Page 60 - 1958-10

ţ SO'ŞJAWS'WBTH SSăSmtSSSSi!82

ara iii

'XX>o<x?c

Econom ia U.R.S.S. Invafămmtiil superior

IN PLIN A VIN T IN U C R A IN A

După Congresul al XX-lea al institute şi filiale, iar pe lingă 20 de
P.C.U.S. în învăţătmîntul superior din instituţii de învăţămînt superior au

La 27 ianuarie 1959 va avea tante feluri de produse indus­ Ucraina au(avut loc mari transformări fost organizate secţii serale şi fără
loc Congresul al XXI-lea Extra­ triale, Uniunea Sovietică s-a a-> calitative. frecvenţă.
ordinar al P.C.U.S. Congresul propiat cu paşi repezi de indP
a examina cifrele de control cn cii celei mai mari ţări imperia­ In prezent în republică există 140 Anul acesta la Harkov a început să
privire Ia dezvoltarea economiei liste — Statele Unite ale Ame­ In fo to : Cheiurile instituţii de învăţămînt superior, în funcţioneze Institutul politehnic ucrai­
naţionale a U.R.S.S. pe anii riciu Dorogomilovsk şi care studiază mai mult de 380.000 de nean fără frecvenţă în oare studiază
Smolensk de pe rîiil studenţi. Majoritatea lor sînt tineri aproximativ 12.000 de studenţi. Nume­
1959—1905. In aceste cifre îşi Astfel, în 1957, în U.R.S.S. Moscova. care au venit în instituţiile de învă­ roase instituţii de învăţămînt supe­
vor găsi expresia rezultatele de au fost extrase 463.000.000 tone ţămînt superior direct din producţie. rior şi-au lărgit mult activitatea de
importanţă istorico-mondială ale de cărbune, în S.U.A. ¦— Pe baza unei colaborări mai strînse cercetare ştiinţifică, la oare au fost
construcţiei socialiste în U.R.S.S, 467.000.000 tone ; minereu de dintre scoată, industrie şi agricultură atraşi mii de studenţi.
şi măreţele perspective ale îna­ fie r: în U.R.S.S. 84,2 milioane k*>xY:«v&;? s-a îmbunătăţit în mare măsură pre­
v. ; gătirea specialiştilor în domeniul eco­ La institutele tehnice şi universită­
nomiei concrete şi al organizării pro­ ţile din Kiev, Harkov, Doneţ, Dnepro­
intării mai departe a ţării sovie­ tone, în S.U.A. — 107,7 milioa­ ducţiei. Numai în ultimii trei ani in­ petrovsk, Lvov şi altele au fost intro­
tice pe calea spre comunism. ne to n e ; fontă ; în U.R.S.S. — stituţiile de învăţămînt superior din duse noi obiecte de studii din dome­
Congresul va elabora programul 37.000. 000 tone, în S.U.A. — Ucraina, au fost absolvite de peste niu! tehnicii de calculare, automaticii
unui nou şi uriaş avîlit al eco­ 72.000. 000 tone; oţel: în U.R.S.S. 160.000 de ingineri, agronomi, medici, miniere, telemecanicii, electronicii, hi-
nomiei şi culturii socialiste, a — 51,2 milioane tone, în S.U.A. pedagogi, economişti cu o înaltă cali­ droacusticii şi altor discipline. In
bunei stări a poporului sovietic. — 1 0 2 .0 0 0 .0 0 0 tone. ficare. La Lugan, Ţernopoi, Voroşi- prezent, instituţiile de învăţămînt su­
Trecerea la rezolvarea unor lovsk, Kadlevka, Makeevka şi perior din Ucraina pregătesc cadre în
noi sarcini ale construcţiei co­ Dacă privim puţin înainte, a- c u lm grîHînl Crea neîncetată a producţiei domeniul a 200 de specialităţii defe­
