Page 6 - 1958-10
P. 6
PaL 2 DRUMUZ SOMA LISMffEtff - Nr. 1178
PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE Din activitatea bibliotecii * :
99 Cînd problemele producţiei raionale Orăştie mmm i
ln atâţia erpizaţiei debază" VERA INBER—-SCRIERI:
Zilnic la biblioteca raională din O- „Inimă tînără“, „Moromeţll“, „Familia cent, după cum »-a constatat, este preş ¦ ALESE •
răştie se perindă nenumăraţi cititori. Calaff", „întunecare“, „Bărăgan“, „l-
In ziarul „Drumul socialismu preocupare a mecanicului şef de tilizare a volumului util plani Tineri şi vîrstnlcl, copil şl gospodine vanhoe“ etc. mic. E bine, ca, pe viitor Colectura * !(în limba maghiară) Z
lui” nr. 1127, la jubrjca „Viaţa sector, la furnalul 5 s-a strîmbat vin la bibliotecă ?ă restituie şi să-şl
de partid”, sub titlul de mai sus tija de la clopot, pierzîndu-se ficat. La furnalul 5 s-a obţinut aleagă mereu alte noi volume pentru a De lăudat este faptul că la biblio regională a cărţii să se îngrijească de« Volumul este o culegere de Z
a fost criticat Comitetul de par circa 1.490 tone de fontă. In luna le citi. Şi, cele trei tovarăşe bibliotecare teca raională din Orăştie se practică ,, , . . *scrieri in proză create intre anii Z
tid de la Combinatul siderurgic aprilie s-a produs perforarea cel mai mare indice de utilizare, caută fişele şi cărţile cerute, primesc şl o formă puţin răspîndltă dar plă .p rovlilon ara «ml „bund.nts m c S r |l| m 4 _ m 4 n tm liU, .
Hunedoara şi organizaţiile de ba furnalului nr. 5 care a dus la şi aranjează la locuri flecare carte res cută de povestire, aşa-zlsa povestire în
ză de lă furnale. Materialul a pierderea a circa 2.560 tone de de 0,817 tone fontă pe m.c. vo tituită, dau sfaturi celor care cauiă lanţ. Ea constă în aceea că firul po agrotehnice a bibliotecilor raionale. ¦ schiţele, povestirile şi însemnă *
scos în evidenţă faptul că orga fontă. cărţile potrivite genului preferat pînă vestirii început de primul povestitor, es
nizaţiile de partid de la secţiile lum util, fiind cel mai bun rezul atunci. te continuat de al doilea, apoi povesti Biblioteca raională din Orăştie s-a« rile incluse în volum spicuim : Z
furnale nu s-au preocupat în su Toate aceste neglijenţe au fost rea o reia cel de al treilea ş.a.m.d. E
ficientă măsură de traducerea în analizate de comitetul de partid tat obţinut în anul acesta. Dacă stal să gîndeştl, e multă muncă. bine ca pe viitor această formă să fie îngrijit să organizeze şl în rîndul ţă- $ „Se coc piersicile”, „Acesta e Z
viaţă â sarcinilor izvorîte din ho- şi organizaţiile de bază împreu In Orăştie numărul celor care frecven folosită mal des în rîndul elevilor.
