Page 61 - 1958-10
P. 61
Päer. ~4 'D M M i l f c n r i a Ü SM ü 'LOI . / - ¦•! .:¦¦!,)/> -• .,
m 1191
yifrt9Cl*'7*,irwi>ixiţiţtvi ./K>+*fXÜ&
L U C R Ă R IL E La Celeabinsk
Adunări! Generale a O .N .U .
A intrai în funcfiune
cel mai mare furnal
Adoptarea rezoluţiei cu privire la crearea automat din Europa
unui fond special O. N. U. destinat
ţărilor siab dezvoltate CELEABINSK 16 (Ager
NEW YORK 16 Soresponden- în evidenţă situaţia extrem de pres). — TASS a n u n ţă : La
Directivele generalului De Danitul Agerpres la O.N.U. trans grea în care se află majoritatea regiunea siriană a R.A.U. 15 octombrie, la Celeabinsk
(Ural) a fost pus în funcţiune
mite : In după-amiaza zilei de ţărilor slab dezvoltate. Reprezen
în legătură cu organizareai0flfi8carea Pr°Pri8**tüor societăţii petrolifere14 octombrie a avut loc o şedin tanţii acestor ţări, care au luat un uriaş furnal. In ceea ce
J. Manhalla Organizaţiei NaţiUnijor Unite, • Adunarea Generală, au demascat priveşte capacitatea, el întrece
ţă'p len ară a Adunării Generale cuvîntul atît în Comitet cît şi în
chiar noul furnal de la Krivoi
care a dezbătut raportul Comite politica de jaf a marilor trus: Rog, cel mai mare din Europa.
alegerilor în Algeriatului nr. 2 cu privire la problema furi cît şi presiunile politice.şi e- DAMASG 16 (Agerpres). — ral al ministerului, Kazem Jaz-}
zer, a anunţat că această hotă- j Construirea giganticului fur
înfiinţării unui iond special al conomice la care sînt supuse a- PARIS 16 (Agerpres). — In .. , nisterul Lucrărilor Publice al rîre a fost1 luată ca urmare a, nal a durat numai 9 luni.
anulării concesiunii acordate so Siderurgiştii americani care
O.N.U. destinat „să furnizeze o ceste ţări. In ceea ce.priveşte ho săptămîna aceasta generalul De onţeri au fost nevoiţi .publicii Arabe Unite a anun- cietăţii americane deoarece a< au vizitat şantierul la sfîrşltul
lunii mai a.c. erau miraţi a-
asistenţă sistematică şi susţinu tărîrea creării fondului special, Gaulle a transmis generalului îaseasca comitetul salvăr că toate proprietăţile, fondu- fost violat acordul iniţial prin ( flînd că se prevede darea în
funcţiune a furnalului pînă Ia
tă în domeniile care sînt esen adoptată în unanimitate la 14 oc Sa lan, delegat general al guver , l, e de ™ger. Comite şi echipamentul societăţii a- data de 7 Noiembrie. Sîntem
uimiţi că se intenţionează să
ţiale pentru progresul tehnic, e- tombrie de Adunarea Generală a nului francez în Algeria, direc a publicităţi^ un comuniricane de prospecţiuni petro- se construiască un furnal atît
de mare într-un timp atît de
conomic şi social al ţărilor slab O.N.U., majoritatea delegaţiilor tivele in legătură cu organiza r f f 6! ^°n ~na hotărirea ere 'James Manhall situate pe care societatea Manhall nu avea! .......' declarase atunci Ed-
dezvoltate“. Rezoluţia a fost a- raiului De Gaulie şi reia htoriul regiunii siriene a dreptul să transfere concesiunileJ ward Ryerson, preşedintele fir
au arătat că ele consideră a- rea alegerilor in Algeria. sale altor firme străine fără a - ' mei ,,’Joseph T. Ryerson and
doptată în unanimitate. ie atacuri împotriva sisteA.U. au fost confiscate. In- probarea guvernului R.A.U. Company“ şi al societăţii pen
De Gaulile declară că „toţi tru industria oţelului „Inland
Discutarea problemei, care a ceasta numai ca un prim pas Rtteementar ^ 3 par^'de^° declaraţie făcută reprezen- Steel Company“, şeful dele-
cetăţenii trebuie să aibă posi ‘r . , njilor presei, .secretarul gene
avut loc în Comitetul nr. 2 şi pentru înfiinţarea unui fond de gaţiei specialiştilor din indus
bilitatea să-şi exprime părerea, r a 15 octombrie comit* tria siderurgică a S.U.A.
