Page 56 - 1958-10

N r. 1190 muMUL SOCIALISMULUI Pag. 5

Cţ'V- ;:-Cv

¦ ora la cursun

Chemarea uzinei j

T

\ Este imposibil să nu te mo- tenie este sinceră, ea duce la ţ Ne aflăm la şcoala profesio­ Giţiva ucenici pun întrebări. Pro­

f lipsească voioşia tinerilor a- rezultate remarcabile. Tatomir \ nală din Simeria. Intr-una din fesorul le lămureşte. Visalon Pe-

| ceştia care au pus stăpinire pe Mihalache, Timar Gheorghe şi | sălile ,de clasă, recent renovată, truţ este scos apoi la tablă pen­

] toată curtea. Şi curtea grupu- Trif Petru, pentru a da numai ţ vreo 15 ucenici din anul II as­ tru recapitulare. Pe tablă este

f lui şcolar profesional din Hu- citeva exemple, sint printre cei j cultă explicaţiile profesorului, un desenat un vagon de marfă.

] nedoara este destul de mare. care prin carte şi-au văzut do- ; inginer de la secţia de vagoane Pe măsură, ce vorbeşte, Petruţ

* Pe terenul de volei se dispută rinfa îndeplinită. Participind J a Atelierelor G.F.R. Este ora de arată părţile componente ale va­

f o partidă dîrză. Că echipele la concursul pe meserii, orga-j tehnologia meseriei. gonului.

î sint formate din cite 8—9 jucă- nizat de Ministerul invăţămîn- — Vagonul de marfă se com­ ¦—; Un vagon de marfă pe

tori sau că plasa este mult tulul şi culturii, aceştia au pune din... Şi profesorul expli­ două osii, se compune din mai

prea inălfatâ pentru statura fost premiaţi. Timar Gheorghe că lecţia pe înţelesul copiilor. In multe părţi principale : şasiul,

jucătorilor, nu împiedică pe mi- a fost declarat cel mai bun bănci, ucenicii notează i şasiu, cutia vagonului...

| cii voleibalişti să-şi dispute cu furnalist din ţară, din rindu- roţi, bandaje, cutia vagonului, Lecţia a fost înţeleasă. Expli­

¦ pasiune întiietatea. rile elevilor şcolilor profesio- tampoane, cîrlige, etc. Printre caţiile lui Visalon Petruţ dove-

In acelaşi timp micii fot ba- na'le siderurgice. Dar, toţi cei ei se află. Visalon Petruţ, unul dése lucrul acesta. '

lişti care au nevoie de mai ^00 de elevi care au absolvit dintre cei. mai buni ucenici din Ucenicii de la şooala profesi®- Printre elevii anului I 6 , din cadrul şcolii profesionale Hu­
nedoara se numără şi tînărul Pavel Dara. Bun la pregătirea
ţ mult teren au pornit spre mar- cursurile in ^anul trecut, sint Şcoală, Aurel Pipoş, Eugen Bür- nală G.F.R. din 'Simeria dşu teoretică, dă în acelaşi timp dovadă de multă conştiinciozitate
în îndeplinirea temelor practice.
t ginea pădurii Chizid unde pot bine pregătiţi, capabili să lu- za. îşi !».iau notiţe amănunţite, multă atenţie nu numai pregă-
In foto s sub supravegherea atentă a maistrului Karol Stud-
| juca in voie fără teama de a creze la oricare agregat al Pentni tehnologia meseriei, con- tirii practice, dar şi celei teofe- niczky, elevul Dara execută o piesă la strung.
---------------------------- ,----------------------T-J7Ţ------- T;------------ — ’"¦MU""
i sparge vreun geam. Doar in combinatului siderurgic. tează foarte mult atenţia lâ oro* tice. Aceasta' este di garanţie dă

t mijlocul curţii, acolo unde sint cursurile anului acesta le de teorie. vor deveni munición buni, cu