tarîrea biroului Comitetului re nă cu toţi tehnicienii din secţie Situaţia preţului de cost al tează cu regularitate biblioteca se ri rănilor muncitori recenzii şl consfătuiri. ¦ ctntecul”, „Amurg de toamnă'', «
gional, de partid din martie a.c. şi s-au propus măsuri pentru a dică la aproape 1.500, iar cărţile ci De asemenea, au fost bine venite
Datorită acestui fapt, colectivul se evita pe viitor aseme fontei a fost de asemenea ana tite pînă la ora actuală în acest an sînt şl consfătuirile „Fenomene cereşti neo « „Grădini înflorite”, „Slovka'', Z
secţiei a Il-a furnale a rămas da nea neajunsuri. Birourile or în număr de mai bine de 22.500, deci bişnuite“, „Aventurile lui Tom Sawyer“, Astfel, la bibliotecile volante de pe Ungă*
tor statu lu i' pe primul semestru ganizaţiilor de bază au trasat lizată împreună cu conducerea în medie pe zi cam 92 cărţi citite. „Opera Iul M. Sadoveanu“, matlneele „Un loc sub soare", „Nu plin- ¦
al acestui an cu aproape 2.000 sarcini comitetelor de1secţii sin de ghicitori literare şl prezentările săp-
tone fodtă, iar secţia I-a furnale, dicale să convoace consfătuiri de secţiei furnale şi se poate spune Şi, totuşi aceasta nu reflectă decît o tămînale la staţia de radioficare a căr arii s-au recenzat şi s-au discutat „Ca,-J ge”, „Ntnel", Moartea lunii", «
cu mari greutăţi a reuşit să dea producţie în care să discute cu latură a muncii bibliotecii raionale din ţilor nou apărute.
peste plan doar 900 tone, ceea că în urma acestei analize şi în Orăştie. lendarul ţărănimii muncitoare , „Parall-e u L u le a u a „Prietenul î
ce este prea puţin faţă de primul toţi muncitorii din secţie aceste Pe lingă căminele culfrurale
semestru al anului trecut, cînd a neajunsuri. această direcţie s-au obţinut re Recenzai, consfăîu îrr, cîf mai mulfe biblioteci zia infantilă“, „Cîteva boli molipsltoa-j m e u David", „Tineri”, „Tata", Z
dat peste prevederile planului ghicitori volante
8.000 tone de fontă. fn urma acestor analize, în zultate bune. Totuşi nu se poate re ale copiilor", din sfaturile agricole.* „Fata mea" „Copiii din Lenin- Z
prezent problema întreţinerii şti* In afara preocupării lor de a împărţi O preocupare de scamă a bibliotecii
In răspunsul trimis redacţiei, curilor de fontă este în centrul încă vorbi de economii la preţul cărţi cititorilor, cele trei tovarăşe bi raionale din Orăştie, mai este şl aceea De asemenea, n-au fost neglijate nici ¦ grad“, „Jurnal leningrădean . ¦
Comitetul de partid al combina preocupării tuturor şi constituie bliotecare de la Orăştie se preocupă şl de a se îngriji de organizarea a cît
tului, recunoaşte starea' de fapt o problemă de bază. In tot cursul de cost din cauza pierderilor ce de alte forme de a populariza şl răs- mal multe biblioteci volante pe lîngă O 580 pagini — lei 9,65
şi consideră ca u n . ajutor cri acestui an, multe ore de mers pîndi binefacerile cărţii în rîndul ma căminele culturale din satele şl comu
tica făcută, arătînd totodată mă redus s-au înregistrat din cau încă se mai fac, din cînd în selor de oameni. Aici există o preocu nele raionului, Iar pe timpul verii, pe evenimentele Internaţionale. legat 1/1 lei 16,90. ¦
surile ce au fost luate pe linie de za lipsei de oale de fontă şi zgu pare deosebită pentru organizarea de Ungă arii.
partid pentru îndreptarea situa ră. • cînd, la fontă. In prezent se de recenzii, consfătuiri, seri literare închi La Vinerea e-a citit „Expunerea tov. Z¦
ţiei şi ridicarea producţiei de nate marilor scriitori ai vremilor. Nu In acest an, biblioteca raională din
Pentru îmbunătăţirea muncii, pun eforturi pentru ca în ce pri mai în acest an, de exemplu, sub în Orăştie a înfiinţat încă 15 biblioteci Gh. Gheorghlu-Dej la consfătuirea de ¦ EUGEN JEBELEANU - i
fontă.; la propunerea organizaţiilor de grijirea tovarăşelor bibliotecare s-au or volante pe lingă colţurile roşii din
ţn '^ e z e n t, se spune în răs bază, comitetul de partid a con veşte realizarea de economii la ganizat şi ţinut ia Casa raională de G.A.C. din Beriu, Vinerea, Spini, Tur- la Constanţa“ şi alte materiale care ¦ VERSURI ALESE ¦
stituit la banda de turnare şi cultură, S.M.T. Orăştie, Şcoala profe daş, căminele culturale din Sebeşel, Se-
puns, biroul organizaţiei de ba staţia de granulare a zgurii, or preţul de cost să se obţină în sională de mecanici agricoli, şcolile e- recă, Orăştioara de Sus, Homorod,
ză de la secţia Il-a furnale ana ganizaţii de partid. In urma a- lementară şi medie, Casa de copii, fa Dineu Mare şl Dineu Mic, Cioara etc.
