Page 62 - 1958-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
Anul X Nr. 1192 j Sîmbătă 18 octombrie 1958
C O LE C TIVIŞ TII
din Ş ib o i
ggai t e r m i n a t
ÎNSĂMÎNŢĂRUE
DE TOAMNĂ
îndrumaţi de organizaţia s
de partid şi consiliul de Ş
conducere, membrii gospo­
dăriei agricole colective din
Şibot, raionul Orăştic, s-au
pregătit temeinic şi din
timp pentru însămînţările
de toamnă. Sămînţa con­
diţionată şi arăturile făcute
din vreme le-au permis să
înceapă însămînţatui de în­
dată ce organele agricole
au anunţat declanşarea
campaniei de însămînţari.
Muncind cu eforturi spo­
rite şi ajutaţi fiind de me­
canizatorii Nicolae Tărtă-
rean, Constantin Barbuş
şi Petru Nistor de la S.M.T.
Orăştie, colectiviştii din Si-
bot au reuşit ca în timp re­
lativ scurt, să realizeze pla­
nul însămînţărilor de toam­
nă (60 ha. cu grîu şi 10
hectare cu orz).
Paralel cu însămînţatui
griului şi al orzului, colec­
tiviştii 3 U muncit de zor şi
la strîngerea culturilor de
toamnă, recoitînd în între­
gime cartofii de pe 5 hec­
tare, precum şi sfecla de
zahăr şi furajeră de pe 6
hectare. Din suprafaţa de
45 hectare cultivată cu po­
rumb, s-a recoltat mai mult
de jumătate pînă în pre­
zent.
Urmînd exemplul colec­
tiviştilor, şi întovărăşiţii
din satul Şibot au terminat
de însămînţat grîul pe ce­
le 17 hectare planificate.
FERD1NAND GOBESZ
corespondent
L De curiiid la
q Fabrica de an-
l tibiotice Iaşi a
l intrat in funcli-
l une noua sub-
t- secţie de dozare
[¦ şi capsare a
j- streptomicinei.
I Aici sînt insta-
L laie maşini de
t dozat şi capsat
(¦ sosite din Uni-
L unea Sovietică.
C Intr-un mediu
l de sterilizare
t completă se dozează pe schimb 12.000 flacoane şi se capsează J
\ 24.000 flacoane. Pinâ va intra in funcţiune secţia de strepto-
[ micină a fabricii, sticlele de 250gr. streptomicină sosite din ţ
L U.R.S.S. se decapseazâ apoi se dozează şi se capsează din nou j
[in flacoane mici in această sub secţie.
f i n FOTO: Tinerele, fruntaşe in producţie Cecilia Rotaru paraţie cu 2 cercuri care au funcţio­ ciaţiei —- cercurile ASIT. In lificării etc. De asemenea, astfel rii producţiei în întreprinderi. In re din producţie, faţă de atitu­
\ şi Ana Duca lucrează ta maşina de dozat streptomicină. Intr-un". nat anul trecut.
I 'schimb ele dozează 1.2.000 flacoane streptomicină.
La cuptorul bateriei a Hl-a
Comuniştii de la fabrica de
semicocs din Călan s-au adunat
să discute problema cuptorului
de ia bateria IlI-a, cuptorul car-
bo-fluid. Pentru a fi redat la
timp în funcţiune era necesarii
o intervenţie rapidă în interiorul
cuptorului deoarece grătarul fu­
sese acoperit cu un strat de
zgură topită care, răcindu-se, îl
prinsese ca într-un cleşte. Cu
macaraua nu putea fi extras căci
se risca o avarie a întregului
cuptor. Aceasta era problema ce
trebuia rezolvată neîntîrziat de
comuniştii secţiei. Intîrzierea
reparaţiei cuptorului atrăgea
după sine scăderea producţiei
de semicocs împiedicînd aprovi­ leata cu care trebuia să ridice şi extras. Guptorul a pornit eu cercurile ASIT, „Sesiunea tehni- ţiune, cercul de la Trustul minier bună a producţiei, pentru eco­ dîrză şi înflăcărată a inginerilor
zionarea ritmică a complexului
siderurgic Hunedoara. Deci nu
putea fi vorba de întîrziere.