muniste a fost pregătită prin în tunci, bazîndu-ne pe ritmul de de energie electrică alte oraşe ale R. S. S, rite.
treaga dezvoltare anterioară a dezvoltare a economiei ţării, se de toamnă Ucrainene au fost înfiinţate noi
economiei socialiste a ţării so­ poate afirma cu certitudine că 1 construieşte în continuă creştere. Dacă centra­
vietice. De la Congresul al XX- în anii următori producţia celor în Ucraina preea de termocentra­ lele construite pînă în prezent D e z v o lta r e a in d u s trie i
mai importante feluri de produ­ le Ltci se apropie de aveau de regulă o putere de 1« 8 ib © a*ia
a al P.C.U.S. au trecut numai se industriale va creşte în Anul acesta, care este unul din cei sfîrucţia. marii termo- 300.000—500.000. kW., puterea
uoi ani şi jumătate, dar cîte o- U.R.S.S. de două ori şl chiar mai mari producători de gria de toam­ cenne-Taghil, unde au mi combustibil lichid din cea mai bo­
pere remarcabile a realizat po­ mai mult. Calculele lucrătorilor nă, in Ucraina, s-a obţinut o recoltă şi in funcţiune cinci termocentralei de la Nazarovo gată regiune petroliferă a ţării —
porul sovietic sub conducerea noştri în domeniul planificării - bogată: in medie, 20 chintale de grîu turlproduc energie e- va depăşi 1.200.000 kW. Tot­ Başkiria (Uralul de sud). Conducta
partidului comunist. Cu paşi gi­ a spus N. S. Hruşciov la sesiu­ de toamnă la hectar. Multe gospodă­ leciru întreprinderile odată in această regiune se pre­ de petrol va trece prin oraşele Omsk,
gantici păşeşte înainte economia nea jubiliară a Sovietului Su­ rii pu recoltat pină la 30 chintale la vede construirea a patru termo- Novosibirsk, Irkutsk, iar în viitorul
Uniunii Sovietice, creşte neînce­ prem al U.R.S.S. — arată că şi ralului. centrale cu o putere si mai apropiat ea va înainta şt mai depar­
tat bunăstarea poporului. în următorii 15 ani ţara sovie­ mare _ de aproape 2.500.000 te spre răsărit.
termoelectrică de la
Indîdi superioniăfii tică poate nu numai să ajungă hectar şi chiar mai mult. Verii este una din nu- kW. Ele vor asigura integral In Siberia răsăriteană cresc necon­ In vederea prelucrării ţiţeiului, în
din urmă, ci şi să depăşească tenit nevoile de combustibil ieftin.
socialismului In anii puterii sovietice suprafaţa merntrale electrice de necesarul de energie electrică După cum se ştie, conferinţa consa­
volumul actual al producţiei ocupată de grîu de toamnă a cres­ terne se construiesc în al întreprinderilor celei de-a crată dezvoltării forţelor de producţie
In întrecerea economică a cut in Ucraina de aproape trei ori Uni/ietică. Centralele ale acestei regiuni, care a avut loc
U.R.S.S. cu ţările capitaliste o principalelor feluri de produse şi este in prezent de 8.500.000 ham — torre dau in prezent recent, a elaborat recomandări care
din S.U.A. prevăd o dezvoltare impetuoasă a in­
dustriilor metalurgică, chimică şi con­
însemnătate hotăritoare are rit­ Fireşte că în această perioadă ceea ce reprezintă aproape 50% din
mul dezvoltării economice. şi economia Statelor Unite ale totalul semănăturilor cerealiere din re.