lizează periodic situaţia planu cestui fapt lucrurile s-au îndrep viitor rezultate bune. bricile „Vidra” şi „11 Iunie”, staţia de La aceste biblioteci volante, ţăranii tratau despre necesitatea terminării l a *
lui de producţie şi indică mă tat, astfel, că în prezent nu se radioficare, 24 de recenzii, consfătuiri, muncitori pot găsi pe lîngă cărţi
suri practice atunci cînd lucru mai simte lipsa oalelor de fon Printr-o muncă politică susţi seri de ghicitori literare. Printre căr nou apărute, de literatură clasică şl con timp a lucrărilor agricole. * (in limba mghiară) *
rile nu merg bine. Faptul că tă şi zgură. De asemenea s-a a- ţile alese pentru recenziile şl consfă temporană şl cărţi agrotehnice. Ele cu
producţia de' fontă la furnale a nalizat în cadrul organizaţiilor nută, prin discutarea fiecărei a- tuirile ţinute au fost atît de literatură prind sfaturi pentru întreţinerea diferi Citiri în colectiv s-au mal organizat Z_ Volumul reuneşte cele mai *
rămas în urmă, s-a datorat mai de bază problema declasatelor, contemporană cît şi cla sică : „Copilăria telor culturi, calendaristice pentru mun reprezentative versuri ale poe- J
multor cauze care au fost luate în bateri de la procesul de produc mea“, „Pămînt desţelenit", „Tăunul“, cile specifice fiecărui anotimp, sfaturi
discuţia birourilor organizaţiilor unde procentul admis era depă- pentru apicultori, etc. S-a observat că Şi la cioara, Romos, Vaidei, C ăstău,j E u g en Jebeleanu în tr a d u -%
de bază, a grupelor de partid, şit. Ca urmare a măsurilor luate, ţie, în luna august s-a reuşit să acestea sînt deosebit de căutate şl ci ¦¦¦¦¦¦¦¦¦
cît şi în discuţia adunărilor ge s-a ajuns ca în luna august să Geoaglu. cerea lui Szemler Ferenc, Ba- Z
nerale. se reducă declasatele sub procen se recupereze 1.372,42 tone din jor Andor, şi Majtenyi Erik. %
tul admis, atît la furnalul 5, cît Şi bibliotecile de casă Din cuprins :. Poemele In sa- *
In luna ianuarie, din slaba şi la furnalul 6. De asemenea cele 2.000 tone fontă cu cît s-a activează tul lui Sahia şi Bălcescu, Lidice *
s-a îmbunătăţit şi indicele de u- şi alte versuri scrise între anii *
rămas sub plan.