Comuniştii Miron Necşa, E- că i se taie respiraţia.
remia Oprea, Nicolae Fi lip şi al­ După un vechi obicei, scuipă povestindu-se o faptă a comu­ tivelor şi verificatoarelor. La a- pînă în prezent, prin metodele a- ideologice a membrilor ASIT.
ţii, au propus să se înceapă re­ în palme şi rîse. Îşi simţi răsu- niştilor.
paraţia imediat ehiar în condi-: fioarea rece ca de gheaţă, în com­
anmmmi itriWMintwr
pesie plais Prin contribuţie voluntară
In cinstea Lunii prieteniei ro-
rnino-sovietice şi a alegerilor or­
ganelor ,conducătoare de partid,
muncitorii, tehnicienii şi ingine­
rii de la oielăria Martin nr. 2
au liotărit să dea patriei cit mai
mult otel peste plan şi de cea
mai bună calitate.
In primele 15 zile ale acestei
luni, echipele conduse de prim-
topilorii Minai Tirpescu şi Aurel
Stanciu au depăşit planul cu
1,53 la sută la oţel calmat.
Im realizarea acestui succes
au contribuit şi muncitorii de la
întreţinerea agregatelor dintre
care s-au evidenţiat Aurel Cri-
şan, Qheorghe Iftimie şi Petru
Ciubucă.
C. POPESCU
corespondent
Proiectele încep să prindă viaţă contract de asemenea au fost traduse
Tov. Dumitru Fleancu, inginer deci începutul lucrărilor. Şi tre­ Totodată s-a dat o mare atenţie'obiec­ ferinţa „Ajutorul şi co­ Sovietică se situează cu în cadrul Lunii priete­
şef al întreprinderii de industrie
locală „îlie Pintilie“ din Hune­
doara întinsese pe biroul de lu­
cru un desen de proporţii uria­
şe. Fiecare centimetru pătrat re ­
prezenta un lucru de mărimi a-
preciabile dar redus la o scară
oarecare. Un specialist, ne-a ex­
plicat că este vorba de proiec­
tul unui mare complex de indus­
trie locală. Apoi, rînd pe rinei,
explicaţiile s-au conturat.
„Aici — spuse .specialistul,
arătînd pe desen — va îi atelie­
rul de tîmplărie, dincoace tur­
nătoria, în acest colţ spălătoria
chimică, iar jos de tot o moară,
un gater şi tipografia. Terenul
unde vor Ii construite este a-
cesta“. Şi ne arătă pe fereastră
un loc viran, unde mai multe ca­
mioane cărau de zor pămînt ex­
cavat. Erau camioanele Trustu­
lui 4 construcţii care Ia cererea
întreprinderii de industrie locală
transportau pămîntul din diferite
săpături, pentru nivelări. Era fost încadraţi cu aproape 150 tova­ ţiile de bază îşi îndreaptă atenţia asu­ şi tehnicieni de specialitate, în­ U.T.M. vor întreprinde noi acţi­ parte din autobusele amintite circulă
_]
j Comitetul de partid şi organizaţiile în revistă contribuţia adusă de aoroane toate cercurile din re­ se arate în ce măsură inginerii să de grijă pentru avutul obş­
ţiunile cuptorului nerăcit...
Primul a intrat Miron Necşa.
Prin chepengul de sus al cupto­
rului s-a coborît o scară de frîn-
ghie dar care ajungînd la zgura
fierbinte începu să se carbonize­
ze luînd foc. Se băgă o scară
nouă care în prealabil fusese ri­
dată de la suprafaţă cu apă. Stă-
pînindu-şi bătăile inimii, Miron
pătrunse în căldura de iad, du-
cînd cu el ranga, lopata şi g ă­
la suprafaţă zgura deblocată de 4 zile mai devreme.