în Adunarea Generală, a scos dezvoltare economică.
iar toţi candidaţii să-şi prezinte difuzat manifeste în care s | g81®!BîBS Constructorii sovietici au
ne că „roadele victoriei c b ¦* redus cu încă o lună termenul
Cuvîntul delegatului romîn, Bazil Şerban candidaturile şi să participe la B M W a 8 e S W e 8 BHuB«a
campania electorală, indepen mai (adică a putchului : m « a f » I ţ e ş t e aSTSffi@B*S©28W©
Luînd cuvîntu! cu acest prilej ştirbească nici suveranitatea lor dent de programul lor, în speci — N. R.) sînt în prezent “ . . ± n0
în Adunarea Generală, Bazil naţională nici independenţa lor
Şerban, reprezentantul R.P.R. în economică. Delegaţia romînă al in ce priveşte statutul sau ninţate“. Hotărîrea genei nn.^LlN 16 (Agerpres). — strucţia cu acese r
Comitet, a arătat printre altele •. sprijină părerea acelora care au pe acum aproximativ două sute'
„Situaţia economică mondială declarat că ei nu vor a jr' - în destinele politice ale Algeriei“. De Gaulie de a inte.rr"z'rice -- militari vest-germani sînt ins
soţit de servituti politice şi e- truiţi în S.U.A. in minuirea ra
cere metode de cooperare cît conomice. In ceea ce priveşte Din instrucţiunile cu privire n i o r să participe la aleon purtător de cuvînt al Minis-
mai largi posibile. Iată de ce noi fondul special aş vrea să subli chetelor.
încurajăm cooperarea economică niez de la început că dacă dele la ţinerea alegerilor, anexate.la de a face parte din comru^u‘ Apărării de la Bonn a Chiar dacă cele trei puteri arS
în cadrul Organizaţiei Naţiuni gaţia romînă votează rezoluţia
lor Unite. Ţara mea, acordînd o scrisoare, rezultă insă că guver salvării publice sînt ca,!infirmat că Statele Unite vor cădea de acord asupra suspen-f
dării experienţelor cu arma a to -)
nul nu anulează hotărirea potri în aceste manifeste drepvra in cun'nd armatei vest-ger-
vit căreia au fost scoase in a- neconceput“. Pane rachete cu rază medie de
fara legii toate organizaţiile Tot la 15 octombrie comit2- ™ 16 de ’•% „Honest John",
cpaernedesneţa pArolnguerniţeăi spienîtnru n inde- ^n u 9 - at că atenţionează N ik e " Şi „Matador“. După cum mică şi termonucleară, a pred- '
rim .if
deosebită atenţie acordurilor bi supusă o face pentru că ea con rind Frontul de eliberatp m'- bf nizeze îa 16 octombrie ? ştie, aceste rachete pot tra-ns- zat purtătorul de cuvînt, Bun- iniţial. La 7 octombrie a în
laterale, a militat de asemenea sideră că fondul special trebuie Va generală şi a chemat '°rta încărcătură nucleară. Po deswehrul nu va renunţa la în ceput uscarea furnalului, iar
şi pentru cooperarea internaţio să constituie embrionul unui ţiomală. El continuă să nu dea iana să se adune in forumrhdt purtătorului de cuvînt, tru- la 15 octombrie el a fost dat
nală. Aceste două forme de coo fond al Naţiunilor Unite pentru drept de vot celor împotriva că Alger pentru „a revendica16^ vest-germane vor începe in zestrarea sa cu rachete ameri
rora armata franceză de 600.000 mirea militarilor in comei rnult două-trei săptămîni in- cane.
perare nu se exclud de altfel finanţarea dezvoltării economice. de oameni duce în Algeria un salvării publice“. Comite Eşuarea încercării lui Hussein în exploatare.
