici ai săi. Clipele despărţirii sînt udă... Ciubucuri şi pite... asta ştiţi...
de o emotivitate profundă. Pentru vă ţin aici din milă şi dacă vă dau
schimb, un singur rînd de rufe, doar afară nici să măturaţi strada nu sîn-
atît, căci munca aceasta aspră nu în­ teţi buni“.
găduie nici cel mai neînsemnat con­
fort. Dar, parcă-i un făcut, căci nu trec
cîteva minute şi directorul ziarului i
Dar nici n-a apucat să plece bine se adresează lui Coman cu epitete rupte
şi — reprezentanţii ordinei publice —
i-au şi călcat casa căutîndu-I şi des- PETRE TIRAU
pieîndu-i pînă şi salteaua din pat să
găsească „banii Moscovei" şi manifes­ (Continuare în pag. 2-a)
Duminică a avut loc în oraşul Deva, cel de-al III-tea
? festival orăşenesc al tineretului. Cu această ocazie, prin
întregul program, ţinerii au demonstrai încă odată, hotă-
Evenimentele se precipită. In redac­ rîţi, că doresc fierbinte pacea, că doresc să trăiască, să
ţia unui ziar „democrat“ „e zarvă ma­ înveţe şi să muncească. Condiţiile create de partid şi gu­
vern suit minunate. Iar ei nu vor să dezminţească încre­
dactorii cu noaptea în cap să dea so­ derea ce li se acordă ca viitori constructori ai socialis­
coteală pentru că a apărut un articol
care contravenea cu „spiritul democra­
tic“ al ziarului.
Stupoare... Nimeni nu ştie nimic. mului, continuatori ai operei de creare a unei vieţi mai
Scribii presei capitaliste scriu ziarele bune şi mai jericiie.
dar nu le citesc. Şi ei au împărţit ţa­
ra pe departamente pe care le ciubu- Demonstranţii, artiştii amatori sau profesionişti, spor­
căresc, fiecare după cum poate. La it tivii, duminică, la festivalul tor, au spus un DA râs-
ţipetele lui Coinan, primul redactor, * picat păcii, vieţii, fericirii,
pe toţi i-a apucat „boalq umerilor"
"are se ridică şi se aşează tn semn :