pe grătar. Pentru cîteva secun­ ...Pe scara de metal de lîngâ
de simţi că-i plesnesc 'timpanele bateria IlI-a un grup de oameni gice Cugir în problema folosi­ Prin acţiunile sus menţionate rii muncitorilor, de perfecţiona­ luminat de înţelepciunea parti­
4 pagini 20 bani
m im »
In ultimul trimestru şcoala de 7 ani din Calan s-ai mărit cu • încă 4 V V ^ W W V W W W W V 'A 'W W V
' săli de clasă. Majoritatea lucrărilor, cît şi transportul materialelor de ccn-
, strucţie, s-a făcut prin contribuţie voluntară şi falosindu-se atelaje proprii. Pe lingă celelalte construcţii ridicate de către I.G.S. Hunedoara în Combinatul side-
S-au realizat astfel economii de cea. 30.000 lei. rurgic, azi se înalţă cea de-a treia baterie de cocs a uzinei cocsochimice.
Tot prin contribuţie voluntară s-a executat ,în satul -Sîncnai un pod de IN FOTO : aspect al şantierului.
ciment, etonomisindu-se coa. 6.000 lei. In această acţiune, un rol important
l-au avut deputaţii comunali Ioan Sinea şi Sofica Gaşpar, care au fost per­
manent în rîndul alegătorilor mobilizîndu-i şi îndrLunîndu-i.
De asemenea, în satul Sîntămăria’ de Piatră s-a construit în întregime I
^ prin muncă voluntară o punte de lemn peste nul Strei, "de aproximativ 12 (
> metri lungime. In raza satului Sîntămăria de ' Piatră s-a reparat în a-
| ceasta perioadă prin contribuţie voluntară cca. 1.000 metri drumuri, trans-
? porfîndu-se cu atelajele proprii aie cetăţenilor peste 12.000 m.c. de piatră.
Realizarea contractului colectiv Conferinfe La institutul de mi­ de la „Librăria noas­
despre U.R.S.S. ne „Gh. Gheorghîu- tră" de pe strada Dr.
Incă din primele luni ale anului gajaiTiente luate prin contractul colec­ Dej“ din Petroşani, 200 riei" şi aiteie. Aceste Petru Groza a organi­
curent, comitetul de întreprindere şi tiv au fost realizate şi depăşite. Aşa, In întreaga regiune de studenţi au ascultat conferinţe au fost au­ zat un bazar al cărţii
conducerea depoului C.F.R. Petroşani spre exemplu, în ce priveşte realizarea au loc în cadrul Lu­ diate de peste 640 oa­ sovietice, in interiorul
au dat o deosebită alenţie prevederilor producţiei globale, planul a fost de­ nii prieteniei romîno- conferinţa „Magnitka meni ai muncii. librăriei a fost amena­
sovietice o serie de ma­ Cahstan“, expusă de jată o expoziţie cu
contractului colectiv. Preocupindu-se păşit cu 2,73 la sută, la productivita­ nifestări cultural-artis- Săpfăm îna cărţi ale scriitorilor cla­
in permanenţă de acest lucru, acum, tea muncii cu 5,54 la sută. In ce pri­ tice. Astfel, la clubul tov. Nicolae Leţu, de­ cărţii sici ruşi şi contempo­
după ce trimestrul III a fost încheiat, veşte angajamentul de reducerea pre­ cooperativelor meşteşu­
se văd roadele muncii în această di­ ţului de „cost, acesta a fost realizat, găreşti din oraşul Al­ canul institutului. Intre 14 şi 2 0 octom­ rani. Aici au fost expu­
recţie. economia ridieîndu-se ki 2,45 la sută. ba Iulia peste 150 de brie, librăriile din în­ se cărţi ale scriitorilor
cetăţeni au audiat con­ In 16 întreprinderi şi treaga ţară au deschis
Se poate afirma că principalele an- . Referitor la asigurarea condiţiilor de instituţii din oraşul De­ Tolstoi, Puşkin, Gorki,
tehnica securităţii, angajamentele din va s-au prezentat con­ Şişkov, Leonov etc.
ferinţe ca : „Uniunea
in viaţă in proporţie de sută ia sută.
