Page 59 - 1958-10
P. 59
Pair. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr, if
Şi-au făcut datoria Colectiv După concursul „Pentru cea mai bună gazetă de perete din regiune“
- ¦ — ¦¦ . ¦¦¦¦«¦ ..... ¦¦¦-.»¦-> — — — Ml I ¦= ¦¦ '¦¦ ¦ ¦ ¦— M ’" 1 ~ ,* '
(Firman din pag. I-a) expirat a crescut considerabil şi karni Ce fac gazetele de perete prem iate?
productivitatea muncii, sarcina
, i ¦ i ¦¦ .......... planificată trimestrială fiind de Stai de vorbă cu medicul dis &&&&$>& &&&&<&§<S>
păşită cu 13,12 procente. pensarului diin Băiţa, tinăruil
reduse considerabil consumurile doctor Mircea Clama sa>u cu fel In perioada concursului: „Pentru colul întitulat „Furt din avutul obş Astfel de materiale sînt urmărite cu ment întăreşte combativitatea gazetei,
specifice la feromangan, mtagne- Nu poate fi trecută cu vede cera Eleonora Şerban, amândoi cea mai bună gazetă de perete din sporeşte contribuţia ei la înlăturarea
zită graoulată şi minereuri pen rea contribuţia organizaţiei 'de utemişti, şi-ţi dai tot mai mult regiune" organizat de redacţia ziarului tesc". in acest articol, scris pe baza interes de cititori şi au un puternic neajunsurilor din întreprindere.
tru decarburare. bază şi a comitetului sindical seama eîte eforturi au fost ne nostru, au fost făcuţi paşi importanţi sezisării unui corespondent voluntar, efect educativ,
cesare pentru ca în scurt timp în ridicarea nivelului activităjii gaze în văţăm in tele
Spre exemplu, leromianganul de secţie, care au condus, au or în această comună excedentul telor de perete, în creşterea roiului lor se arată cum artificierul R. Moldovan Preocupîndti-se de problemele vitale şi experienţa cîştigată
a fost trecut în baie doar în ganizat întrecerea socialistă, natural să devină pozitiv. de agitator şi organizator colectiv, în de la cariera de piatră şi nisip, des care stau în faţa colectivului întreprin
perioada aîînării şarjelor, la u- care au permanentizat-o, antre-. întărirea combativităţii lor. Expoziţia coperind ascunse în curtea cetăţenilor derii, publicînd materiale interesante în concurs să fie
tilizarea magnezitei s-a mers pe nind în această mişcare masa Munca de educaţie sanitară regională a gazetelor de perete ca şi Gheorghe şi Ana- Topliceanu materia şi combative, gazeta de perete „Mine din plin folosite
linia înlocuirii ei cu dolomifa. tuturor oţel arilor. dă din ce în ce mai multe roa consfătuirea care a avat loc la înche le de construcţii aparţinînd întreprin rul“ a reuşit să-şi atragă simpatia ma
de. Este destul de semnificativ ierea concursului, în cadrul căreia au derii, a sezisat organele competente sei largi de muncitori şi tehnicieni Am ’dat mai sus cîteva exemple de
Un rol înseninat iii economisi Atit în întrecerea socialistă faptul că din cele 51 de naşteri fost decernate premiile, a îmbogăţit care au stabilit că numiţii cetăţeni do la mina Lupeni. Cu ocazia raidului gazete fruntaşe ale concursului care,
rea feroaliajelor l-a avut condu desfăşurată în cinstea zilei de cîte au fost de la începutul anu experienţa organizaţiilor de partid şi au sustras şi alte materiale de la în am aflat că ia responsabilul gazetei punînd în centrul activităţii lor pro
cerea corectă a şarjelor. Cit 23 August, cît şi după această lui, 39 au fost făcute în dispen a colectivelor de redacţie, ajutîndU-te treprindere. Articolul după ce arată că de peţete vin zilnic 4—5 tovarăşi care-I blemele vitale ale întreprinderii şi sl-