î băncile, este linişte. Cu cărţile s-au înscris aproape 300 de e- _ Expunerea lecţiei ia sfîrşit. vaste cunoştint«. fdhnico.
....................... ...................... .......--------------------------- ----------------------
f în mină, ucenicii citesc pină leui, atraşi de puternica che- ţ

i cinci inserarea face imposibilă mare a uzinei. Mulţi au^ venit In timpul liber

| descifrarea literelor. Cartea şi să înveţe aceeaşi meserie pe

| sportul sint pasiunile care au care 0 are U »tăticul“ cum

f cucerit cei mai mulţi prieteni ns-a spus Naszodi Geza, iar Cursurile au început abia cu tiv „Victoria II“ al şcolii. Şi
Printre elevii anului I ai şco­ I din nodurile micilor ucenici, alţii ca Ciovică loan, Braia citeva săptămâni în urmă. Şi fiindcă e vorba de sport, cum să
din nou, in sălile de clasă ale uiţi de viitorul electrician Mar­
lii profesionale din Deva se nu­ l Aşa se face că după orele de Traian, veniţi de prin părţile şcolii profesionale din Călan cel Grosu sau de Teodor Culă,
t program, abia plecali de la Olteniei, Fiorea Dorel venit s-au 'făcut auzite glasurile ele- ambii in prima echipă de fotbal
vilor. Din nou, ca şi in ceilalţi a uzinei. Şi nu poţi trece mai
mără şi utemistul Ilie G. Dinuţ. * cuptoarele Martin, furnale, la- din îndepărtata Moldovă, au j ani, in Împrejurimi, copii cu departe fără să nu aminteşti că
ochi curioşi şi neastimpăraţi au printre cei 16 juniori ai ţării se
I-a plăcut cioplitoria şi dînd curs \ minoare sau formele de tur- fost atraşi, cum ne-au spus ei, ? venit să soarbă tainele mese­ numără şi fotbalistul Grosu.
k nat, ei se dăruiesc cu aceeaşi »de munca lingă cuptoarele | riei de furnalist, lăcătuş, elec­
trician. La cercul artistic, cu secţiile
dorinţei sale s-a înscris la cla­ | pasiune sportului şi literaturii. Martin sau furnale, care este f cor, dans, teatru, ii găseşti me­
Sînt mulţi. Şi in timp ce unii, reu prezenţi pe Ignat Lupu-
1 Această dragoste pentru li- a9a> ceva ca-n basme“. _ j aplecaţi deasupra pupitrelor, re­ lescu, Iustin Davidoiu, Simion
sa de cioplitori în piatră şi mar- t teratură pare explicabilă. In- Peste puţin timp şi aceştia t petă, învaţă, se minunează de Munteanu, vajnici căluşari, sau
lucrurile scrise În cărţi, alţii, pe Florian Stoica, cel care pre­
mura. săşi profesiile, ale căror taine uor Învăţa încet, încet, mese­ în rind cu muncitorii, caută să găteşte „Credinţa“, acea minu-
ni adinei caută ei să le dezlege riile pentru care şi-au dat a- priceapă mecanismele, să tra- nată poezie a lui Vapţarov... Ca
ducă în fapt cele învăţate la să nu mai vorbim de cei 76 co-
Clişeul nostru îl înfăţişează * îndeamnă pe micii ucenici la deziunea. Şi cu ajutorul profe- şcoală. Concomitent, teorie şi rişti, sau de Sabin Suciu sau
practică. Nicolae Jurj, instrumentişti ai
dăltuind de zor un bloc de pia­ t o prietenie trainică cu cartea, sorilor, după numai citeva
| Şi atUa timp cit această prie- foni, ei vor învăţa meseria ca-

tră. I ? re le place. Am văzut elevi ca-
i re numai clapă un an au făcut

! descărcări la furnale sau ela-

Ucenicii jyută i bordii şarje ta cuptoarele Mar-
* tin. Şi asta, numai după un an.

Dar nu numai atit. După ore, uzinei,

P E M IN ÍR buchiile, şticul, ciocanul, sint Pe de altă parte, cercul lite-

-k In şcolile profesionale din . lăsate la o parte şi cu căldura rar ocupă timpul liber a 60 de
regiunea noastră sînt şcolarizaţi
âo prezent peste 3,5.00 .de uce- şi elanul caracteristice vîrstei, elevi. Deja au făcut cunoştinţă