una pe alta ; noi credem dimpo Delegaţia romînă votează în fa război crunt de exterminare, a- declarat de asemenea că de a forma un nou guvern La noul furnal s-a folosit di
trivă că ele se completează. voarea proiectului, de rezoluţie dică participanţilor la mişcarea pînd de la 14 octombrie e
privind fondul special. Ea do de eliberare naţională a poporu sideră situaţia drept extre rijarea automată a tuturor
Discuţiile au arătat clar inte reşte ca activitatea acestui fond lui algerian. Calificîndu-i drept proceselor de elaborare a fon
resul ţărilor slab dezvoltate pen să aducă o contribuţie la ridi „persoane care desfăşoară o ac üitrerupere^ ^ DAMASG 16 (Agerpres). - ioruanieni, aflaţi în prezent în tei. Furnalul este utilat cu un
tru formele de cooperare sub e-
gida Naţiunilor Unite. Aceste ţări carea nivelului de viaţă a! po tivitate teroristă“, De Gaulie In seara zilei de 15 oct<*arnl „Al Jumhur“,_ care apare închisoare, să participe la noul sistem economic de răcire prin
au subliniat avantajele unei coo poarelor din ţările slab dezvol declară fără ocol că „sînt su generalul Salan, a da fa Damasc relateaza ca ulcer- gc.arn, dar propunerile lui aii evaporare, elaborat pentru pri
perări internaţionale care să nu tate“. puşi răspunderii penale şi nu
sînt admişi să participe la ale blicităţii un comunicat îrfările r e g e lu i Hussein a fost întîmpinate cu un refuz ca ma oară în practica mondială
Dezbaierile Comitetului Politic geri“. tegoric. După cum scrie ziarul de ingii . rii sovietici şi aplicat
în prob!ema dezarmării a cerut populaţiei să nu dPiei de a a.jCa U1. 1111 ®l.v - ¦ t „Al Jurnhur“, planul lui Hus-. mai întîi la cuptoarele Martin,
In acelaşi timp directivele ge cultare chemării la g re v a s eşuat. Hussein -a u ¦ c sein de a forma un nou cabinei iar apoi la furnale. Noul fur
neratului De Gaulie interzic
sată de comitetul salvărpe unchiul său Hassen • arŢ >
NEW YORK 16 Coresponden au fost nevoiţi să declare oficial •participarea militarilor la viaţa bjice. să convingă pe fruntaşii politici
politică şi prevăd retragerea- i- •de miniştri prooccidental, întoc nal va funcţiona cu o presiune
mediată a acestora din comite
tul special Agerpres transm ite: că 'guvernele lor acceptă conclu tele. salvării publice. Această Preşedintele i despre situaţia t mit în realitate la Londra, a stîr- foarte ridicată a gazelor sub
Miercuri, în Comitetul Politic ziile şi recomandările conîerin- pievedere cuprinsă în directive dikistan
nr. 1 au continuat dezbaterile în nit o vie opoziţie în rînduril?.( gura de alimentare — 1,5 at-
problema dezarmării. Au luat cu ţiei experţilor de la Geneva, in
clusiv recomandările în legătură poporului iordanian, care cere<
vîntul Endre Sik, ministrul A- cu problema controlului. le guvernului a provocat nemul n CARACI 16 (Agerpres tanul, a spus el, doreşte să în- un guvern naţional independent.
facerilor Externe al R. P. Unga ţumiri profunde în rind urile ul- După cum anunţă corespc treţină „relaţii cît se poate de
re, Noble, delegatul Angliei şi Delegatul U.R.S.S., V. A. Zo- tracoloniafiiştitor de la Alger. PreşcdiHfele Osoih®war
Lodge, reprezentantul S.U.A. rin, s-a declarat satisfăcut de a- Cercurile ultraoolonialiste fran tul agenţiei Reuter, preş« prieteneşti cu India“. După pă- despre situaţia din Taivan
Fndre Sik a demascat în cuvîn- ceste declaraţii şi şi-a exprimat ceze sperau că actuala campanie le Pakistanului, Işţcppîd^ rerea preşedintelui Mîrza, aceas*
tarea sa politica de tergiversare speranţa că acum nu mai există electorală, si plpgerile de ia 23 za, a declarat, reprezent. este posibil printre altele „cu
dusă de S.U.A. intr-o problemă
de cea m a i. mare însemnătate dificultăţi esenţiale în calea suc noiembrie să se desfăşoare la presei că în politica exte condiţia rezolvării problemei
pentru pacea omenirii. El a com cesului lucrărilor unei noi con fel oa şi referendumul din 28 ţării „nu se vor produce Kaşmirtrlui".