despre combustibil, la acest Ca dată, echipele prim topitorilor sar, asistate de doctori, iar ce să obţină noi succese în îmbunătăţi autorii furtului au fost condamnaţi ia informează despre lucruri mai deose tuîndu-se pe o poziţie combativă, pă
pitol s-au realizat economii prin Alexandru Nojogan, Constantin lelalte 12 asistate pe teren de rea conţinutului şi aspectului grafic ai cîte 2 ani închisoare, se încheie cu bite petrecute în mină, îndeosebi despre trunsă de principialitate şi-au dezvoltat
înlocuirea păcurii cu gaz, a- Mogonea, Loghin Topor, Dumi personalul medico-sanitar al gazetelor de perete. o frază care previne că aceeaşi soar manifestări negative. Cum reuşeşte co succesele obţinute în perioada con
ceasta in special la uscarea oa tru Şerban, Silvestru Jescu, Du casei de naştere, de pe lingă tă îi aşteaptă pe toţi cei care au urîtul lectivul de redacţie să facă faţă unui cursului, aducînd o contribuţie mai ma
lelor. . mitru Mihai şi altele, au reali dispensar. Deci nici o naştere De la încheierea concursului au obicei să confunde bunurile obşteşti cu număr atît de mare de materiale şi re ia stimularea întrecerii socialiste şi
zat depăşiri de plan însemnate, neasistată. Mamele vin acum cu trecut cîteva luni. Ce fac gazetele de proprietatea personală. sezisări cînd este ştiut că, gazeta apare la înlăturarea multora din lipsurile
Paralel cu eforturile îndrep cuprinse între 11,34 şi 36,24 la încredere la dispensar şi asta perete premiate ? — iată întrebarea cu care se mai manifestă în unele între
tate spre reducerea preţului de sută. nu este un lucru lipsit de im care am făcut zilele acestea o scurtă Exemple de astfel de materiale cri odată la 10— 15 zile şi nu poate cu prinderi. Constatările făcute arată însă
cost al metalului, în permanen portanţă dacă ţinem seama că vizită pe la cîteva din gazetele frun tice, care şi-au dovedit eficacitatea, pu prinde mai mult de 7—8 materiale că experienţa cîşligată în concurs n-a
tă s-a urmărit sporirea continuă La obţinerea unei alîţ de mari în trecut, În această parte a re taşe aie concursului. blicate la gazeta de perete „Să con deodată ? In cazurile cele mai impor fost peste tot însuşită şi dezvoltată pe
a productivităţii muncii. Şi în producţii a contribuit in mare giunii superstiţia şi ignoranţa struim Hunedoara" se pot da multe. tante, colectivul de redacţie înlocuieş mai departe. Iată, spre exemplu, ga
trimestrul expirat, ca şi înainte, măsură şi elaborarea de şarje tronau in fiecare familie. Băiţe- zeta „Firul păcii" de la Fi
personalul oţelăriei a urmat rapide, şarje care au scurtat pe nii vin la dispensar ori de cîte Cităm numai cîteva titluri care vor te pe parcurs unele articole care şi-au latura Lupeni sau gazeta „Cărbunele
şcoli de calificare, a frecventat rioadele de elaborare, care au ori le este ameninţată sănăta păcii" de Ia mina Petrila d istin s la
cu regularitate conferinţele or adus mari economii de timp. In tea. Edificator în acest sens este Păşind pe calea unor besc singure despre orientarea justă făcut efectul. Dar aceasta s-a dovedit concurs, prima cu premiul ii iar cea de a
ganizate de cercul A.S.I.T., în cursul trimestrului III oţelarii faptul că în această perioadă noi succese a gazetei de perete: „Pentru conti a nu fi de ajuns. Totuşi, problema n-a doua cu menţiune. Aceste gazete au
vederea creşterii continue a ni au elaborat un număr de 507 nua îmbunătăţire a calităţii instalaţii rămas nerezolvată. Sub îndrumarea desfăşurat o activitate bună în trecut.
