Page 55 - 1958-10

Pacr.' 2
Pregătiri în vederea deschiderii Din activitatea femeilor |O gospodărie colectivă
mvăţămîntului de partid la sate
La 1 noiembrie începe noul att şco­
lar în ' învăţămîrrtut de partid din or­
ganizaţiile de bază săteşti. !n vede­
rea deschiderii noului an de învăţă-
mint, Comitettit comunal de partid Mi­
halţ, raionul Alba şi organizaţiile de
bază existente în comună, au făcut
toate pregătirile necesare. Drept urma­
re,. in momentul de faţă toţi membrii
şi candidaţii de partid sînt cuprinşi
în cercuri şî curisuri, potrivit cu pre­
gătirea fiecăruia. S-ău stabilit apoi
formele de mv-ăţămîht care vor func­
ţiona în acest an, ţinîndu-se seama
de cerinţele vieţii şi de forţeie pro­
pagandistice existente.
In urma unui studiu amănunţit, s-a
stabilit ca în acest an să funcţioneze
în comuna Mihalţ 7 cercuri şi cursuri
în cadrul cărora vor studia 140 mem­
bri de partid, candidaţi şi ţărani mun­
citori colectivişti şi întovărăşiţi din
activul fără de partid al organiza­
ţiilor de bază.
Pe lingă comitetul comunal de par­
tid va funcţiona un cerc în care un
număr de 17 membri şi candidaţi de
partid vor studia Istoria P.M.R. anul şurare a învăţămîntutul de partid, o
II, cerc care va îi condus chiar de conducere mai concretă a acestuia.
«O
|Pe urmele materialelor!
! publicate l
¦«o
¦UN RĂSPUNS... CA
SA FIE
Nu de mult, în ziarul „Dru­
mul socialismului“ sub titlul
„Anunţ important" a apărut din pricina celor care lucrează
un articol, care se referea la
fumul ce se lasă in. biblioteca
regională la anumite ore din
zi, datorită faptului, că, din
neglijenta tovarăşilor de la
Banca de investiţii, coşurile nu
sînt şterse la timp. Prin. urma­
re, sezisarea făcută prin ziar,
era binevenită.
Departe insă de a înţelege
şi a saluta scopul ei bun şi de
a arăta în mod autocritic par­ iii, un răspuns concret, temei­
tea de vină ce le revine in. ca­ nic, care să cuprindă măsurile
zul relatat, precum, şi măsurile reale ce au fost luate şi nicide­
ce au fost luate pentru ca pe cum. pronosticuri zeflemiste.
viitor să fie preintimpinate a-
semenea situaţii, tovarăşii de
Ia Banca de investiţii, au tri­
mis redacţiei, sub semnătura
tovarăşului Toma Cazacu, di­
rector, un răspuns despre care
se poate spune că a fost întoc­
mit doar aşa, ca să fie. Laco­
nic, pe un ton sec, acesta in­
formează destul de înţepat, re­
dacţia, că „s-a luat cunoştin­
ţ ă I a r de încheiere, senten­
ţios, autorul răspunsului amin­
tit, conchide: „este posibil să
se mai repete"... Aşadar, cum
s-or spune, criticaţi-ne cit pof­
tiţi, că noi ştim a noastră şi ţ
pe a noastră o ţinem.
Numai că o asemenea ati-tu- «
dine faţă de critică nu stă in*
firea comuniştilor şi prin ur-*
mure nu se poate cădea de a- <
cord cu ea. Sintem siguri căi
^ ^ xx!csa B g ! o a a o a a o o o a x x !oaoBBBOBO«XXXXiBXaOB000 3 U a ! ! Ü ! X > B ^ ^
C R O N IC A T E A T R A 1
oemul inflexibilităţii
COMUNIŞTILOR
(Urmare din pag. !-a)
parcă din propriul său vocabular „...fu
Cotnan eşti cel :nai fioros imbecil .