Comitetul de partid urmăreşte
îndeaproape situaţia producţiei Gospodinele Victoria Lupăşel şl Paula ţ
Rîşniţă, în urma unei consfătuiri cu ţ 1932— 1957. Z
de la furnalele 5-6. In prezent
lucrurile s-au îndreptat în aşa responsabilii bibliotecilor de casă InJ 340 pagini — 13 lei *
fel, încît mersul ritmic al furna care s-a analizat munca acestora şl *o legat 1/2 — 17 lei. *
lelor asigură îndeplinirea planu 6-au trasat sarcini de viitor, s-au pre-J ERNA BEDEUS — ¦O¦*¦
EMIL SIGERUS
lui ' de producţie. zentat de curînd la biblioteca raională* *<>
c•
•Ar
şl şi-au oferit locuinţele pentru a de- *
Comitetul de partid, precum şi o
veni case de citit. Acum, ca şl cele-* (Colecţia Kleine Espía — •>
organizaţiile de bază nu trebuie lalte 10 case de citit din Orăştie, şl ca-* ¦
Bücherei) ¦
să se mulţumească cu realizările >
obţinute, ele trebuie să vegheze Emil Sigerus (1854-1947), a*-
sele acestor *gospodine găzduiesc zcd ;* f,os“t unulj Jdint<re cei mai. 7de sea
permanent asupra procesului de de cărţi de literatură, tehnică, ştiinţă * mă cunoscători ai artei popu-
producţie, să ducă o muncă po-
îitică susţinută,, ca într-un timp etc. Aproape zilnic, aici vin nenumăraţi ¦ !a re săseşti din Rominia şi a %
cît mai scurt să fie recuperată Iubitori ai cărţilor, pentru a împrumuta % publicat lucrări remarcabile %
întreaga producţie de fontă pier şi restitui cărţi, iar gospodinele îi ser- $ despre ceramica şi broderiile +
dută în primul semestru al a- vesc cu dragoste. J săseşti. L
cestui an, să se depăşească îna ZCele trei bibliotecare de la biblioteca 1,1 monografia Sa, de mici %
, „ c, , c * dimensiuni, Erna Beăcus des- ¦
inte de termen prevederile pla
nului anual şi să se aplice în ¦ crte cu multă căldură viaţa a- %
gemă Popovici şi Doina Popa, se ocapă * ceslul pasionat cercetător şi ad- *
tocmai hotărîrea Biroului Comi
tetului regional de partid din şl de îndrumarea acestor case de citit * m.[rat0r al artei poporului său, %
martie a.c. T. FAUR din cartierele Orăştie! pentru ca ele să ¦ 0 ar{ă care af)ia !n condiţiile de- X
Inform area politică a făranilor tite de ţăranii muncitori. Rău este însă devină într-adevăr o pîrghie în sprljl- * mocraţiei populare şi-a găsit •>
faptul că numărul cărţilor agrotehnice nul răspîndiril cărţii, în sprijinul r'dl-* deplina apreciere. X
despre situaţia internaţională cuprinde 20 la sută din numărul căr cării nivelului cultural al oamenilor. * JgQ p a g in i — fei 6 . X
Comitetul comunal de partid popularizând mesajul lui N. S. ţilor bibliotecilor volante, or acest pro E. ARMEAN* »««.*< ¦ ****< > .*****************_»
Miercurea, raionul Sebeş, a în Hruşciov adresat lui D. Eisenho
ceput să se ocupe şi de infor
marea politică a ţăranilor mun wer şi poziţia guvernului R. P.
citori asupra situaţiei interna
ţionale. In acest scop s-au orga Române 'de sprijinire a cauzei Un aspect din. generalizarea
nizat adunări ale agitatorilor, drepte a poporului chinez.
colectiviştilor şi întovărăşiţilor
unde membri ai comitetului co Pînă acum informarea politi învătămîntului de 7 ani
munal de partid au făcut expu că a ţăranilor muncitori a fost
neri despre diferite probleme pri neglijată de multe organizaţii de
vind situaţia internaţională.
Nu departe de podul Vitan din Capitală, Trustul de construcţii hidro partid. Nici în prezent nu se dă Şcolarizarea copiilor La clase şi să răspundă la realizarea a- re la obligativitatea învăţămîn-
tehnice a început construirea unui canal colector de canalizare pentru de De curînd au fost organizate încă dovadă de destulă operati le I—IV şi ducerea lor mai de cestor obiective însemnate puse tului elementar de 7 ani.