velului lor tehnic. Oamenii au asemenea şarje, luna august s-au efectuat aci peste 3.000 de Am început raidul nostru cu vizita lor electrice", „Ce avem încă de fă comitetului de partid al minei, s-a in Şi în prezent în ediţiile lor sînt publi
învăţat să cunoască bine agre fiind şi din acest punct de ve consultaţii şi aproape 4.000 de- rea gazetei „Să construim Hunedoa cut pentru reducerea preţului de cost", trodus un panou întitulat: „Poşta zil cate multe materiale bune care popu
gatele, să le mînuiască corect. dere lună de virf. ra", organul Comitetului de partid şi „O estradă cu cîntec" etc. nice a sectoarelor“ Prin acest panou larizează realizările obţinute de frun
Procesul tehnologic fiind cunos controale celor din şcoli, perso al Comitetului sindical de la I.C.S.H. care este scris în modul cel mai sim taşii întrecerii, metodele avansate de
cut, a putut fi respectat. Rezultatele au fost frumoase. nalului din sectorul alimentar — distinsă la concurs cu premiul I Alături de articolele scrise într-un plu, cu creta, s-a creat posibilitatea muncă (mai ales gazeta din Pelriia)
Nimeni nu poate contesta a- etc. — fiind apreciată ca cea mai bună spirit critic constructiv şl de carica ca toate sezisările sosite ia redacţia care însufleţesc întrecerea socialistă,
Agregatele au fost folosite ra cest lucru. Ele ar fi putut fi şi gazetă de perete din sectorul indus turi însoţite de versuri, gazeta publi gazetei de perete să fie rezolvate în mobilizează colectivele respective la
ţional, la maximum. A fost mă mai frumoase dacă ar fi fost Pentru a se îmbunătăţi con trial al regiunii. că cu regularitate articole în care se modul cel mai practic, intr-o formă vie, îndeplinirea pianului de producţie. Dar
rită durabilitatea melanjorului, rezolvate o serie de probleme vorbeşte despre experienţa celor mai concisă, muncitorii minei sînt astfel în activitatea colectivelor acestor în
a bolţilor cuptoarelor, s-a dat care de luni de zile aşteaptă. tinuu munca sanitară din co Fiecare ediţie a acestei gazete îţi buni sau articole în care sînt înfăţi informaţi despre evenimentul cei mai treprinderi sînt şi o serie de neajunsuri
toată atenţia camerelor de zgu Este vorba mai ales de acel si şate portrete de muncitori fruntaşi semnificativ care s-a petrecut în ziua care frînează activitatea secţiilor şi
loz de materiale, pentru cons mună s-au înfiinţat două puncte întăreşte convingerea că distincţia pe emu este aceia ai zidarului şamotor aceea în sector. Din „Poşta zilnică“ sectoarelor. Din păcate, despre aces
ră şi grătarelor. întreţinerea sanitare în satele Hărţăgani şi Dumitru Miadin care a lucrat ia zidi se poate afla de exemplu care colec te lipsuri se vorbeşte foarte puţin în
cuptoarelor în cele mai bune truirea căruia încă de la înce Ormindea unde de trei ori pe care a primit-o la încheierea concursu rea cuptoarelor 1 şi 2 de ia O.S.M. tive au muncit cel mai bine în ziua cele două gazete amintite. CHiar si
condiţiuni a făcut posibilă spo putul trimestrului a fost lansa nouă, sau ai iui Ioan Cornea, şeful precedentă, precum şi acelea care au atunci cîn'd apare cîte un material cri
rirea necontenită a indicelui de tă comanda către secţia edil in săp'tămînă personalul dispensa lui este bine meritată. Avînd în cen unei brigăzi de moutori de la biu- muncit mai slab, etc. tic sau o caricatură în aceste gazete,
utilizare a lor (pe m.p. supra dustrial. Realitatea, adică nea- rului din Băiţa se deplasează uiing şi alţii. de regulă sînt criticaţi „cei mici" a-
faţă vatră şi zi Calendaristică). tacarea lucrării, învinovăţeşte trul atenţiei principalele probleme ale dică acei care nu au munci de răs
efectuind consultaţii. De aseme pundere. Se pune întrebarea : oare nu
In luna iulie, spre exemplu, secţia respectivă şi conducerea întreprinderii, folosind experienţa cîş- mai „cei mărunţi", numai munciiorii
pe fiecare m.p. vatră cuptor şi combinatului, care nu s-au preo nea, ei a-u înfiinţat şi instruit o sau funcţionarii au lipsuri, numai ei
zi calendaristică, s-a produs cu grupă sanitară formată din 18 tjgată în întrecerea cu celelalte gaze greşesc? Indisciplina, lipsa de răspun
0,27 tone mai mult oţel decit cupat de această problemă. dere şi alte atitudini nejuste se mani
era planificat, în august cu 0,97 cetăţeni din localitate care, la te de perete din regiune, gazeta de In gazetă este viu înfăţişată munca Este bine ca această iniţiativă bună festă numai în rînduf acestora ?