bătut poziţia S.U.A., care, punînd ferinţe la Geneva, în legătură cu va avea consecinţe „bune“. Eisenho
condiţii şi legînd un aspect al încetarea experienţelor cu arma septembrie, cu sprijinul şi a- bări“. Preşedintele Mîrz; Referindu-se la abrogarea con WASHINGTON 16 (Agerpres). — wer a aprobat poziţia lui Dulles expu
dezarmării de altul, îşi manifes nucleară. mestecul direct al armatei. exprimat speranţa că vor stituţiei pakistaneze, Mîrza a La conferinţa sa de presă din 15 oc să de el în declaraţia de Ia 14 octom
tă în acest fel intenţia de a tombrie, preşedintelui Eisenhower i s-au brie, repelînd cuvîntarea secretarului
Imediat după aflarea acestor bilite relaţii mai strinse subliniat că el a fost convins că pus întrebări despre politica america de stat că Statele Unite nu pot „exer
împiedica orice | regres spre în directive generalul Massu şi alţi i rile Commonwealthului. în timpul apropiatelor alegeri nă în regiunea Taivanuiui. Eisenho cita presiuni“ asupra ciankaişişiilor în
wer s-a alăturat în întregime decla problema reducerii efectivului trupelor
cetarea definitivă a experienţelor parlamentare „se vor' produce raţiilor de la 14 octombrie ale lui lor de pe insulele de coastă. Răspun-
nucleare.; Dulles în această problemă, care au zînd la o altă întrebare, Eisenhower
Cuvîntarea rostită de N.S. Hruşci vărsări de singe şi că votul va fost apreciate de presa americană ca a spus că nu a auzit nimic despre
La stîrşitul şedinţei au luat fi falsificat“. o dovadă a noii poziţii mai „rigide“ vreo intenţie a ciankaişiştilor de a re
Mă voi strădui, a spus preşe a secretarului de stat în „problema trage o parte din trupele lor de pe
cuvîntul reprezentanţii S.U.A. şi Taivanuiui“. Preşedintele a fost între
Ia Krasnodar dintele, „să limitez situaţia ex
cepţională la o perioadă cit mai
scurtă posibil“.
n iAngliei. După clarificarea proble MOSCOVA 16 (Agerpres). — Ocupîndu-se de problemele si vem posibilităţi pentru ui Mîrza s-a pronunţat in favoa bat dacă, după părerea lui, ,n-ar exista insulele de coastă în legătură cu în
TASS anunţă : La 15 octombrie tuaţiei internaţionale, tovarăşul şi mai mare al producţii rea unei conduceri unitare cu o neconcordanţă între actuala poziţie tărirea unităţilor rămase cu armament
melor de către reprezentantul a avut loc la Krasnodar o şedin Hruşciov a vorbit despre marele cole. un centru puternic, dar cu un a Iui Dulles şi părerea lui anterioară american. întrebat dacă Statele Unite
sovietic în cadrul şedinţei 'din 14 avînt din toate ţările socialiste aparat administrativ descentra că încetarea bombardamentelor de ar ar saluta retragerea de bunăvoie a
octombrie a Comitetului Politic, ţă festivă a oamenilor muncii din ale căror popoare îşi dezvoltă cu Primul' secretar al C. lizat. tilerie în regiunea insulei Ţzînmindao unei părţi a trupelor ciankaişiste de
reprezentanţii S.U.A. şi Angliei ţinutul Krasnodarului cu prile succes economia şi cultura, care P.C.U.S. a relevat buna d pe insulele de coastă, Eisenhower a
jul înmînării Ordinului Lenin a- merg cu încredere pe calea socia rare a activităţii ini
------- * ------- reslui ţinut. La şedinţă a luat lismului. Totodată N. S. Hruş U.R.S.S. Succese uriaşe, } spus că nu vrea să facă declaraţii
cuvîntul N. S. Hruşciov, pr;m- ciov a subliniat unitatea şi N. S. Hruşciov, au fost c
In S .U .A . secretar al C. G. al P.C.U.S. şi coeziunea de nezdruncinat a ţări şi în dezvoltarea ştiinţei- Demersul Ligii arabe precise în această chestiune.