Cumpărătorii care vi­
buie spus că numai această ac­ tivelor ce privesc asigurarea condiţii­ laborarea economică fermitate în fruntea niei romîno-sovletice, zitează librăria găsesc
ţiune aduce întreprinderii Ilie lor muncii pe timpul iernii. Multe din luptei pentru pace“, săptămîna cărţii. Şi în un bogat sortiment de
Pintilie o economie de 100.000 acestea au fost deja îndeplinite. A- dintre U.R.S.S. şi „Dincolo de paralela oraşul Deva colectivul cărţi.
lei şi constituie începutul apli­ mintim spre exemplu repararea băii R.P.R.“
personalului, a podeţelor de la baia Se îmbunătăţeşte
transportul 4
cării în practică a proiectului cu duşuri, şi- altele. în comun
care se găsea pe biroul ingineru­ VAS ILE PELAiM La clubul din C ă la n . in ultirnii ani Hunedoara s-a dez­
voltat impetuos. Astăzi călătorului îi
lui şef. J corespondent Printre acţiunile ¦mai impor­ rat conferinţa despre automati­ este foarte greu s-o străbată pe jos
tante ce au avut loc la Călan zare, ţinută de inginerul Adri­ de la un capăt la altul. Ac.est lucru a
. - - --------- , pină acum în cadrul Lunii pri­ an Stoicoiu de la fabrica de se- impus ca oraşul siderurgiştilor să fie
eteniei romîno-sovietice au fost: micocs din Călan, cu ocazia dotat cu o serie de mijloace pentru
InvâţămîntuS de partid — două programe artistice susţi­ deschiderii zilelor ştiinţei şi teh­ transportul în comun. In acest sens,
nute de brigada de agitaţie şi nicii sovietice. Cu acest prilej prin grija întreprinderii de gospodărie
în centrul atenţiei orchestra uzinei „Victoria“, di­ sala clubului s-a dovedit neîn­ orăşenească, s-au pus în funcţiune de
căpătoare pentru marele număr eurînd un număr de 12 autobuse fabri­
Comitetul de partid şi organizaţiile compoziţiei sociale a propagandiştilor. mineţi de basme pentru copii şi cate la uzinele „Tudor Vladimirescu"
de bază de la Atelierele C.F.R. Si- Anul acesta în comparaţie ou anul un număr de 6 conferinţe des­ de admiratori ai ştiinţei sovieti­ din Bucureşti. Aceste autobuse circulă
meria au acordat anul acesta o aten­ trecut s-a dublat numărul propagan­ pre realizările tehnico-ştiinţifice ce. acum' pe toate arterele oraşului Hune­
ţie sporită . învăţămîntului de partid. diştilor din rîndul' muncitorilor. Aceas-' doara şi fac legătura cu cele mai în­
Spre deosebire de anii trecuţi, în a- lă asigură o legare mai strînsă a te­ ale Uniunii Sovietice şi rolul Fiecare conferinţă a fost ur­ depărtate puncte ca Blumingul, Peşti-
cest an toţi membrii şi candidaţii de zelor teoretice- de activitatea practică lor in lupta pentru apărarea şui. Oraşul muncitoresc şi altele. O
partid, fără excepţie, au fost încadraţi a întreprinderii şi, prin aceasta, o mai păcii. mată de film.
în diferite forme de învăţămînt, ţi- temeinică însuşire a materialului de
nîndu-se seama de dorinţa şi de ni­ către cursanţi. O parte din aceste conferinţe In zilele ce urmează, clubul
velul de pregătire al fiecăruia. Au fost au fost citite şi la staţia de ra ­ muncitoresc „11 iunie“ al uzi­
create 22 cercuri şi .cursuri în care au Acum, dugă deschiderea anului şco­ dioamplificare.
lar, comitetul de partid şi organiza­ nei „Victoria“ Călan, în colabo­
Şi-au dat concursul ingineri
rare cu A.R.L.U.S., S.R.S.C. şi
răşi mai mulţi decît anul trecut. pra frecvenţei şi a calităţii convorbi­ văţători, profesori. uni de popularizare a ştiinţei şi chiar şi pe traseul Hunedoara = Deva
¦ Studiind cu atenţie cerinţele mem­ rilor. Ejfe un mare interes s-a bucu- artei sovietice. şi .retur.