tone şi în septembrie cu 0,58 Acelaşi lucru se poate spune organizaţiilor de bază, a 1organizaţii să fie însuşită şi aplicată şi în alte
tone. Rezultate deosebite au ob concursul grupelor sanitare ra perete „Sa construim Hunedoara", în lor U.T.M. şi de slndioat, activitatea întreprinderi. Viaţa ă arătat că nu poate aduce
ţinut în această direcţie colec şi despre utilajele de turnare ionale, a obţinut steagul de o contribuţie prea mare la îmbunătă
tivele care deservesc cuptoarele drumată îndeaproape de Comitetul de ţirea activităţii colectivului în care îşi
3 şi 1. In septembrie bunăoară, (Hngotiere, poduri, maselote, fruntaşă, de asemenea a>u fost desfăşoară activitatea o gazetă care
la cuptoarele 3 şi 1 s-a obţinut pîlnii), utilaje de care oţela- partid a desfăşurat după concurs o culturală şi sportivă. se mărgineşte ia redarea rezultatelor
organizate cursuri G.P.A.S. cu pozitive, trecînd cu vederea peste lip
un plus de producţie de 0,87 şi rii duc lipsă atît cantitativ cît elevii din şcoli etc. vie activitate, reuşind să aducă un Răsfoind ediţiile apărute de la înche GHja pentru suri. Una din cerinţele cele mai de
respectiv 0,85 tone oţel pe zi ierea concursului, ne-a reţinut atenţia popularizarea experienţei seamă care se pun gazetelor de perete
şi calitativ. Conducerea combi In sate au fost construite noi aport serios Ia mobilizarea colectivu uri articol — bilanţ prezentat într-un înaintate ia loc de cinste este aceea de a fi combative, de a
calendaristică şi m.p. vatră. Cel fîntîni, focarele de microbi au cadru frumos, Ia loo de cinste, inti lua cu curaj atitudine împotriva nea
natului trebuie să ia în studiu lui întreprinderii în luptă pentru înde- junsurilor, de a arăta deschis relele
mai înalt indice însă, a. fost ob fost lichidate, dispensarul -re care dăunează activităţii întreprinderii,
aceste probleme şi să le dea ne- .'t -j Y U . .'/ . *! • de a critica pe vinovaţi fără să ţină
ţinut, în luna august de către construit. Acestea sînt o parte seama de funcţie sau grad.
