Page 63 - 1958-10

Pag! 2
Primele două părţi ale trilogieRi ealizări
59
Trilogia „Calvarul“ de A. N.
Tolstoi, cuprinzînd romanele
„Surorile", „Anul 1918“ şi „0
dimineaţă posomorită“ este una
dintre cele mai mari şi mai popu­
lare opere ale literaturii sovie­
tice. Scrisă în răstimpul a pes­
te două decpnii ( între 1921 cînd
a apărut „Surorile“ şi 22 iunie
1941, prima zi a Marelui Război
pentru Apărarea Patriei, cînd a
fost terminată ultima pagină a
romanului „0 dimineaţă poso­
morită") — trilogia „Calvarul“
a căpătat proporţiile unei epo­
pei monumentale închinată Marii
Revoluţii Socialiste şi războiu­
lui civil.
Operă caracteristică a artei
realismului socialist, „Calvarul“,
este o împletire de vaste ta­
blouri epice, cu pagini de sub­
til lirism, care ilustrează isto­
ria intelectualităţii ruse, cu şo­
0 PRODUCŢIEA STUD/0t/LUr. MOSFUM ‘
PARTÍA ADOUAA WLOGITI CUPA ROMANUL, CALVARUL « MexL! r
Congresul al 11-lea al partidului
nostru a trasat unmăreţ program
pentru înfăptuirea de noi sarcini pe
calea înfloririi economiei şi culturii, a
făuririi buneistări a poporului, pe
calea construiriisocialismului în pa­
tria noastră.
Partidul a pus atunci în faţa organelor siderurgic, s-au deschis mine şi între­
şi organizaţiilor sale sarcini mari care
au cerut ridicarea întregii munci poli­
tice şi organizatorice ia un nivel mai
înalt. Printre principalele căi de îmbu­
nătăţire a activităţii în vederea întări­
rii conducerii de către partid a con­
strucţiei economice şi de stat Congre­
sul a cerut comuniştilor să
lupte pentru continua dezvoltare a de
mocraţiei interne de partid, întărirea
disciplinei de partid, îmbunătăţirea or­
ganizării controlului executării hotărîri-
lor.
Plenarele C.C. a partidului nostru
din 1957 şi 1958, subliniind succesele
obţinute în .realizarea obiectivelor fixa­
te de Congresul al li-lea, au adoptat
hotărîri de mare însemnătate peniru
continua întărire organizatorică a par­
tidului, pentru întărirea unităţii şi dis­
ciplinei de partid, pentru ridicarea ne­
încetată a nivelului politico-ideoiogic
al membrilor şi candidaţilor de partid,
pentru combaterea revizionismului şi a
tuiuror influenţelor ideologiei burgheze.
Oamenii muncii de la oraşe şi sa­
<Z>,e , e e m n
văielile şi rătăcirile ei, pînă ce
a păşit pe calea¦dreaptă a re­
voluţiei.
Figurile tipice ale acestei pă­
turi sociale sînt Daşa şi Tele-
ghin, Catea şi Roşcin, care in
zilele marii cotituri istorice, îşi
unesc destinele şi îşi definesc
sentimentele sub influenţa forţei
hotăritoare a poporului revolu­
ţionar. Întreaga compoziţie a ro­
manului subliniază simbolic că
fericirea personală a oamenilor
este determinată numai de cuce­
rirea şi apărarea fericirii pa­
triei. Numai în contopirea pro­
priilor lor idealuri, idealurile po­
porului conducător, in devota­
mentul lor ţaţă de patrie, care-i
ajută să treacă prin cele mai
grele încercări, eroii principali
ai trilogiei descoperă adevăra­
tul sens al vieţii. In acelaşi
timp, în figurile dr. Bulavin şi
te văd cu proprii lor ochi că în anii
ce au trecui de la Congresul al II-lea
ai partidului construcţia socialistă în
ţara noastră s-a dezvoltat considerabil
A !uat un mare avînt dezvoltarea tutu­
ror ramurilor economiei şi culturii
noastre socialiste. In regiunea Hune­
doara a crescut gigantic Combinatul
prinderi noi, s-au ridicat zeci de noi
lăcaşe de cultură. Pe baza succeselor
însemnate dobîndite, partidul şi guVer-
nul au luat un şir de măsuri menite
să contribuie la ridicarea nivelului de
(rai, material şi cultural al oamenilor
muncii. Mărturie a acestei realităţi
stau şi în regiunea noastră miile de
apartamente, cămine culturale, şcoli,
spitale ridicate în ultimii ani pentru
mineri şi siderurgişti, cît şi însemnata
creştere a salariului muncitorilor Com­
binatului carbonifer şi celui siderurgic
din regiune. Nu-i sat sau comună din
regiune, mai cu seamă în raioane ca
Alba, Sebeş şi Orăştie, în care să nu
vezi zeci de case noi, spaţioase, cu
mobilă frumoasă, instalaţie electrică,
aparate de radio. Pentru că aceste rea­
lizări au fost obţinute sub conducerea
înţeleaptă a Partidului Muncitoresc
Rcmîn şi ilustrează justeţea liniei sale tr-o organizaţie revoluţionară de luptă
politice, masele de milioane ale po­
porului nostru au încredere nemărgi­
nită în partid şi îl urmează cu fide­
Tolstoí
avocatului Smokovnikov, A. N.