servirea cartierelor Dudeşti Cioplea) 23 August, Vatra Luminoasă, pînă la două asemenea adunări la care vitate în această problemă deo parte în clasele V—VII, ca sar în slujba lichidării totale a ne-
Lacul Tei. au luat parte agitatori, colecti sebit de importantă. Totuşi ceea cini importante trasate de Di ştiiinţei die carte, ni-1 oferă mem In urma muncii duse în rínda
vişti şi întovărăşiţi din Miercu ce s-a făcut la Miercurea pînă rectivele celui de al Il-lea Con brii corpului 'didactic, comitetul nle părinţilor, rezultatele actua
IN FOTO: In timpul lucrului la turnarea şi finisarea canalului colector. rea. La aceste adunări tov. Mir- acum este un început bun şi co gres al P.M.R. şi Hotărîrea Con comunal de partid şi Sfatul popu le la şcoala elementară din Şi-
cea Stan, secretarul comitetului mitetul comunal de partid tre siliului de Miniştri, au consti lar din comuna $ibot. bot sînt cele scontate : toţi ele
comunal de partid, a vorbit a- buie să continue a face aseme tuit în acest an o preocupare de vii de pe raza comunei au fost
nea expuneri folosind in acest seamă a cadrelor didactice care, Urmărindu-se înscrierea ele înscrişi la şcoală, excepţie fă
cestora despre evenimentele in scop, în afară de agitatori şi a- sprijinite îndeaproape de orga vilor la şcoala elementară de 7 când un singur caz, acela al ele
ternaţionale la ordiţjea zilei şi in dunări, staţia de radioficare şi nizaţiile de partid, şi comitetele ani din .această comună, se con vei Rafila Zaharie din clasa a
gazetele de perete. executive ale sfaturilor popu stată că în acest an şcolar în V-a, părinţii căreia s-au dovedit
mod deosebit despre acţiunile lare .comunale, au trecut la în clasa I-a iau fost înscrişi toţi a fi insuficient de înţelegători fa
Exemplul comitetului comunal făptuirea lor. copiii de 7 ani şi că aceştia frec ţă de obligativitatea învăţămîn-
agresive ale imperialiştilor ame de partid Miercurea trebuie ur ventează cursurile în procentaj tului. Aoum se continuă cu insis-
mat de toate organizaţiile de Un exemplu concret de felul de sută La sută. Aceeaşi frecven tare pe lîngă părinţii acestei e-
ricani împotriva R. P. Chineze, partid săteşti din regiunea noa cum au înţeles să-şi ducă munca ţă bună există şi la celelalte leve pentru a li se schimba punc
stră. clase. tul de vedere necorespunzător.
In colectiva de ia marginea Binder (20) şi alţi colectivişti, au posti 10 vaci cu lapte şi un număr încă în vacanţa de vară fiind, O muncă asemănătoare, ur
case noi, confortabile. In casa lui corespunzător de tineret bovin. Da 1 membrii corpului didactic al şco mată de aceleaşi rezultate pozi
Mu n ce iu Ioan Ştefan, Matei Birk (369), cî.ntă oamenii se dumiresc pe zi ce trece lii din Şibot (director tov. Liviu
aparatul de radio. Gît despre cei care despre cele ce se pot înfăptui în co Bonţa) au fost mobilizaţi in im tive, a dus şi directorul şcolii e-
Sat de oameni gospodari, Pianul de gospodăria colectivă, spune lucrul a- nute în colectivă, creşterea nivelului şi-au cumpărat mobilă, este tare greu lectivă. Şi ăsta-i semn bun. portanta acţiune de lămurire a
Jos, raionul Sebeş, este recunoscut cesta. Şi cum să nu se schimbe, cînd de trai al colectiviştilor, buna or să-i numeri. Trebuie luaţi la rînd din părinţilor, faţă de necesitatea în lementare de 4 ani din satul Ba-
ca sat de frunte în împrejurimi. Ca producţia obţinută în gospodărie de ganizare a muncii, au constituit prin registrul de evidenţă al colectiviştilor. Veteranii sînt mulţumiţi scrierii copiilor la şcoală în noul
sele frumos rînduite, strada străjuită păşeşte sistematic pe cea obţinută de cipalul imbold pentru ca şi alte fa In fiecare casă a celor 113 familii, se an de învăţămînt. DeplasLndu- lomâr, învăţătorul Stan Vulcu.
de duzi şi nuci, complectează decorul individuali. milii să se înscrie în gospodăria co găseşte acum mobilă nouă. Am stat de vorbă cu cîţiva dintre se din casă în casă, însoţiţi în
plăcut a! satului. lectivă. Astăzi, gospodăria numără 113 primii care au cerut să se înfiinţeze multe cazuri de secretarul comi Pe lîngă faptul că îi are înscrişi
— „Socotiţi, spunea Biemel, noi, ca familii cu 228 braţe de muncă, faţă Un lucru cu care gospodăria colectivă, Matei Biemel, tetului comunal de partid, tov.