înghite şi el in sec asemenea celor
pe care-i apostrofase înainte. Din în­
treaga plebe a scribilor se rupe u n u l:
Dan Tomescu, prietenul Sandei, care
le zvîrle în faţă, plin de dezgust, mîh-
nirea lui de om în care simţul demni­
tăţii n-a coborît pînă la fundul cu
drojdie a societăţii capitaliste: „E
dezgustător !.., E o teribilă tristeţe în
toată povestea asta domnule Coman".
De aici înainte, drumul tînăruiui pu­
blicist, fiul unui tapifer, evoluează pe
căi bune. Ajută pe Mihai Buznea în
acţiunile de mai tîrziu, iar apoi pleacă
în Spania să lupte împotriva fascis­
mului.
In sfîrşit, se stabileşte că articolul
a fost scris de către Mircea Buznea,
tînărut tipograf de la paginaţie. Pentru
cercetări este adus inspectorul Gheor-
ghian de la siguranţă, om cinic, în-
gîmfat, criminal feroce. Gheorghian,
„om instruit", care şi-a luat doctora­
tul la Paris, ştie că „psihologia co­
rniioiştilor, în special e teribil de inte­
resantă". Că.„ ei suportă „probe pe
care te miri cum de le poate îndura
un trup omenesc". El, Gheorghian,
experimentează însă metode noi, cum­
plite, care distrug nervii...
ic
In tigip ce în casa modestă a ta-
d r u m u l sa fSíA LíSM ü h m Nr. 1191
!sa
Cu ocazia alegerilor de partid, iîn|plină dezvoltare
secretarul comiteului comunal de par­ In noile organe alese un însemnai număr de femei din
tid, tov. toan Nicoară. Vor mai func­ ‘Alba Ialia au primit sarcini de răspun-
ţiona două cercuri de studiere a Is­
toriei P.M.R. anul 1, la Cistei şi Mi­ ----------------------------------------------- dete In noile organe alese. 1 martie 1953. Zăpada nu se La început, gospodăria a fost ţit de exemplu peste 24.000 lei
halţ, două cercuri de politică curen­ topise d e .pe cimp. Serul niai
tă In Obreja şi Mihalţ şl două Astfel, In biroul organizaţiei de bază al cooperativei uProgresulf din stăruia încă cu incăpăfinare la slabă. Avea un fond de bază ca avansuri băneşti, revenind
cursuri serale în aceleaşi localităţi. poalele munţilor Retezat. Şi
Alba M ia a fost aleasă muncitoarea fruntaşă Anisia Biriş, la întreprinde­ totuşi, in inimile oamenilor a cărui valoare se ridica abia cîte 8 lei la zi-iuuncă.
Merită subliniat şi faptul că, spre de-aici clocotea o dorinţă fier­
deosebire de alţi ani, recrutarea pro­ rea de industrie locală „Horia", Viorica Vana, la cooperativa „30 Decem­ binte. Ei auziseră de ta co­ ta suma de 9.376 tei. Colecti­ Colectiva din Ostrov — căci
pagandiştilor s-a făcut cu mai multă munişti că in gospodăria co­ viştii simţeau lipsa atelajelor despre ea este vorba — şi-a
grijă. Sarcina conducerii învăţămîntu- brie", Adela Farcaş, la şcoalamedie mixtă nr. 1, Leiiţia Contor şi Elisa- lectivă viaţa e mai u- şi animalelor de muncă. Era
lul de partid a fost încredinţată celor
mai buni comunişti, membrilor birou­ beta Avram ele. Multe tovarăşe au fost alese, şi. In cadrul birourilor orga­ şoară şi mai îmbelşuga­
rilor organizaţiilor de bază, şi ai co­ tă şi doreau cu orice preţ să
mitetului comunal de partid, in ce pri­ nizaţiilor de bază de cartiere. greu dar n-au dat un pas îna­ construit in acest an un grajd
veşte pregătirea propagandiştilor s-a înfiinţeze şi ei o asemenea
făcut şi ea cu mai multă grijă. O Prin activitatea lor de pînă acum, femeile au dovedit că ştiu să mun­ gospodărie. Mai multe familii poi. Au muncit cu p.'itsevereiv şi o magazie, şi-a sporii numă­
parte dintre aceştia au fost trimişi la
cursurile de instruire organizate de că­ cească cu simţ de răspundere. Prin angajamentele care şi le-au luat la au şi făcut cereri. La acestea ţă şi rodul muncii lor a înce­ rul de animale. Colectiviştii
tre Comitetul regional al P.M.R. Hu­ alegeri au arătat hotărîrea lor de a contribui şi pe mai departe la M ări­ s-au adăugat altele şi altele. put să se vadă nu peste mult sînt hotărîţi să mai facă şi al­
nedoara la Geoagiu, iar ceilalţi au
rea oieţii de partid în organizaţiile de bază din care fac parte. In cele din urmă a luat fiinţă te construcţii necesare şi să
fost instruiţi de către Cabinetul de
-------------------------------------- — In cadrul consfătuirilor de produc- gospodăria colectivă.