preşedinte al Consiliului de Mi lor lagărului socialist. furii. Bunăstarea m ate pe lingă guvernul tunisian in cadrul conferinţei de presă El
O nouă experienţă niştri al U.R.S.S. poporului creşte an de i
cu arma atomică Prestigiul Uniunii Sovieiice şi prezent ţara noastră, a i, senhower a declarat că nu doreşte ca
N. S. Hruşciov a declarat prin al ţărilor socialiste în rîndurile se pregăteşte în vedereii problemele politicii externe a guvernu
NEW YORK 16 (Agerpres). tre altele că în prezent situaţia oamenilor muncii din toate ţările de-al XXI-lea Congril lui S.U.A. să fie discutate în cursul
— TASS anunţă : După cum a- este de aşa natură că este puţin lumii — a declarat N. S. Hruş P.C.U.S. Proiectul p!anul7
nunţă reprezentantul comisiei probabil ca imperialiştii să cu ciov — a crescut foarte mult. ani de dezvoltare a ecei CAIRO 16 (Agerpres), — în şedinţa din ! 1 octombrie. actualei campanii electorale pentru
americane pentru energia ato teze să dezlănţuie un război Îm Uniunea Sovietică este de partea naţionale prevede un noit După cum Iransmite postul de De la vot s-au abţinut dele Congres. Acţiunile guvernului în regi
mică, la 15 octombrie pe poli potriva ţărilor lagărului socia popoarelor care luptă pentru li puternic al economiei şk- radio Cairo, în şedinţa din 15 unea Taivanuiui, a spus ei, nu trebu
gonul atomic din statul Nevada list. bertatea şi independenţa lor. Noi ceastă bază o ridicare a nui octombrie, Consiliul Ligii arabe gatul R.A.U. şi delegatul Ye ie discutate în cursul campaniei, dat
a avut loc o nouă explozie ex — a subliniat N. S. Hruşciov — de trai al poporului. a votat să aducă în mod ofi menului. Preşedintele Consiliu fiind că principiul general al politicii
perimentală cu arma atomică. Toţi cei ce sînt capabili să gîn- vom apăra şi pe Viitor cauza no cial la cunoştinţa guvernului tu lui Ligii a comunicat telegrafic externe a S.U.A. în această regiune
deaşcă şi să raţioneze, a con bilă a păcii în întreaga lume. N. S. Hruşciov s-a dn nisian hotărîrea sa prin care a guvernului, tunisian această ho- a fost de mult pus de acord de către
tinuat N. S. Hruşciov, nu pot să cuvîntarea sa asupra uno- condamnat atitudinea delegatu cele două partide.
nu vadă că în prezent Uniunea Referindu-se la succesele ob bleme care stau în faţa lo lui Tunisiei, care în şedinţa din tărîre.
Sovietică şi ţările lagărului so ţinute de economia sovietică în rilor din agricultură. Bu-
cialist se află pe o treaptă atît acest an, N. S. Hruşciov a citat bliniat că în condiţiile ale 11 octombrie s-a dedat Ia a- BacaHOBaHH®8 ®®® bd m eb p p b?i bh ks bb
de înaltă a dezvoltării lor îneît printre altele, date cu privire la problema esenţială a devii tacuri nejustificate împotriva li
Spărgătorului atomic de o încercare de a declanşa un nou creşterea în U.R.S.S. a produc producţiei colhoznice şi no gii şi R.A.U. De asemenea. Con
război îmootriva acestor ţări s-ar ţiei şi achiziţiilor de cereale şi zurilor este ridicarea previ-
gheată „Lenin" i se !ac termina printr-un faliment al siliul Ligii invită delegaţia tu
sistemului capitalist. nisiană să-şi reia locul pentru
ultimele finisări. In B B B 3 B 9 E Q R S B B E3 EB
curind el va deschide a’ participa Ia lucrările actualei
sesiuni a Ligii cu condiţia ca
navelor sovieiice drumul SIMBATÄ 18 OCTOMBRIE 1958
prin oceanele gheţurilor Tunisia să accepte hotărirea Li
gii şi să ou mai dea naştere la
veşnice. w : altor produse agricole, potrivit taţii muncii şi reducereiţu- SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
situaţiei înregistrate pînă la 10 lui de cost. incidente de felul celui provocat DEVA: Pe Donul liniştit (seria li); tomobil i LONEA : Zboară cocorii; SI-
octombrie 1958. In raport cu a-
PETROŞANI: Soldatul Sw eick; Şcoa MER1Ă: D ani; T E IU Ş: Luptătorul şi
ceeaşi perioadă a anului 1953 a- la părinţilor; ALBA 1ULIA: Ispita; clovnul! ZLATNA : Micul acrobat;
chiziţiije au fost mai m a ri: la Secretarul geneial C.C. al P.C. din Maroc ORAŞTIE: La ordinul d v .; SEBEŞ: APOLDU DE S U S : Lacul lebedelor;
cereale cu 1.487.000.000 puduri, Surprize pe stradă ; HAŢEG: Minciu BARU MARE: In Oceanul Pacific;
sau cu 8 6 la sută ; Ia sfeclă de a fost îs în libertate na ; ILIA : D a n i; BRAD ; Bunicul au PhfR ILA : Familia Ulianov.