Orînduirea socialistă a asigu­ Americii poate de asemenea să publică. Ucraina recoltează aproape de apn 3/4 din întreaga treia baze metalurgice a structoare de maşini. Toate acestea regiune a început construcţia unei
sînt mari consumiatoare de energie. mari rafinării, care va aproviziona
rat temeinic un ritm de creşte­ meargă înainte. Dacă se ţine două ori mai mult griu decît Cahada dani energie electrică U.R.S.S. ce se construieşte aid. Dar deocamdată necesarul de combus­ centrele industriale din regiunile ră­
re a producţiei irealizabil pentru însă seama că ritmul de dezvol­ şi aproape tot atita cit Franţa, Ger­ proc U.R.S.S. Trebuie Construirea de termocentrale tibil nu poate încă să fie satisfăcut săritene. Se construieşte de asemenea
ţările capitaliste. tare a industriei noastre, este subl cu toata dezvolta­ de întreprinderile de extracţie a căr­ . o mare întreprindere la Irkutsk care
considerabil mai mare decît rit­ mania occidentală şi Spania luate la rea a hidroenergeticii, paralel cu construirea de puter­ bunelui, construite aici. In legătură va livra produsele sale noii regiuni
In decurs de 40 de ani pro­ mul de dezvoltare a industriei un loc. nice hidrocentrale va permite să cu aceasta, aici a început montarea industriale din bazinul rîuiui Angara
ducţia a crescut în U.R.S.S., în în S.U.A., sarcina de a depăşi ternioa nu-şi va ceda se ajungă în următorii 15 ani conductei magistralei de petrol trans- şi va exporta o parte din ele în Chi­
medie cu 10,1 la sută pe an, în în cel mai scurt termen istoric Extinderea suprafeţelor cultivate cu la o producţie anuală de ener­ siberiene, c.u ajutora] căreia întreprin­
timp ce în S.U.A. sporul anual S.U.A. în întrecerea paşnică, griu de toamnă este însoţită de spo­ poziirmătorii şapte ani. gie electrică de 800—900 mi­ derile, din Siberia răsăriteană vor pri­ na şi Mongolia.
mediu al producţiei industriale poate îi considerată întru totul rirea producţiei la hectar a acestei In ci vor produce elec­ liarde kWh.
a fost în perioada corespunzătoa­ realistă şi realizabilă. culturi. In ultimii 5 ani recoltele glo­ tricele termocentrale
re de 3,2 la sută, în Anglia 1,9 bale de boabe au crescut de peste mari exemplu termocen-