partid din Alba Iulia şi de către co­
S-au antrena? ţie pe grupe sindicale, la întreprinde. mărească continuu numărat a.-
mitetul comunal de partid.
înîntre cere rea „Ardeleana" s-au chemai la între- nimalelor. Pentru dezvoltarea
Măsurile luate pînă în prezent de
------------------------------- --------- cerea socialistă, în cinstea zilei de 7 timp. La sfîrşitul anului 1957 fondului de bază. ei. vor renar-
valoarea fondului de bază se
Noiembrie, peste 80 ia sută din fem ei. i'® ridicase la 213.956 lei, iar la tiza in acest an 3 la sută din
Pe lingă angajamentele luate în comun pe secţii, ele s-au chemat la
întrecere şi individual, propunîndu-şi ca obiectiv depăşirea planului de începutul acestui an el a tre­ producţia realizată de la fer­
producţie intre l şi 3 la sută şi a normativului de calitate în aceeaşi cut de o jumătate de milion. mele de animale. 2 la sută din
proporţie. Grescînd fondul de bază, a producţia vegetală şî 5 ia sută
crescut puterea economică a din producţia pomicolă. Dacă
colectivei, s-au mărit posibili­
tăţile de sporire a veniturilor evaluăm construcţiile ce se vor
TOATE BRIGĂZILE
colectiviştilor. Acum. se pocite termina în acest an şi produ­
spune că gospodăria e bogată. sele ce se repartizează la fon­
către comitetul comunal de partid şi la nivelul celor fruntaşe Ea asigură colectiviştilor ve­ dul de bază, vom vedea, că a-
organizaţiile de bază din Mihalţ, vor nituri însemnate. La împărţi­ cesta se va ridica, la sfîrşitul
asigura fără îndoială o bună desfă­ rea avansului de 40 la sută, anului 1958. la peste 800.000
Toate brigăzile la nivelul celor rei, este cazul brigăzii tui Karol Lo- lucru trebuia făcut înainte de a se din acest an, colectiviştii au lei. Este o realizare însemnată
fruntaşe — este o problemă ce tre­ conogy, care pe luna septembrie a ajunge la situaţia de faţă. La grup-a
buie să preocupe in modul cel mai se­ rămas sub plan cu 933 tone, din mo­ tui Ionaşcu, scocurile vechi fiind în­ dus acasă cantităţi mari de ce­ pentru o gospodărie mică, ca
rios atît conducerea minei Vulcan, cit tive nu tocmai întemeiate. guste, se înlocuiesc cu altele de oapa-
şi conducerile sectoarelor. Faptul este citate mai mare. în plus, grupa a reale. In afară de cereale, ei cea din Ostrov.
valabil pentru toate exploatările mi­ Alt caz este al brigăzii lui Petro fost chemată la raport.