In fiecare dimineaţă poarta cot' cu lucrătorii. Execută'arm ă­ <nţpl* - ut;)-.' > ?..i u . - t g t . t ¦' , • Educaţia fizică, sportul, fac parte integrantă din procesul clupă înclinaţiile fiecăruia, ele- cu genurile literare, deja au as-
Uzinei de reparat utilaj minier turi pentru galerii de mină, pen­ k Pentru a ajuta gospodăria de învăţămînt al şcolilor profesionale. Sub îndrumarea compe­ vul ia în mînă cartea prefe- cultat prelegerea „Literatura ca
din Petroşani se deschide larg tru vagoneţi, în fine lucrează la tentă a profesorilor, ucenicii desfăşoară o vie activitate de cul­ redă, mingea sau discul. mijloc de reflectare artistică a
pentru a face loc sutelor de fel de fel de piese. Scrie acolo agricolă de stat Orăştie la cu­ tură fizică. vieţii". Şi cînd te gindeşti că
muncitori care lucrează în toate pe Constantin Cîlţu şi pe Lau- lesul porumbului, utemiştii din N-au timp de pierdut. Dacă
secţiile. Printre ei se află şi un rian Radu. Ei muncesc cel mai cadrul şcolii profesionale Cugir Priviţi-I pe elevul loan Ciovică din anul I C, de la şcoala nu e înscris la cercul artistic, întreaga şcoală aşteaptă cu ne­
număr mare de ucenici, cei care bine. au efectuat peste 1.500 ore mun­ profesională Hunedoara, lucrînd Ia aparatul cal cu minere, sub face parte din cercul literar, sau răbdare ziua de 19 octombrie,
învaţă în fiecare zi meseria de că voluntară. supravegherea profesorului Florian Duţă. din cel sportiv. Trebuie vorbit cînd va avea loc concursul
mecanic, strungar, sudor, cei ca­ Hală măre a atelierului meca­ neapărat despre colectivul spor- „Drumeţii veseli“ pe tema „Re­
re ajută la repararea utilajului nic, plină cu strunguri de dife­ Hotărîţi să întîmpine fes­
minier pentru toate exploatările rite mărimi, prezintă un tablou tivalul orăşenesc, care a avut laţiile romîno-ruse de-a lungul
Văii Jiului. Pe poarta uzinei vin cu totul neobişnuit. Majoritatea loc cu cîtva timp în urmă, cu veacurilor“, adversari fiindu-le
şi ucenicii anului III. Aceştia celor care mînuiesc cu dibăcie cît mai mari realizări, elevii
împînzesc secţiile şi încep lucrul strungurile, care sfîşie metalul clasei a IlI-a A din cadrul gru­ Necazurile unei şcoli de ucenici elevii şcolii elementare de 7 ani
de parcă ar fi calificaţi de cînd în toate felurile, sînt tineri. A- pului şcolar Hunedoara au ela­ din Călan, îţi dai seama că
lumea. Execută piese pentru tot proape că nu-i poţi deosebi pe borat o şarjă de oţel la un cup­ şcoala profesională pregăteşte
felul de utilaje miniere şi în spe­ lucrători de ucenici. Mulţi dintre tor electric de 2 0 tone. oameni multilaterali.
cial la va'goneţi. Fiecare mun­ ei au terminat de puţin timp Necazurile şcolii profesionale văţătură şi-s fruntaşi atît la rea acestei probleme, care nu-i Multe ar fi de spus despre
ceşte în felul lui şi se străduieşte şcoală profesională. Ucenicii îi k Ucenicii şcolii profesionale
să producă tot mai m ult ascultă totuşi, ştiu că de la ei din Zlatnn s-au mobilizat pentru de ucenici din Deva, au început practică cît şi la studiile teore- deloc neimportantă. E vorba modul in care tinerii elevi îşi
au ceva de învăţat. Unii dintre înfrumuseţarea uzinei lor. fn ă-
Nicolae Olteanu, după ce a ei lucrează chiar la maşini a- cest scop ei au colectat de la exact în ziua de 26 august 1958, tice. Numai „creditele necesare" doar de pregătirea viitorilor petrec timpul tiber şi cu atît
cercetat cu multă atenţie bonul tunci cînd lucrătorul lipseşte. deschiderea cursurilor şi pînă în
de comandă, a bolborosit încet, Iosif Pasternao, Adalbert Laszlo, prezent peste 2 .0 0 0 kg. fier vechi. cînd prin adresa nr. 21.338, sec- întîrzie să-şi arate faţa. Şcoala, muncitori constructori, e vorba mai m.ult despre modul în care
fără ca să fie auzit: Adrian Bărluţ sau Dumitru Ia-