Ia sută, în Franţa 3,2 la sută. Putem fi siguri, că poporul două ori. Acest lucru este rezultatul tralatiskaia“ din Esto­

In 1957, în comparaţie cu sovietic va îndeplini cu succes ridicării nivelului agriculturii, precum nia, Nazarovo (ţinutul

1913, producţia globală a între­ această sarcină. şi introducerii unor noi soiuri, care Kraş, şi altele. Caracte-

gii industrii a crescut în U.R.S.S. V. I. Lenin a arătat că pro­ dau recolte bogate, obţinute de oa­ risikală a noilor termo-
de 33 ori, în S.U.A. — de 4,1 ductivitatea muncii este în ul­ menii de ştiinţă ucraineni. cenţi fi puterea lor în
ori, în Anglia — de 1,8 ori, în timă instanţă cea mai importan­
Franţa de 2 ori. tă, cea mai principală pentru

Superioritatea ritmului de creş­ victoria noii orînduiri sociale... O nouă metodă înnobilare
tere s-a manifestat şi în dezvol­
tarea agriculturii socialiste. Ast­ In anul 1957, în comparaţie A MINEREJI
fel, în 23 de ani — 11 antebelici cu 1913, productivitatea muncii
(1930—1940) şi 12 postbelici muncitorilor din industrie a Oamenii de ştiinţă de la Institutul strucţ&tor de ardere, unde la W 0& :
(1946—1957) — sporul anual crescut în Uniunea Sovietică de industrial al Doneţului, în colabora­ o terr de 60° şi sub influ­
mediu al producţiei agricole aproximativ 9,5 ori cu reducerea re cu cei de la Institutul de cercetări enţa !lezoxidant minereul ca­ ...... ......................... _
globale a fost în U.R.S.S. de concomitentă a duratei zilei de pentru prelucrarea metalelor feroase pătă 'magnetice, ceea ce per­ . . . ---------------
4,3 la sută, în timp ce în S.U.A., muncă, pe cînd în S.U.A. a cres­ din Krivoi-Rog, au elaborat o metodă mite şină din acesta un con-
în această perioadă, a fost de cut de aproximativ 2 ,3 ori, în de ardere magnetizantă îratr-un strat centraînd pînă la 65% fier. La Moscova s-ă terminat anul acesta construcţia unui grup de locuinţe denumit cvartalul nr. 9.
1,2 la sută. Ritmul producţiei Anglia de 1,4 ori, în Franţa cu care fierbe, prin aplicarea căreia a- IN CLIŞEU: Strada sindicatelor din cvartalul nr. 9.
agricole a crescut îndeosebi în proxinuativ 30.000.000 tone de cuar- Folcestui concentrat permite
ultimii ani cînd poporul sovietic, ceva mai mult decît de două ori. sporirc% a productivităţii cup-
sub conducerea partidului comu­ ţite feruginoase — minereuri sărace toarelqinerea unei fonte adec­
nist a desfăşurat lupta pentru In prezent U.R.S.S. a şi depăşit vate plaborarea oţelului. Tot­
un avîrît considerabil al agricul­ ce se extrag în bazinul Krivoi-Rog odată il de cocs şi de alte
turii socialiste. în anii 1954— nivelul productivităţii muncii din •materifedhce cu 12%.
1957, producţia agricolă globală din Ucraina — vor putea fi folosite
a crescut în U.R.S.S., în medie Anglia şi Franţa şi a redus în în industrie. Rezooroblemei folosirii cuar-
cu 7,1 la sută pe an, pe cînd în ţilelor inul Krivoi-Rog asigură
S.U>A. — numai cu 1,1 la sută. mare măsură diferenţa în dome­ Cuarţitele feruginoase, care consti­ pe muiii baza de materii pri­
tuie un minereu amagnetic, conţin în
Aceste succese au fost dobîn- niul nivelului productivităţii me a ij metalurgice din regiu­
dite cu toate că în decursul a 40 total 35% fier. Oamenii de ştiinţă au nile srn Uniunii Sovietice.
muncii dintre S.U.A. şi U.R.S.S. elaborat o tehnologie şi 6 nouă eon-

Toţi aceşti indici ilustrează

grăitor superioritatea orînduirii
socialiste faţă de cea capitalistă.

Ie ani de putere sovietică cel

puţin 18 ani au fost răpiţi de Acum un an Comitetul Central al directă a muticiiorilor şi funcţionari­
războiul civil şi al doilea război
mondial şi de perioadele care P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al Amploare construcţiei, de locuinţe lor din întreprinderi şi instituţii pre­
au urmat de refacere a econo­ Uniunii Sovietice au adoptat hotări- cum şi a membrilor familiilor lor.
miei naţionale. Construcţia de locuinţe a devenit o
rea „Cu privire la dezvoltarea con­
In prezent, în ceea ce priveş­ cauză a întregului popor. După e-
te producţia celor mai impor- strucţiilor de locuinţe în U.R.S.S •» t.,c-