niere. Aceasta, ou atît mai mult, cu ionaşcu, rămas în urmă cu 525 de au 'primit şi bani. S-au împăr­ N. STAICU
cît brigăzile sînt acelea de care de­ tone. Aici nu mai încape nici o în­ După cum se vede. acestea sînt mă­
pinde în mod direct producţia sectoa­ doială că motivele invocate, cum sîn t: suri, în mare parte, de perspectivă. fiK îi
relor şi respectiv a minei. lipsa şefului de grupă şi condiţii gre­ Dar nu s-a întreprins nimic pentru a
le de lucru, nu denotă altceva decît se face cunoscută metoda de lucru a Recenzarea auto-mtovehiGuletor
Să luăm de exemplu sectorul IV de neglijenţă din partea conducerii sec­ brigăzii lui Vasiie David, ta oare lu­ ’¦ . •• * •-'•vft- • '
la mina Vulcan, unde contrastul între torului, deoarece, ea este aceea oare crările începute în fiecare schimb, sînt
dacă lucrurile s-ar inversa nu­ rezultatele obţinute de brigăzi este cel trebuie să creeze muncitorilor condiţii terminate de schimbul respectiv, dînd Direcţia Miliţiei regiunii Hunedoara, Secţia inspecţie au­
mai pentru o singură zi şi fu­ mai izbitor. Pe luna septembrie, sec­ cît mai bune de lucru şi să ia mă­ dovadă de o bună organizare a mun­
torul a avut o depăşire de 1.034 tone suri pentru înlocuirea şefului de gru­ cii. La fel se poate spune şi despre to şi circulaţie, aduce la cunoştinţă urm ătoarele:
de cărbune. Faptul este incontestabil. pă care lipseşte. metoda brigăzii lui loan Nicoară, ca­
mul, în loc să năvălească la Dar se pune întrebarea cum ău fost re lucrează de mult in sector, avînd La data de 1 noiembrie va începe în regiunea noastră ope­
bibliotecă, ar inunda să zicem obţinute şi dacă această cifră exprimă Printre brigăzile rămase în urmă se o experienţă destul de bogată, iar în­ raţiunea de recenzare a tuturor nuto-motovehiculeîor. In acest
posibilităţile reale ale sectorului ? mai numără şi aceea a lui Petru To- tre membrii brigăzii s-a creat o coe­ sens conducerile întreprinderilor precum şi deţinătorii particulari
derici, cu un minus de 162 tone, a ziune şi o atmosferă sănătoasă. de auto-motovehicuie trebuie să ia măsuri de punere la punct a
la această bibliotecă, birourile Situaţia se prezintă cam In felul ur­ lui Ftorian Botoş cu 80 de tone, iar parcului de autovehicule ce-1 au în păstrare şi administrare. Au­
Băncii de investiţii, toţi cei de mător : s-a insistat mult asupra unor la lucrările de înaintare brigada tui Nu s-a pus accent nici pe întărirea tovehiculele vor fi prezentate la recenzare în zilele cînd sînt. pla­
brigăzi bune, nimic de zis, cum este Ştefan Jina cu un minus de 32,7 m.c. autorităţii şefilor de grupă şi de nificate.