In ceas de dimineaţă, atunci cînd în individuali, scoteam în medie, cu toate de 98 braţe, cîte au fost la început. nu se stă tocmai bine Matei Paulini, Maria Binder şi alţi Viorel Manea şi de preşedintele pe toţi elevii de vîrstă şcolară la
sat este încă gălăgie, la sediul colec că lucram din zori şi pînă-n noapte, colectivişti. comitetului executiv al sfatului
tivei, înfiinţată cu 5 ani în urmă, este cam 900-950 kg. grîu la ha. In pri In ritm mai viu se desfăşoară munca In jurul unei lămpi rotunde, de ma popular comuna!, tov. Alexandru cursurile acestui an de învăţă
linişte. Rătăcind prin file de dosar, mul an de muncă în colectivă am rea unită. Colectiviştii au lucrat anul a- să, vreo 8-9 colectivişti discutau. Unii — Lucru ca aici mai rar spu Haţegan, profesorii şi învăţăto
doar contabilul gospodăriei a rămas lizat 1.178 kg. Producţia medie de cesta 4 ha. grădină de zarzavat, iri posomoriţi, alţii înfuriaţi de-a dreptul: nea Matei Paulini. Tractoare avem, rii au insistat cu tărie pe lingă mînt, absolvenţii clasei a IV-a
aci. Restul, cu mic cu mare, afară la grîu a crescut treptat în fiecare an, gate. Au realizat venituri mari care „Adică pentru ce nu s-ar dezvolta oameni harnici sînt, teren unde să părinţi pentru a şi trimite copiii
cîmp. Primii care ies de fiecare dată realizînd în 1957, mai mult de 1.800 au făcut să crească valoarea zilei- şi la noi fermele de animale? N-am muncim este. Cum să nu sporească la şcoală, începînd chiar din — în număr de 14 — au fost
la lucru sînt colectiviştii. Aflînd acest kg. grîu la ha. Cifra aceasta nu este muncă. Pe cele 13 ha. fînaţ, a fost avea cîştig ? Ia să 'vedem ce cîştigă belşugul ? Spre casele ncastre merg prima zi a noului an şcolar. Cu
lucru nimeni nu se mai miră de cele deloc neînsemnată, finind seama de „rînduită păşunea“, astfel că în per cei din Miercurea, Cîlnic, Sebeş, Oaia. carele încărcate de bogăţia strînsă această ocazie, părinţii au pri îndrumaţi spre clasa a V-a : doi
faptul că individualii realizau în ju manenţă animalele gospodăriei au a- ori în alte părţi, unde gospodăriile prin munca unită. Acest lucru îl văd mit şi înştiinţări scrise privitoa-
i rul a 1.200 kg. grîu la ha. în cel cresc animale în ferme proprii 1 La şi individualii care în fiecare zi îşi s-au înscris la Alba Iulia, unul
mai bun an. Anul acesta, cu toate că a vut iarbă din belşug. Buni gospodari, noi se bate pasul pe loc în privinţa dau seama de viaţa îmbelşugată din
ce va afla mai tîrziu. fost „an greu”, am scos peste 1.300 colectiviştii s-au orientat asupra profi - aceasta". colectivă. Mulţi dintre ei vin alături la Hunedoara şi 11 La şcoala din
kg. Or, individualii au realizat 900 lului gospodăriei, mai ales în urma de nci. Iată de pildă, în ultimul timp, Şibot.