„Sfiapitogorsk-u! In acest document a fost trasai In iot cursul anului 1958 urmează este li care o urinează con- Practica a arătat că cete mai eco­ nizeze intr-o mai bună măsură de­ xemplul locuitorilor oraşului Gorki,
un program grandios de sporire con­ nomice din punct de vedere al ex­ servirea1 social:culturală a popu­ în amil 1957, pe baza acestei metode
La uzina metalurgică din K>a- tinuă a volumului şi de accelerare a să fie construite mai mult de strucţiacuinţe în U.R.S.S. ploatării şi cele mai ieftine din punct au fost construite şi date in folosin­
raganda, ce se construieşte în ritmului construcţiei de locuinţe in de vedere al construcţiei sini imo­ laţiei. ţă aproximativ 100.000 de Loctiinţe,
apropierea tînăruiui oraş Temir- Uniunea Sovietică pentru ca in ur­ 2.000. 000,de apartamente, in 1959 — In pin multe oraşe se înal­ bilele cu cile 3—4 etaje. De aceea O astfel de organizare a lucrărilor
Tau (Kazahstanul central) de­ mătorii 10—12 ani să fie lichidată 2.700.000, iar in 1960 — peste ţă uzitiru producţia elemente­ ¦în oraşe şc vor construi în prunul In ultima vreme în toate oraşele de construcţie, in afară de faptul că
numită adesea Magnitogorsk-ul lipsa de locuinţe pentru oamenii 3.300.000, adică de 2,5 cri mai mult lor de neţii din panouri mari. tind imobde de acest fel. In micile mari sovietice au fost elaborate pla­ se realizează o cointeresare a însăşi
v azahstanului se va realiza o muncii. decît in 1956. orăşele ş i . aşezările de tip urban se nuri de amplasare in anii viitori a oamenilor muncii, permite folosirea
productivitate record a muncii. In periŞ53—l957 folosirea pa- jrreve.de construirea de case cu 1—2 construcţiilor de locuinţe, a obiecti­ in mai mare măsură a resurselor
Aici se apropie de sfîrşit lucră­ Iioiărîrea prevede ca numai in pe­ etaje, lucru care va permite să Jfitec velor social-culturale şi comunale. materiale locale.
rile de montare a primului tur­ rioada 1956—1960, cu forţele organi­ Aceste succese au putut ft obţi­ nourilorocurUor mari a crescut folosite materiale de construcţie Io-
nai. Nivelul de mecanizare şi zaţiilor de construcţii ale stalului să . Traducerea in viaţă a liotăririi C.C.
automatizare a producţiei, pre­ se construiască peste 7.170.000 de lo­ nute datorită faptului, că construc­ de apro ori. cale. O mare amploare a luat in Uni- al P.CU.S. şi a Consiliului de Mi­
văzut în planul întreprinderii, cuinţe, iar cu mijloacele. populaţiei Dat fiind 'dezvoltarea impetuoasă niştri al U.R.S.S. „Cil privire la dez­
trebuie să asigure o producţie — 4.0Q0.000 de locuinţe. . torii au luptat cu consecvenţă pentru S-a..l.i....\.t...m....u..l.t.e. şi în domeniul voltarea construcţiei de Locuinţe“
anuală de peste 1 1 .0 0 0 tone de a oraşeţor sovietice, in ultimii ani constituie o etapă importantă pe ca­
fontă pe cap de muncitor. La Această hotărire a devenit un pro- . îmbunătăţirea organizării lucrărilor producţii prefabricate din beton s-a observat o . dispersare teritorială mga S w id ică conslrllcfia de locu. lea ridicării continue a nivelului de
cea mai mare uzină americană, gram de luptă pentru milioanele de a construcţiei caselor cţe locuit. A-
a societăţii „United States Steel muncitori, ingineri, arhitecţi, care lu­ de construcţii, introducerea metode- armat, ţe care in prezent nu deseori noile case se construiau in ,nţe ^ pQplLlaţiei ?i c„ trai al poporului. Pentru îndeplini­
Corporation“ producţia de tontă lor industriale, micşorarea termenc-
pe cap de muncitor nu depăşeş­ lor de realizare a construcţiilor şi se poaticepe o construcţie de ajutorul creditelor acordate de stat.
te in medie 7.000 de tone. reducerea ,preţului de .cost. locuinţe, n in anul trecut volu­ Ştatiţl acordă constructorilor indivi­
mul proi elementelor prefabri­ duali de locuinţe împrumuturi în nu­
Producţia de oţel pe cap de Un rol important l-a avut reorga­ cate dini armat a crescut de
muncitor va ti de aproape 1,5 nizarea conducerii industriei şi con­ peste l,din comparaţie cu anul merar pe termen lung.
ori mai mare declt la marea u- strucţiilor. Organizaţiile de construc­ 1956.
zină americană „Woyreton Steel Consili’le economiei naţionale, mi­
Company“. Potrivit prevederi­
lor lucrările de construcţie a u- nisterele, ’comitetele executive alé, so­
zinei metalurgice din Karagaiv
da vor ti terminate in 1964. crează in construcţii şi industria ma­ ţie ale ministerelor şi (tepariainenle- diferite părţi ale oraşului,' la mari. vietelor regionale, de ţinut şi oră- rea cu succes a acestei sarcini, de
In eoni,a de locuinţe din
lor de resort au fost trecute sub con­ U.R S.S. 'osesc toi mai milll noi distanţe unele de a..l.t.e..l.e... şeneşii, precum şi întreprinderile, a- o excepţională importanţă pentru e-
terialelor de construcţie.