la bancă in frunte chiar cu brigada lui Vasiie David, care a dat şi a lui Traian lovi cu 46 m.c. schimb, pentru ca în cazul abaterilor,
tov. Cazacu, s-ar agita, cerînd peste plan Z,089 tene de cărbune, a aceştia să poată lua imediaf măsuri. Deţinătorii de -auto-motovehicuie care şi-au schimbat domi- ,
grabnice măsuri pentru reme­ lui loan Nicoară cu o depăşire de Se pune întrebarea: ce măsuri a ciliul în altă localitate sînt obl igaţi să se prezinte de urgenţă
dierea lucrurilor. Ei şi atunci, 246 tone şi a lui Emanoil Burda cu luat conducerea sectorului pentru a Pentru ridicarea cît mai grabnică la Direcţia Miliţiei regiunii Hunedoara, Secţia inspecţie auto
de ce oare nu ar manifesta şi o depăşire de 75 tone. In acelaşi timp înlătura această stare de lucruri ? a brigăzilor rămase în urmă, este ne­ şi circulaţie, anunţînd noul domiciliu, în vederea anunţurilor pe
in cazul de faţă interesul cu­ însă, o mare parte a brigăzilor au Sau dacă ceea ce a făcut este sufi­ cesar să se acorde o deosebită aten­ oare urmează a le primi cu datele şi locul unde sînt planificaţi
venit ?... fost lăsate să se descurce singure, cient sau nu ? ţie organizării şi reorganizării brigă­
zilor, întăririi brigăzilor mai slabe cu a se prezenta la recenzare.
Aşteptăm să sosească la re­ La grupa lui Loconogy se întoc­
dacţie de la Banca de investi- Se recomandă a se lua măsuri de punere la puncta cărţilor
de identitate tehnică, complectîn du-se cu rulajul kilometric par­
curs cit şi schimbarea -agregatelor ce poartă număr de serie.
datorită condiţiilor de exploatare mai meşte un nou plan de exploatare, pen­ elemente calificate şi cu o experienţă OFERTE DE SERVICIU
puţin optime decît ale celorlalte. Ast­ tru a se evita lucrările vechi. Acest mai bogată. Conducerea sectoarelor
trebuie să-şi întocmească un olan de
¦» » « « » « «« « ».»,«.>.«.>.»-4 » . « . ţ, măsuri tehnico-organizatbrice, axate1 DIRECŢIA REGIONALA
pe aceste probleme. Ea trebuie să asi­
La. 10 km. de Baru Mare, — două posturi de picher,
pe versantul sting al Văii pentru care se cer studii me­
Pietrosului, ss află peştera gure minerilor din abataje condiţii r DRUMURI SI PODURI dii.
„Tecuri", monument al natu­ cif ma> bune de. fucru, iar controlul
rii.. La o adincime de 10 m. tehnic ai lucrărilor să fie făcut cu C TIMIŞOARA Doritorii a ocupa aceste
sub pămint, peştera păstrea­ regularitate. posturi se vor adresa Secţiei
ză splendide formaţii de sta­ L anunţă vacante următoarele a V-a Drumuri şi Poduri De­
lagmite şi stalactite de cu­ Organele de partid, sindicat şi t va, str. Horia, nr. 2.
loare roşietică, de o reală U.T.M. este necesar să-şi îndrepte L posturi în cadrul Secţiei V
importan fă ştiinţifică. toate eforturile în acest sens, popu- 1«— t y— l \—i \—f
, iarizînd metodele de lucru ale brigă­ L Drumuri şi Poduri Deva s
[N CLIŞEU : Peştera de zilor fruntaşe prin toate mijloacele ce ANUNŢ
la Tecuri. le stau la dispoziţie, să lupte pentru i — un post de tehnician
o fermă disciplină a muncii, creînd Trustul Regional de Construc­
Foto: HORVATK-Haţeg acea coeziune sănătoasă şi indispen­ l principal drumuri, pentru care ţii Locale Deva, angajează ime*
sabilă înire membrii brigăzilor. l diat in oraşul Deva un maistru
r se cer următoarele condiţii : gaz metan, autorizat nelimitat
Numai astfel, brigăzile rămase in şi un inginer mecanic, specialist
urmă, vor putea ajunge la nivelul ce­ [ studii medii şi curs de califi­ în utilaje construcţii şi trans­
lor fruntaşe, iar conducerile sectoare­ port.