cob, lucrează la piese deosebite. ? Elevii şcolii profesionale ţia de planificare a Sfatului prin mai multe adrese şi memo- de 337 de ucenici. Pot ei oare învaţă. Să nu amintim decît pe
— înţeleg, se face. Dar toţi pentru acelaşi scop: din Ghelar au curăţat prin mun­
minerii să primească utilajele că voluntară canalul de scurge­ popular regional, i-a adus la cu- rii, a cerut secţiei planificare a să fie stingheriţi în procesul de furnaliştii Ilie Niculescu şi Con­
Apoi, a luat aparatul în mînă trebuincioase în cel mai scurt re a apei de infiltraţie dintr-o noştinţă că numărul ucenicilor Sfatului popular regional supli- învăţătură pentru că cineva a stantin Şerban, care, paralel cu
şi a început să sudeze atent, eu timp. galerie a orizontului IV. in anul şcolar 1958— 1959, va fi mentăriie bugetare promise, neglijat să le asigure fondurile pregătirea specifică viitoarei lor
gravitatea unui meşter priceput. mai mare cu 132, decît în anul Secţia de planificare însă a tă- necesare pentru hrană şi îmbră- profesii, urmează şi cursurile
La fel ca el fac toţi. Nu poţi Peste tot, în toate secţiile, u- Un grup de ucenici din cadrul precedent, şi că (reproducem cut chitic. Ge-i pasă ei că uce- căminte ? liceului seral. Sau despre ce
ghici aşa dintr-odată care sînt cenicii de la U.R.U.M.P. mun­ aceleiaşi scoli, tot prin muncă textul) : „Cifrele indicate mai sus nicii primesc hrană la o aloca- altceva dacă nu de o înaltă
mai buni, care la ce lucrează. cesc de zor. Producţia dată nu voluntară, au încărcat zilele tre­ sînt maximale pentru care Sfa- ţie mult micşorată (se fac eco- Se vorbeşte că cineva de la conştiinţă vorbesc titlurile de
De aceea, am rugat pe tov. in- este încă prea mare. Nu-i nimic. cute 15 vagonete cu minereu tul popular regional va asigura nomii), că n-au primit încă nici secţia planificare a Sfatului premianţi in concursurile pe me­
^şa e cînd înveţi. Dar altfel vor contribuind astfel Ia mărirea plan de muncă şi salarii şi credi- un fel de echipament, că rechi- popular regional a plecat la serii obţinute de elevii Flelmuth
giner Sofronie Sîrbu, care este sţa lucrurile peste cîtva timp... producţiei exploatării. tc necesare“. Necazurile şcolii zitele şcolare lipsesc aproape cu Bucureşti pentru rezolvarea a- Schlotter şi Dumitru Marcu, cei
şi profesorul lor, sa ne voibeas- cestei probleme. Intenţia este mai buni pe ţară... E ceva.
că despre cei mai buni, despre k Cu fiecare an, în cadrul se Ieaga de fapt de fraza repro- desăvîrşire, că atelierele de in- lăudabilă şi sperăm că în curînd
toţi care se străduiesc să cu­ şcolilor profesionale din regiu­ Şi dacă se va merge iot aşa,
noască tainele meseriei pe care nea noastră concursul „Iubiţi dusa textual din adresa cu prl- sţruciaj pentru ucenicii din anul Şcoala nu va mai fi nevoită să uzina „Victoria" Călan va pri­
au îndrăgit-o. Dar n-a vrut să cartea" este îmbrăţişat de tot cma, (le creditele necesare. j. j uo Jipsj de scll, . trimită adrese pentru a i se su- mi şi in acest an cadre cu ade­
facă acest lucru de unul singur. mai mulţi elevi. Printre şcolile vărat bine pregătite.
A cerut şi el părerea maiştrilor. fruntaşe pe regiune din acest Şcoala a începu la 1* * * > te,,te fijnc| foar)e „za plfmenta bugetul.
punct de vedere se numără şi ----
Maistrul Vasile Roman de la şcoala profesională minieră din tembrie, numărul de ucenici a ..
lăcătuşerie n-a vrut să-i între­ Lupeni. Aici, toţi elevii sînt în­ fost mărit conform adresei, pro- aPr°Pje iarna Ş* 01 âhole... Şi
rupă din lucru pe loan Maican, scrişi la concursul amintit.
Francisc Maizenbah, Milan Şte- fesorii îşi văd de treabă, ucenicii dacă într-o bună zi bugetul pla- PETE NEGRE
fanovici, viitori lăcătuşi. A spus de asemenea. Ba mulţi dintre ei, nificat va fi epuizat, cine va
ca Filimon Nelega, Ilie Năstă- r:rspunde ?