„ la noi toţi tinerii kg. de grîu) aceasta fiin d . cea mai consfătuirii de la Constanţa. Acum au Ceilalţi aprobară spusele membrului
au biciclete“ bună recoltă în comună“. şi 10 ha. livezi de pomi şi 10 ha consiliului de conducere al gospedă- Rezultatele obţinute de mem
riei. Avea dreptate omul. In 1954 gos
Nu este lipsită de sens afirmaţia a-' Se schimbă colectiva... cultivate cu viţă de vie, soiuri nobile. brii corpului didactic de pe raza
ceasta. Intr-adevăr, toţi tinerii din co Acestea toate sporesc simţitor cîşti-
lectivă şi parte din cei mai vîrstnici, gurile realizate în gospodăria colec comunei Şibot cît şi modul cum
membri ai gospodăriei colective, merg
la cîmp, se întorc seara acasă, fac au înţeles să se achite de această
sarcină importantă, denotă se
riozitatea şi conştiinciozitatea cu
care ei au muncit în rezolvarea
acestei importante probleme de
stat.
GH. L.
podăria colectivă avea 2 boi, 6 ca< şi încă 32 familii printre care a lui Nan ANUNŢ i
2 porci. Pentru început era totuşi ce Dur, Ana Iancu, Ioan Weiss, Gheorghe Secţiunea Sanitară şi de Pre- ministrative, sau studii medii şi j
va. Dar să ajungi după aproape 5 ani, Binder, au păşit pe calea cea nouă,
să ai tot 2 boi, 16 cai; şi 296 oi, nu
prea vine la socoteală. Cît ar fi cîş cale care asigură un trai din ce vederi Sociale a regiunii Hune- 8 ani în funcţii economice sau
excursii în grup cu bicicletele proprii. Odată cu dezvoltarea fondului de tivă. tigat colectiva dacă în perioada a în ce mai fericit şi îmbelşugat. Iată doara, aduce ia cunoştinţa ce- administrative,
Fapt de mirare nu-i deloc. Veniturile bază în gospodărie, bunăstarea colec (5a urmare a creşterii veniturilor în ceasta ar fi avut doar 5 vaci cu lap pentru ce noi, socotiţi veteranii co
mari realizate în colectivă au dat pc tiviştilcr a crescut continuu. Dacă la te, nu-i greu de socotit. De ce a e- lectivei, sîntem mulţumiţi. lor interesaţi că are următoarele — pentru funcţia de şef ser-
sibilitate oamenilor să-şi cumpere bi începutul activităţii lor, colectiviştii a- gospodărie, aci s-au făcut construcţii xistat reţin:rea la gospodăria „Nicotae
ciclete, aparate de radio, să-şi con veau o suprafaţă de 140 ha., din care noi. Un grajd pentru 50 capete de Bălcescu“ din Pianul de Jos, expli Are dreptate Matei Paulini. In gos posturi vacante !a Spitalul din viciu aprovizionare: studii supe-
struiască locuinţe noi, confortabile. 8 ha. fînaţ şi fondul de bază era -de animale, un saivan pentru 250 oi, un caţia abia acum se găseşte. Lucrările podăria colectivă înfloreşte viaţa, creş
114.826 lei, astăzi fondul de bază a consfătuirii de la Constanţa au deschis te belşugul. Omul se simte adevăratul Hunedoara: rioare economice şi 4 ani în fun- k
In gospodărie viaţa crescut, la 296.172, iar suprafaţa a :a- şopron cu capacitate de 6 vagoane ochii oamenilor. stăpîn al pămîntului şi al roadelor
se schimbă în fiecare zi juns la 268 ha. Recoltele mari obţi muncii sale. — un post de administrator; cţii economice, sau studii medii
furaje! • - In curînd, grajdul cel nou v i adă
Pe bună dreptate Matei Biemel Colectiviştii au făcut construcţii in N. CAZAN — un post de şef de serviciu şi 6 ani în funcţii economice, j
(353), unul dintre primii înscrişi în
dividuale. Martin Weiss, Matei Bin aprovizionare. Doritorii se vor adresa Sfa- j
der (226), Iosif Mehrbrot (368), Ican
Condiţiile de angajare sîr.t: tului popular al regiunii H une-|
— pentru funcţia de adminis- doara, Secţiunea Sanitară, în j
ti a to r: studii superioare şi 6 zilele de luni, marţi, miercuri,
ani în funcţii economice sau a'd- între orele 10—12. j