întîrziat rezolvare. plinirea sarcinilor trasate de partid
colectivul cuptorului 3, oare a e- din acţiunile întreprinse de mi In direcţia aceasta, se cere însă mai
Prin munca lor, oţelarii care şi guvern. ¦. tulat „Opt ani de realizări". Plimbîn- mult sprijin din partea organizaţiilor
laborat zilnic pe m.p. vatră cup cul dar harnicul colectiv al de partid. Faptul că gazelele de perete
tor cu 1,36 tone mai mult oţel deservesc cele cinci cuptoare Multe lucruri bune se pot spune şi de Ia I.C.S.H., de la mina Lupeni, de
decît era planificat. dispensarului din Băiţa care îşi la Trustul 4 Construcţii, au o comba
din cadrul oţelăriei Martin nr. Ceea ce caracterizează în mod deo du-ţi privirea peste lista marilor obiec despre gazeta de perete „Constructo tivitate ridicată, se datoreşte tocmai
Folosind agregatele la capaci îmbunătăţeşte pe zi ce trece sebit activitatea acesteigazete de- pe îndrumării şi sprijinului dat în direc
tatea maximă, crescind astfel 1, au-dovedit că ştiu să facă cu activitatea, însuşindu-şi cele rete este combativitatea el, intransi tive date în folosinţă în perioada a- rul" din cadrul Trustului 4 construcţii ţia aceasta de organizaţiile de partid
volumul producţiei (dovadă stau mai noi metode medico-sani genţa cu care combate lipsurile, ma
cele 7.856 tone oţel peste plan), succes faţă sarcinilor, că sint nifestările nesănătoase din cadrul în ceasta de către harnicul colectiv al Hunedoara distinsă de asemenea cu respective, sprijin care s-a manifestat
numărul muncitorilor rămînînd ta r e. treprinderii. Folosind critica în mod I.C.S.H. din care amintim doar o par premiul ii. Ediţiile publicate arată că în primul rînd în direcţia creării unei
acelaşi, in lunile trimestrului hotărîţi să dea patriei tot mai just, principial, constructiv, gazeta de te — funicularul Teliuc—Hunedoara, şi această gazetă a făcut paşi înainte reţele largi de colaboratori şi cores
perete a contribuit la înlăturarea mul furnalele de 450 şi 700 m.c. din Hu după încheierea concursului. Este in pondenţi mai aies din rîndul agitato
mult metal. Despre acest lucru tor neajunsuri de pe şantierele între nedoara, furnalul din Călan, fabrica teresant de arătat cum se preocupă rilor şi ai celor mai buni muncitori
prinderii. Iată de exemplu, unul din de oxigen, fabrica de aglomerat, fabri această gazetă de popularizarea suc şi tehnicieni. Pentru a atrage un nu
vorbesc de altfel şi cele 475 tone multele articole critice apărute Ia a- ca de dolomită, cocseria, secţia de ceselor obţinute de fruntaşi şl de răs- măr cît mai mare de muncitori în ju
ceastă gazetă — articolul „Greutăţile captare şi distilare a benzenului, sec pîndirea experienţei lor înaintate, iată
oţel peste plan elaborate în pri noastre“ semnat de inginerul Aii Se- ţia de sulfat de amoniu şi piridină, de pildă ultima ediţie a acestei gaze rul gazetelor de perete, comitetul de
zai de la Complexul 1 construcţii coc- oţelăria Siemens-Martin nouă, blumin- te. La loc de cinste, în colţul din stin partid de la I.C.S.H. a îndrumat colec-j
mele 7 zile ale lunii curente. serie. In acest articol, după ce se- gui — nu poţi să-ţi reţii admiraţia gă sus, este afişat un articol care scoa tivul de redacţie să organizeze perio
zisează unele lipsuri care fac ca mij pentru munca eroică depusă de acest te în evidenţă succesele obţinute în dic „serate ale presei" ; tot aici, comi
IP SE IE C IR* \ N loacele de transport la săpături să colectiv. Şi, trebuie recunoscut, o par întrecere de colectivul şantierului B 1 tetul de partid a iniţiat un concurs în
fie insuficiente, împiedicînd îndeplini te din această admiraţie se cuvine şi — fruntaş pe trust. In colţul din dreap tre gazetele de perete din secţiile în
PE DONUL LINIŞTIT rea sarcinilor de plan şi scumpind pre gazetei de perete, micului său colectiv ta sus, deci tot la loc vizibil redacţia treprinderii ; comitetul de partid al
ţul de cost, autorul vine cu propuneri minei Lupeni manifestă o deosebită
59 concrete pentru îndreptarea situaţiei, grijă pentru apărarea corespondenţilor
insuşindu-şi critica făcută de corespon împotriva gîtuitorilor criticii.