zahăr cu 17.762.000 tone, adică
cu 156 la s u tă ; la cartofi cu PARIS 17 (Agerp — statului“. Et a fost ţinut în în SELEGŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
2.600.000 tone, sau cu 76 la su Ali-Yata, secretarul gel a'
tă ; la carne, greutate vie cu C.C. al Partidului Corni din chisoare mult timp, mai întîi in Programul 1 : 7,15 Muzică uşoară i 15,00 Muzică instrumentală ; 16,20 Suc
1.475.000 tone, sau cu 72 la sută; Maroc, arestat ia Tanga H
la lapte cu 9.480.000 tone, sau octombrie de organele roca- Algeria, iar apoi în Franţa. 9,10 Muzică uşoară i 9,30 Cutezătorii ; cese ale soliştilor noştri în Uniunea So
cu de două ori mai mult. In în ne de securitate, a fos’herat
treprinderile industriale s-au conform hotărîrii trialului După relatările agenţiei 10.30 Muzică populară romînească ; vietică j 17,00 Duete instrumentale!
produs grăsimi animale cu din Tauger. „France Presse“, arestarea lui 11,45 Concert de estradă j 12,30 Mu 18,55 Sfatul m edicului: Gastrita ; 19.00
228.000 tone, sau cu 73 la sută Ali-Yata la Tanger. a fost moti zică populară rom înească; 13,05 Con Concert de muzică populară romînească;
mai mult decît în anul 1953, lînă In 1948, în timpul dnaţiei vată prin acuzaţia că el ar fi cert simfonic j 14,00 Gîntece şi jocuri 19.30 Itinerar „1958“. Ciclu de repor
cu 1 20 .0 0 0 ' tone, sau cu 62 la franceze, Ali-Yata a f<expul- „încălcat legea cu privire la i- populare romîneşti j 15,05 Muzică dis taje; 20,45 Muzică uşoară ; 21,15 Cîntă
sută mai mult. Aceste cifre, a zat din Maroc din oiul tui tractivă i 15,35 Din muzica popoarelor Ioana Radu; 21,35 Muzică de dans;
Juin, pe atunci „rezid gene m(graţie". sovieticei 47,25 File din istoria lupte 22.30 Vechi melodii populare romî
subliniat N, S. Hruşciov, de rai“ al Franţei. Di aceea După cum relatează France lor revoluţionare ale poporului nostru; neşti • 23,54 Muzică de dans.
Ali-Yata a fost supus repeta
monstrează că agricultura so: Presse, Ali-Yata care a fost eli:
te rind,uri persecuţiilor către
vietică progresează ferm. Dar, a autorităţile franceze :! H acu berat la 14 octombrie din închi 17,55 Muzică romînească de estradă; Buletine de ştiri: 5,00; 6,00 j 7,00!
zau de „atentat 1/ uritate?
subliniat N. S. Hruşciov, noi a- soarea din Tanger, nu poate 18.30 Prelucrări de folclor de compozi 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
pleca in nici o altă provincie tori din R. P. Ungară) 19,15 Concert 20,00; 22,00; 23,52 (programul I );
14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro-
marocană, fără să fie supus pe | de estradă : 20,15 Muzică de dans ; gramul ii).
| 22,30 Muzică de dans I Programul l i -
ricolului unei noi arestări.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Ma n e nr. telefon ; 1881 I8 9 r/ a Taxa plătită in riumei'ar cuniuim apnb-HU uir Jn Generale P.T.T.R. nr. z.-.iWu din 6 noiembrie 194U. - lipanii: întreprinderea a*.-- t,^r Deva.