lor şi cea a minei, se vor putea mîn- t care în specialitate sau absol­
dri cu rezultate mult mai bune. C vent al şcolii medii tehnice,
t
L cu stagiu de 2 ani în speciali­
tatea în care activează ;
« — un post de tehnician dru­
muri scarificare, pentru oare
se cer studiile menţionate mai
sus, fără stagiu ;
Ing. GH. COMŞUŢA 1 «—f c—/ <__f -—îu _iv
mEM
prin confruntarea dintre Mircea, Ma- lipsită de artificii inutile şi aceasta şi suferinţă, dar care se căleşte în via­ Este adevărat că textul tabloului :V
este un lucru bun. Meritul cel mai ţa aspră şi devine puternică, aseme­ nu dă posibilităţi prea multe pentru
ria şi Mihai Buznea. Dar inima lui de seamă al direcţiei de scenă este nea unei stînci. Revelaţia scenei, a o acţiune dramatică bazată pe mişca­
însă, fără îndoială, că a reuşit să aducă fost Vladimir Jurăscu în rolul inspec­ rea în scenă a personajelor, pe in­
Mircea Buznea, încetase să rrtai bată. la lumina rampei, un colectiv omogen, torului Gheorghian. Cinic şi satanic tervenţii etc. Conflictul este generat
Spălăţelu, unul din ciracii lui Gheor­ în general bine chibzuit şi distribuit în ura-i împotriva comuniştilor, lipsit de iuptâ celor ce apar pe scenă, îm­
Cu unele excepţii, asupra cărora fireş­ de scrupule, inventator mefistofelic al potrivă ailor oameni care nu apar pe
ghian l-a lovit cu ranga în cap. Ulti­ te, va trebui să ne oprim, se poate a- celor mai bestiale metode de anchetă, scenă, dar pe care i-am cunoscut din
ma lui vorbă a fost „nu". Un NU firma că actorii au fost „în roluri" Gheorghian în interpretarea lui V. Ju­ tablourile anterioare în toată hidoşe­
au simţit, înţeles şi trăit rolurile, des- răscu, a stîrnit spectatorilor dezgus­ nia lor. Deci, dramatismul acestui ta­
societăţii In care trăia. făşurînd un joc nuanţat. tul lor profund faţă de asemenea ca­ blou constă în conţinutul său de idei
ic nalii, simbriaşi ai burghezo-moşierimii. bogat, pe care îl exprimă interpreţii
Vorbind ia figurat, se poate spune, Ion Stănescu, în roiul tui Coman, Jan mai mult prin vorbire, dar în acelaşi
In piesa lui A. Barangă şi N. Mo- că, corul a sunat atît de armonios Tomescu în rolul băfrinului tapifer Tu­ timp şi prin atitudinea lor de devota­
raru se înfruntă cu o exifaorijinară incit a acoperit pe cei ce cîntau fals. dor Tomescu, ion Pavfescu în rolul ment nemărginit, prin complecta
tînăruiui Dan Tomescu, Dem. Colum- dăruire cauzei pentru care luptă şi
forţă două lum i: una aflată în pragul In primul rînd scenele de masă sînt beanu in rolul lui Nae Zabalov, pentru care se află acolo, îtr pivniţa
bine reuşite. Ultimul tablou se află în- Justin Handoca în rolul meş­ întunecoasă transformată în tipografie
piţerului Tudor Tomescu se poartă dis­ chiar şi pe întuneric". Literele se în- pieirii inevitabile, dar care se cram­ tr-adevăr în vîrful piramidei, culmi- terului tipograf Mitică Pleşa şi Elena ilegală. Numai înţelegerea eronată a
cuţii aprinse între el şi fiul său care şiruie cu agilitate, comuniştii organi­ ponează, bazîndu-se pe violenţă şi cri­ nînd prin tempoul său vivace, prin Coiumbeanu în rolul bătrînei, au creat acestor trăsături caracterologice ale a-
va pleca în Spania, apare Mihai Buz­ zează apoi difuzarea manifestelor şi a mă, iar alta pe forţele noi ale socie­ perspectiva clară pe care o reliefează. figuri autentice, îmbogăţind galeria ti­ cestui tablou, în primul rînd de către
nea, ud leoarcă, obosii Irînt. A pier­ doua zi greva a izbucnit puternică şl Sînt condamnaţi comuniştii care vor pologică a piesei.