Celebrul roman al lui Mihalţ Şo- PQcii, creează impresia de ansamblu gori Melehov redă cu un viguros de redacţie, corespondenţilor săi, care gazetei de perete publică articolul „Me
lOhov „Pe Donul liniştit", capodo a marii mişcări populare. realism sbuciumul sufletesc al erou dentul gazetei de perete, conT’-rrea Rezultatele concursului „Pentru cea
pera acestui măre Urmaş al lui Go- lui său, şovăielile sale în timpul lup au ştiut şi ştiu să folosească cu pri tode avansate la grupul 1 şantiere" în mai bună gazetă de perete din regiu
gol, Tolsioi şi GOrlU. vede lumina Pe acest grandios fundal istoric telor dintre cele două tabere, ira-1 întreprinderii a studiat .propunerile şi care se vorbeşte (deţurae fel iiI. '?n care ne ca şi practica de fiecare zi, au
ecranului In versiunea cinematografi- şi social, opera lui Şolohov dezbate gica sfîşiere interioară care-l împin a luat măsuri pentru aplicarea lor. In cepere presa de perete — această ar se aplică pe aceste şantiere metoda de arătat că, activitatea gazetelor de pe
că a regizorului Serghej Gherasimov. o problemă etică de o asiufită actua ge în lagărul alb-gardiştilor. feiul acesta lipsurile criticate au fost zidărie Orlov. Din acest articol ilus rete se poate ridica la nivelul sarci
litate, prin tragedia principalului său înlăturate şi, drept urmare, s-a ajuns mă minunată pentru educarea şi mo trat cu exemple convingătoare, aflăm nilor numai acolo unde eie se bucu
Epopee a vieţii cazacilor de pe personaj Grigori Melehov. Impresionanta autenticitate istorică ca maşinile de transport să fie folo cum în brigada zidarului Andrei We ră de întreaga atenţie din partea or
Don, romanul lui Mihail Şolohov a intîmplărilor, subtilttaiea analizei site cu întreaga lor capacitate, ceea bilizarea colectivului la îndeplinirea ber care a aplicat formaţia 1 plus 2 ganizaţiilor de partid.
este socotit prin amploarea aspecte Prin Grişa Melehov este înfăţişai psihologice a eroilor, pasiunea cu ce a atras după sine nu numai înde
lor zugrăvite, cil şi prin originali destinul omului, care s-a rupt de pro care regizorul înfăţişează pe ecran plinirea pianului în acest sector ci si măreţelor sarcini care stau in faţa Ţinînd seama de experienţa bogată
tatea şi profunzimea psihologică a priul său popor, sfirşindu-şi viaţa in destinele tulburătoare ale principale o economie de circa 1,5 milioane lei cîştigată în concursul dintre gazetele
personajelor create, un al ll-lea rindurile duşmanilor, uscat sufleteşte. lor personaje, fac din „Pe Donul li pe semestru la folosirea maşinilor de ! . :I ! .i1" / de perete din regiune ca şi de l.psu-
„Război şi pace“ al literaturii rea Omul din popor, înzestrat cu o vo niştii" o realizare cinematografică la transport. rile care mai există, să manifestăm
inţă de fier, cu o sinceritate şi o pa înălţimea capodoperei literare a lui constructorilor hunedoreni. toată grija pentru ridicarea continuă
liste contemporane siune în stare să înlăture orice sta Mihail Şolohov. a nivelului gazetelor de perete.
vilă, este sortit pieirii din momentul (dîndu-se pe lingă fiecare zidar cali
Viaţa cazacilor dinainte şi după în care lupta sa nu mai coincide cu Filmul „Pe Donul liniştit“ a cuce
interesele patriei şi poporului său. rii prin deosebiiele sale calităţi ar In centrul problem elor ficat cîte 2 muncitori necal-,icaţî) s-a
Revoluţia din Octombrie, aspectele tistice marele Premiu al Festivalului
Tragedia lui Grigori Melehov pro internaţional al filmului de la Ka- întreprinderii reuşit să se rezolve lipsa de munci
cu toiul specifice ale (raiului lor, as iectată pe fondul larg d epocii so rlovij Varij din acest an.