Ce a arătat anul care a trecut ? ducerea consiliiloreconom iei naţio­ feluri de^riale şi elemente de C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul 'de cordă ajutor constructorilor indivi- conomia naţională, au fost create

Se poate canslata cu satisfacţie, că nale ale regiunilor economico¦admi­ conslrucţkteriale finisate pe ba­ Minişlri al U.R.S.S. au prevăzut tn dilaţi in procurarea materialelor de toate condiţiile necesare. Ajutorul
hotărirea C.C.. al P.CU.S. şi a Con­ nistrative. Iar acest fapt a permis, ză de ma primă lemnoasă-fi- hotărirea lor ca construcţia de locu­ construcţie necesare populaţiei. Corni multilateral şi atenţia pe care C.C.
siliului de Miniştri al U.R.S.S. eşlc la riadul său, să se efectueze co­ Ielele executive ale sovietelor orăşe­ al P.C.US. şi guvernul sovietic, o
îndeplinită cu succes.. In 1957, oa­ masarea şi specializarea organiza­ broaşă, mtfastice şi altele. inţe să se desfăşoare în oraşe, pe acordă construcţiei de locuinţe, par­
menii muncii din Ţara, Sovietică au ţiilor de construcţii din multe oraşe ticiparea largq la. această operă a
primit mai mult de 1.600.00,0 de lo­ ale ţării. Activitatea in această di­ In anul7> in Uniunea Sovie. terenuri libere, care să'permită con­ neşti repartizează constructorilor muncitorilor şi funcţionarilor, iniţia­
cuinţe, ceea ce reprezintă o creştere recţie continuă. tiva creatoare a constructorilor, ar­
de 17% in comparaţie cu anul 1956. lică, au foaborate proiecte-lip de strucţii masive, fără demolarea ca­ parcele individuale. ,• hitecţilor, inginerilor, muncitorilor din
Condiţia fundamentală pentru înde­ industria materialelor de construc­
In primul 'semestru al anului cu. plinirea cu succes a programului de case de lo$u apartamente confor­ selor bune de locuit. , ... ; , Datorită acestui fapt, in anul 1957 ţie — toate acestea constituie o ga­
reni au fost dale in folosinţă cu construcţii de locuinţe o constituie Practica proiectării ranţie sigură 'că in următorii 10— 12
70.000 mai multe locuinţe decît in industrializarea lor, introducerea me­ tabile peni singură familie. şi JcJoĂnOstirtiu—cVţiei placînu.l construcţiei individuale de lo- ani in U.R.S.S. va fi lichidată total
perioada corespunzătoare a anului todelor de construire a clădirilor din lipsa de locuinţe.
trecut. In viitor, ritmul construcţiei blocuri şi panouri mari. Folosirea la Suprafaţa locuit in casele con- de locuinţe la Moscova, Leningrad, ciiinţe a fost realizat cii succes,
de locuinţe va creşte şi mai mult. maximum a prefabricatelor, aceasta
struite duptiile proiecte-tip revine Kuibişev, 'Magniidgorsk şi alte ora- realizîndu-se o depăşire de 14%' in
.?.v
cu 10% m.eflină, iar preţul de comparaţie cil nivelul anului 1956.
se a arătat, că construcţia de iriari

cost al unuUrtament este in me­ masive necesită cheltuieli mai mici. O largă dezvoltare a căpătat con­

die cu 50-% mai mic decit al In afară de aceasta, o. astfel de con­ strucţia de case de locuit prin meto­

caselor consl după vechile pro­ strucţie permite să se creeze cil mai da construcţiei cu forţele proprii ale

iecte-lip. i; mult confort oamenilor, să se orga- populaţiei, adică prin participarea
^ si;
' v / - V \ 5 ' V / ' " V ’7 V , v x r « V ^ v T -V v"- V ;• v . V ' V ; V V Z V ' V ' V V v-v s A¦••V - N ^ V• ', ^ AAA' V-fL" ' V - V > v A‘'-OW,:'., - V