brilor de partid, birourile, organiza­
ţiilor de bază au constatat că în acest
an un număr mult mai mare de mem­
bri; ;de partid au cerut să fie înca­ Un eveniment însemnat în viaţa M
draţi în cercurile de studiere a Isto­
riei P.M.R. Afluenţa spre această for­
mă. de, învăţămînt dovedeşte interesul m m CE RCURI L OR ASIT S alfy ..
membrilor de partid de-a cunoaşte
drumul glorios străbătut de partidul ¦
nostru, lupta sa plină de sacrificii
pentru eliberarea naţională şi socială ' :r
a poporului.
In luna octombrie, cercurile din regiunea noastră şi din alte se realizeze economii de peste 4 se dezvoltă mişcarea de inovăţii
Ţinîrid seama de această cerinţă,
comitetul de partid a creat în acest ASIT din industrie şi agricul­ legiuni, din peste 15 întreprin­ milioane Iei. în producţie, de a analiza spri­
an 4 cercuri de studiere a Istoriei
P.M.R. tură îşi vor ţine, în coniormitate deri. Adunările generale, în acest jinul dat de cercurile ASIT şi de
Datorită numărului mare de candi­ ca art. 29 din Statului ASIT, Cercuri cu vie activitate teh- an oferă ocazia trecerii în revis­ a stabili căile prin care cercu­
daţi de partid, pentru acest an de în­ adunările generale anuale. Pen­ nico-ştiinţifică sînt şi cele din tă a aportului adus de ingineri rile ASIT trebuie să contribuie
văţămînt au fost create 6 cercuri de
studiere a Statutului P.M.R., în com­ tru asociaţie, adunările generale C. b. Hunedoara, ca de exemplu şi tehnicieni pentru dezvoltarea Ia avîntul continuu al mişcării
prezintă o însemnătate deose­ cercul „Oţelul“ care are rrtttlte ac­ şi întărirea economiei naţionale, de inovaţii. In adunările gene­
bită, întrucît sînt un bun prilej ţiuni pe linie de ASIT: conferinţe pentru înflorirea economică a re­ rale va trebui să se manifeste
de analiză şi întărire a activită­ tehnice, organizarea unui cuptor giunii şi raionului, pentru per­ cu tărie critica şi autocritica fa­
ţii în verigile de bază ale aso­ şcoală, cursuri de ridicarea ca­ fecţionarea tehnicii şi organiză­ ţă de situaţiile necorespunzătoa­
adunările generale se va trece de acţiuni au fost organizate în adunările generale, va trebui să dinile de rutină, nepăsare şi lip­
de bază au acordat atenţie sporită şi ingineri şi tehnicieni în dezvol­ giune, ca exemplu la Cugir, şi tehnicienii au luptat pen­ tesc, faţă de orice situaţie care
tarea economiei ţării şi Ia pro­ I.G.S.H., Barza (Brad), C.C.V.J., tru promovarea continuă a prejudiciază progresul tehnic şi
gresul tehnic, aportul lor în ca­ tehnicii noi în producţie, pentru
drul activităţii tehnico-ştiinţilice Trustul 4 Construcţii Hunedoara, raţionalizarea producţiei şi a economic.