cialismului, devine astăzi, simbolic, tori zidari. Făcînd apoi comparaţie în
cuţimea conflictelor de clasă din tragedia individualismului, împins ta Cele trei serii vor rula pe ecranul
cinematografului „Filimon Sirbu" din Gazeta de perete „Minerul" de l a ; tre rezultatele obţinute în producţie
mijlocul lor, căile iniorlochiate şi as trădarea revoluţiei, care va irebui să Deva, consecutiv in 17, 18 şi 19 oc
mina Lupeni este una din vechile ga de către această brigadă şi brigada
pre pe care căzăcimea rusă a trebuii
să le urmeze pentru a ajunge la re
voluţie — ioaie acesle momente stră primească pedeapsa aspră a vieţii. tombrie a. c., în cadrul festivalului zete fruntaşe din regiune. La încheie condusă de zidarul Ioan Kramer cînd
rea concursului organizat de ziarul acesta din urmă nu aplica metoda'
bătute de suflul larg, tumultos al e- Piotr Glebov, uiterprelul lui Gri. filmului sovietic. nostru, ea a fost distinsă cu premiul
II ca una din gazetele bune din în
O PRODUCŢIE A STUDIOULUI „NLGOFIKi "0!N MOSCOVA 0 PRODUCŢIE A STUDIOURILOR SOVIETICE Încă un exem plu: tov. M. Zamo- treprinderile noastre. Străduindu-se să Oriov, articolul scoate în evidenţă că
nifă a scris la gazeta de perete un ţină vie flacăra întrecerii în rîndul în perioada în care prima a realizat
PEBONE articol despre felul defectuos în care minerilor, gazeta de perete „Minerul“ 300 m.c. zidărie, cea de-a doua a reali
INISTIT se fac angajările ia I.C.S.H. („Anga publică un mare număr dc articole zat ntunai 2(17, — deci cu 93 in c.
jări cu durată însă nedurabilă“). in avînd ca teme lupta pentru creşterea mai puţin. Articolul nu se opreşte aici.
urma acestui material, serviciul perso productivităţii muncii, pentru reducerea
nal şi învăfămînt care se ocupă cu preţului de cost, pentru îmbunătăţirea El arată că muncitorii din brigada
angajările de personal şi-a reorgani calităţii cărbunelui. In numeroase ar
zat munca, îmbunătăţindu-şi activita ticole scrise cu căldură, gazeta de pe iul Weber au ciştigat în perioada res
tea. In prezent, oamenii care au tre rete se adresează colectivului, chemîn-
buri pe la acest serviciu nu mai sînt du-1 să lupte pentru învingerea greu pectivă ca urmare a rezultatelor
purtaţi pe drumuri. tăţilor, spre a lichida rămînerea în
urmă. Fără cruţare sînt criticaţi şi sa bune obţinute — cu 57 la sută mai
tirizaţi operativ de gazeta de perete
acei care prin atitudinea lor înapoia mult decît cei din brigada lui Kramer.
tă, prin acte de indisciplină şi negli
in prezent, toate brigăzile de zidari de
jenţă în serviciu creează piedici în în
pe şantierul B i aplică ineioda de zi
deplinirea sarcinilor de plan. Şi, in
Plenara C. C. al P.M.R. din >—13 dărie Orlov şi se întrec pentru cuce
iunie a.c. a atras atenţia asupra ne direcţia aceasta, redacţia gazetei de
cesităţii de a se crea o puternică opinie rirea titlului de brigadă fruntaşă.
de masă şi de a lupta cu hotărîre
P E O O R U iiR . împotriva acelora care caută să lo In aclivitalea colectivului de redac
L IH IB S 1 IV vească în avutul obştesc. Militînd ţie al gazetei de perete „Constructorul"
pentru îndeplinirea acestei sarcini tra merită de asemenea să. fie scoasă în
— -O .-/ • sată de partid, gazeta „Să construim evidenţă preocuparea pentru apariţia
Hunedoara" a publicat materiale edu regulată a suplimentului umoristic „La
cative în care demască neglijenţa şt oglindă" în care sînt satirizate într-o
hoţia. Un astfel de material este arti formă reuşită — moravurile învechite
perete s-a învăţat să folosească destul ce se manifestă în rindurile unora din
de bine caricatura însoţită de versuri. salariaţii întreprinderii. Acesl supli
/ l v /'v -A .