dut legătura de parlid, iar acum tre­ ameninţătoare, provocînd mirare pînă tăţii, cărora te este proprie victoria. fi zvlrliţi în temniţă, dar spectatorul actori (cu excepţia lui J. Handoca) şi
buie să o restabilească. Aci, în această şi informatorului inspector Gheorghian .. simte că puterea e de partea lor, că Atît la premiera de Ia Petroşani cît se pare (in parte) şi de către regie,
casă, au stabilit să se întîlnească cu Ultimul act sintetizează concludent a- se apropie ziua eliberării patriei. Pa­ şi în spectacolul din Deva, interpreta­ a făcut posibil ca ei să fie anost, lip­
Preda, tovarăşul cu care ţinea legătu­ iz cest lucru : în sprijinul lumii muribun­ lele de foc care brăzdează cerul la rea unor actori rămîne totuşi tributară sit de dinamismul pe care ii impunea
ra din partea forului de partid supe­ de pledează minciuna, perfidia, ipo­ sfîrşitul ultimului tablou, vestesc, ase­ unor minururi supărătoare. Preda, (Ro­ acţiunea piesei.
rior. Dan, îi mijloceşte legătura pe ti- Nervii inspectorului sînt încordaţi menea unui crainic, zorile unei ere meo Mogoş), omul cu experienţă de
asemenea strunelor de vioară ajunsă crizia şi toate celelalte rele, care ma­ noi. partid, judicios pînă în cele mai mici O impresie neconformă eu spiritul
^rtitl!lll{îlllIllliIIIllljll{l!IlIi!lilll!lIIIIfiil8l!ISlIlfi!iIÎiIIÎlllllîîlI8nu^. pe mîna unuia neînzestrat cu auz mu­ cină societatea capitalistă, îar In spri­ amănunte, apare aici nervos, pripit si piesei se creează şi în actul I (scena
zical : Buznea nu vrea să vorbească jinul lumii noi pledează toate forţele Regia a statornicit un echilibru fi­ în general nedefinit ca rol. Există mo­ percheziţiei la domiciliul lui Buznea).
„A N II NEGRI" - şi telefoanele „excelenţelor sale" îi sî- resc în duelul dintre cele două forţe mente de înaltă tensiune dramatică, Din interpretare nu reiese numai săl­
cîie, îi fac viaţa un adevărat vacarm. sănătoase ale societăţii. care se înfruntă şi a dozat nuanţat care însă sînt interpretate convenţio­ băticia siinbriaşiior siguranţei, ura ior,
Teatrul de stat Arestaţii din boxă domină procesul, creşterea conflictului. nal şi placid. Preda, în actuala inter­ atitudinea Ior lipsită de omenie şi bu­
Ceea ce-1 exasperează însă pe inspec­ pretare a lui R. Mogoş, nu reuşeşte să nă cuviinţă, ci unii din aceştia (Spă-
„VALEA JIULUI“ tor este faptul că Buznea rămîne demn, acuză şi răstoarnă acuzele aduse r Jocul desfăşurat de actorii valorosu­ comunice spectatorului nici gfndiirile lăţelu), creează o stare de ilaritate la
hotărît, asemenea unei stînci inflexi­ „jalnică-i situaţia unui regim care se lui colectiv este in generat un joc clar şi nici firea unui personaj afît de uit moment dat. Or, astfel ideea de
DIN PETROŞANI bile, care poate fi sfărîmată, dar în­ bazează pe trădători" — spune Mihai de înaltă ţinută artistică. Gigi lordă- important în structura generată a pie­ fond din această scenă este pusă in
doită nu. Buznea din boxă. Acuzaţii adevăraţi nescu (Mihai Buznea), a creat o ve­ sei. Este vorba aici despre un activist stare de inferioritate.
nic sindicală cu Adrian care, însă ritabilă {!gură de comunist — ferm, de seamă şi nu despre un curier oa­
este un trădător şi îi predă pe Mihai Nici nopţile de anchetă, nici schin­ nu se află în boxă. Ei stau în birou­ plin de un neclintit optimism şi în­ recare. De el depinde, (în acele con­ Evident că aceste lipsuri nu pot un.