soitî, A'îircea Toma, Gheorghe Comitetul executiv ăl Sfatului Băiaf descurcăreţ au confecţionat o prăjină lungă de cî-(

Negru, Gabriana Beder, Iulian popular regional este dator să ® Virgil Dina, ucenic m anul II ţiva metri. Mirarea muncitorilor
Cărbune din anul III, Vasile ia măsurile cuvenite. Trebuie ....
A^oisiuc şi Alexandru Onescu din traşi la răspundere acei care au la şcoala profesionala de pe lingă
anul II, s-au pus serios pe în- tărăgănat pînă acum rezolva- stirnit multe întrebări. Ucenicii insă/
U.R.U.M. Petroşani, şi-a creat faima nu i-au lăsat să facă prea multe pre-^
>*<l> supuneri cu privire la întrebuinţa-
de băiat descurcăreţ. Şi o merită. De rea gj

cite ori lipseşte de ia practică (şi lip-
sest,e d, es,), pent,ru ca. . tr. eb. u.ie. s. a se ~ Vrem sa ajungem la nasul tui,s
,V , E<n‘l Henzel, din anul li, care. de,
plimbe prin oraş, nu se duce acasă j nrra,„L
: .. . • . .. . încrezut ce-i, nu mai respectă pe ni-
mainte de a se unge pe faţa şi pe '
meni.

mîini cu ulei murdar de la maşini,

in felul acesta, părinţii îl privesc ca Sală de g'trtrtasfică
pe un băiat muncitor. Şi asta-i prin­ pe hîs-iie
cipalul. Ce dacă la şcoaiă colegii ii

spun că şiretlicul lui miroase a mur­ ® In scripiele şcofiî profesionale^

dărie. N-au decît. Sînt invidioşi... din Deva, figurează si o sală de gim­

in defieif cu disciplina nastică. Dar asia numai în scripte.^
pentru că în realitate, deşi sala res-*'

• Recent, la şcoala profesională Pect*vă există, ea este ocupată de o<

numai că aceştia sînt cei mai din Deva s-a făcut un bilanţ al rea- 0r'gfanlzaţie străină de şcoală. Şi asta,

buni . băieţi, că lucrează pe cont /!zărilor. Marea majoritate a ucenici- Prin bunăvoinţa Sfatului popular oră-'
propriu după comandă, că aju­ lor se pot mîndri cu rezultatele la Ş ^ e sc ’ Deva, care după cum se vede
tă şi ci în felul lor Ia repararea practică şi învăţătură. Totuşi, cîţiva acordă o mare atenţie dezvoltării edu-j
urgentă a utilajului minier. Şi dintre ei, printre care şi Augustin Be- caÎle' fizice în şcoli,
dea, loan Lazăr, loan Pîrva, loan /

tot maistrul Roman a complectat Suciu şi Ştefan Pefrică, toţi din anul

că nu sînt singurii băieţi con­ Iii, au ieşit în deficit la capitolul Pagina redactată de:
ştiincioşi, dornici să producă şi disciplină. Singurele lor „realizări“ GH. PAVEL,
sînt chiuieăla de la învăţătură şi M. NEAGU,
că la construcţii metalice aseme­ practică, fuga în oraş, notele proaste.

nea lor sînt mulţi. Şcoală profesională ’din Deva. în că din anii! I, paralel cu cursurile teo­ . Iată în clişeu pe- 'tinerii ucenici din anul I muncind in atetiérul de in­ Cu nasul pe sus A. JURCA,
retice, elevii desfăşoară o oie- activitate practică. strucţie s-ub supravegherea profesorului maistru Emilian Igna. V. ALBU.
Despre viitorii sudori a vorbit . • Acum cîteva zile, ucenicii şcolii'
profesionale de la U.R.U.M. Petroşani' Foto: I. TEREK
... r .

maistrul Dumitru Lupu. 1

— Băieţii mei muncesc cot la