obşteşti. U.M.C. Zlatna. In acest an, pînă 'consumurilor de materii prime,
în prezent s-au ţinut un număr materiale şi energie, astfel îneît i In coniormitate, cu Statutul
După cel de al II-Iea congres de 453 conferinţe tehnice, 218 principalele sarcini trasate de
ASIT Comitetul regional ASIT studii, 13 cursuri de ridicarea ca­ Congresul al 11-lea al partidului ASIT, adunările generale ale
minedoara, prin secţiile 4. spe­ lificării; 11 schimburi de expe­ — creşterea productivităţii mun­
cialitate, a îndrumat şi sprijinit cii şi reducerea preţului de cost cercurilor ASIT trebuie să alea­
cu multă grijă munca în cercuri, rienţă şi au fost sprijinite cabi­ — să devină realizări vii. În­
paraţie cu căldura din jur. P ri­ ajungîndu-se în felul acesta ca netele tehnice din întreprinderile trebarea care trebuie să-şi gă­ gă noile comitete de cercuri. A-
mele clipe au trecut greu. Um­ locul principal al activităţii teh­ U.M-.G. Zlatna, U. M. Cugir, sească răspuns în dezbaterile a-
plu o găleată şi ieşi apoi la su­ nico-ştiinţifice a inginerilor şi I.G.S. Hunedoara, G.S. Hunedoa­ dunărilor generale ale cercurilor ceastă sarcină nu va fi grea da­
prafaţă. Lucrase 5 minute şi ar tehnicienilor să iie cercurile ra, Uzinele „Victoria“ Călan, ASIT se referă la modul în. ca­
mai fi intrat, dar alţi tovarăşi îşi ASIT. Aceasta explică totodată C.G.V.J. şi Fabrica chimică O- re au răspuns inginerii şi teh­ că adunările generale vor cu­
aşteptau rîndul să pătrundă şi apariţia unor iniţiative preţioase, nicienii încrederii acordate de
ei acolo unde se hot-ăra soarta cum sînt organizarea de sesiuni In urma concursului iniţiat de partid şi guvern şi la contribu­ noaşte pe acei ingineri şi teh­
planului. Comitetul regional ASIT pentru ţia în construcţia socialistă a pa-
tehnico-ştiinţifice, de consfătuiri, titlul de cerc fruntaş pe regiu­ trîeî. nicieni care au muncit cu dra­
Intră Filip, apoi Oprea, apoi studii, conferinţe, schimburi de ne, s-au evidenţiat următoarele
din nou Necşa. Gheaţa a fost experienţă şi sprijinirea cabine­ cercuri : pe locul I cercul ASIT In legătură . cu. activitatea în goste şi pricepere, pentru pro­
spartă. Exemplul comuniştilor a al U. M. Cugir, pe locul II cer­ cercurile ASIT va trebui arătat
înflăcărat şi pe alţi muncitori. telor tehnice în mişcarea de in­ cul „Oţelul“ din €.S. Hunedoa­ care a fost aportul membrilor ducţie, care s-au situat în frun­
venţii şi inovaţii. In regiunea ra, pe locul III cercul uzinei e- ASIT pentru introducerea tehni­
Unul după altul, zîmbind şi noastră, menţionăm printre mul­ lectrice din Vulcan, iar cu men­ cii noi, pentru o organizai-? mai tea acţiunilor pentru introduce­
strîngîndii:şi mîinile, coborau eu tele acţiuni care le-au organizat
ranga răcită de la suprafaţă, â- rea tehnicii noi, organizarea
ducînd apoi de jos .găleata ea
zgură. Intr-un tîrziu grătarul fu ştiinţifică a producţiei, care s-au
eliberat definitiv din strînsoafej'
apropiat de muncitori şi i-au
snrijinit. . ..
Adunările generale ale cercu­
rilor ASIT trebuie să se trans­
forme în manifestări puternice şi
entuziaste de ataşament şi în­
credere faţă de viitorul socialist
al patriei noastre, de hotărîrea
co-ştiinţiîică organizată de cer­ Hunedoara (Teliuc) şi cercul de nomi), cum s:au îngrijit cercu­ şi tehnicienilor în obţinerea de
cul ASIT al Uzinelor metalur­ la U.M.C. Zlatna. rile ASIT de ridicarea califică­ noi şi mari succese pe drumul
trăgînd setos din ţigară ascultă rii raţionale a sculelor, dispozi­ ale cercurilor ASIT s-a reuşit rea pregătirii tehnice şi politico- dului nostru.
A. BADIU
ceastă sesiune au participat pes­ plicate şi prin îmbunătăţirea teh­ Adunările generale sînt un bun secretar al Comitetului regional
GHEORC.IIE ST01C0VIC1 te 150 cadre tehnico-inginereşti nologică la locul de muncă, să prilej de a discuta modul cum A.S.l.T. Hunedoara