Buznea în mîinile siguranţei. In ace­ giuirile barbare, nici ameninţarea cu credere in cauza clasei safe, un om diţii), organizarea unei greve puterni­ bri nici pe departe nota generală in
laşi timp însă, Dan o anunţă şi pe moartea, nici încercările fariseice a’e rile ministerelor, în cabinetele banche­ cu' nervi de oţel şi cu o • voinţă de ce. acţiunile de solidaritate, di­ care a fost regizată şi interpreta‘3
Sanda, care vine să-şi vadă părinie­ lut Gheorghian de-al cumpăra, nu pot rilor, în conacele moşierilor. Ordinele granit care nu poate îi înfrihtă nici fuzarea materialului ilegal, şi valoroasa piesă a lui Aurel Baranga
le. Buznea îi încredinţează fiicei sale deseîeşta gura comunistului Buznea. priri ceie niai: draconice metode. Ase­ multe alte sarcini importante. Or, u- şi Nicolae Moraru. Privită din punctul
sarcina de a duce manuscrisul mani­ lor le îndepliniţi aici. Dar împreună menea iui, Mircea (Vateriu Donca) neori, interpretarea personajului lasă de vedere ai forţelor existente şi ?,l
festului care trebuia să apară în pre­ O, dar Gheorghian;'vanitosul poli­ cu ei, voi sînteţi cei condamnaţi de fiii! său. a stîrnit emotivitate prin jo­ o impresie nedefinită, neadecvată cu posibilităţilor, activitatea teatrului de
ziua grevei care urma să aibă loc. ţist are încă „metode“ mai mefistofe­ cul său dîrz, prin mimica sa de o ceea ce trebuie să fie un activist de stat „Valia Jiului"' înrcgistre- 1 cu
Şi, deşi Mihai este arestat, manifestul lice chiar decît el însuşi. E adus Mir­ istorie". profundă forţă artistică, prin trăirea partid.
se va tipări, iar greva va avea Ioc cea Buznea. Cămaşa lui e ferfeniţă, „Lupţa şî cauza noastră, a comuniş­ firească a rolului său. Ana Colda (Ma- această piesă un nou şi binemerita,
cu o zi înaintea dalei pe care sigu­ trupul tînăr numai răni, dar inima a ria Buznea) a adus pe scenă chipul succes.
ranţa a aflat-o din gura trădătorului rămas neatinsă, învăpăiată de dogoa­ tilor este dreaptă. Noi vom învinge I". femeii blîrţde, plămădită din necazuri
Adrian. Manuscrisul manifestului ajun­ rea caiizei proletare. Rezistă: Mircea
ge în mina meşterului tipograf Mi­ nu dă nici un semn că şi-ar cunoaşte ? r.: ;
tică Piesa, „pe care-1 cunosc literele
tatăl. Chiar şi la sfîrşit, mai mult moit Zidurile sumbre ale temniţei cenu­
decît viu, Mircea rosteşte acelaşi „nu" şii străjuiesc de ia un capăt ia celă­
sec. lalt acţiunea piesei. Ideea de a plasa
E adusă Măria Buznea. Gheorghian acţiunea piesei între zidurile îrtchîsbiii
intenţiona să dea o lovitură de graţie
capitaliste, prezintă desigur mult inte­
res şi vădeşte imaginaţie bogată din
partea regizorului (C. Dinischiotu),
Decorurile discrete (pictor scenograf
Al. Olaru) sînt în strînsă concordanţă
cu linia vertebrală dată de regie care
nu a scontat pe efecte ieftine, stoarse
pe seama scenografiei. Montarea este