Tolstoi a demascat şi înfierat
intelectualitatea burghezo-libe­
rală, care a pierit în mocirla o-
portunismului trădător.
Redarea pe ecran a evenimen­
telor furtunoase din epoca Re­
voluţiei Socialiste şi întruchipa­
rea figurilor trilogiei ridicau
probleme complexe în faţa crea­
torilor filmului. In versiunea
cinematografică a scenaristului
Boris Cirskov şi a cunoscutului
regizor Grigori Roşal şi în in­
terpretarea actorilor Rufina Ni-
fontova, Nina Veselovskaia, Va­
dim Medvedev şi Nicolae Gri-
ţenko, cititorul romanului sau
spectatorul filmului, va regăsi
intr-o impresionantă sinteză ar­
tistică, atmosfera romantico-re-
voluţionară a epopeei lui Tol­
stoi.
Filmul „Anul 1918“ reprezin­
tă a doua serie din trilogia e-
cranizată după romanul „Calva­
rul" de A. N. Tolstoi. In aceas­
tă serie a filmului, apare Rusia
brăzdată de tranşee, chinuită
de duşmanii străini, de contra­
revoluţionari, dar apărată de
bolşevici. In acest freamăt ge­
neral, în care începe să se de­
finească victoria primului stat
socialist, recunoaştem eroii prin­
cipali din prima serie a filmului
„Surorile“. Aici, aceştia apar buie efectuate, comitetul executiv a
absorbiţi de marile probleme ge­ stabilit, în raport de puterea' economi­
nerale, de marile lupte. Ei tre­ că, pe fiecare gospodărie, ce volum de
buie să răspundă la întrebarea: muncă şi contribuţie în bani trebuie
cu cine merg ? Ce drum îmi a- să dea cetăţenii. Comitetul executiv
leg în viaţă ? Alături sau împo­
triva poporului ?
Minunata ecranizare a roma­
nului, în „Anul 1918“ apare
parcă mai matură, şi rezolvă cu
măiestrie problemele dramatice,
majore, ale celui de-al doilea
volum din „Calvarul".
La Deva, filmele „Surorile“ şi
„Anul 1918“ vor rula consecu­
tiv în 20 si 21 ocotmbrie.
Comisia de control obştesc '
la lucru
Din iniţiativa comitetului oră-
şensc de femei din Petroşani a
luat fiinţă o comisie de control
obştesc care are drept sarcină
să controleze şi să dea îndru­
mări pentru remedierea anumi­
tor lipsuri constatate la unită­
ţile alimentare T.A.P.L., cantine
etc.
De curind această comisie a
hofărit să organizeze un a-seme-
nea control. A început in pri­
mul rind cu un control la res­
taurantele „Minerul“ şi „Parin-
gul“ din localitate. Aici a con­
statat că mincărurile nu sînt constate.
pregătite în condiţiuni igienice MARIA IORDACHE DUMITRESCU
corespunzătoare. De asemenea,
litate, iuptînd pentru aplicarea în via­
ţă a politicii partidului pe care o con­
sideră propria lor politică.
Datorită fermităţii cu care comuniştii tatea de acţiune a partidului. Partidul
au luptat şi luptă pentru traducerea
în viaţă a hotărîrilor celui de-al 11-lea revoluţionar al clasei muncitoare este
Congres al partidului şi plenarelor C.C.
a! partidului din ultimii ani, partidul
nostru şi-a întărit neîncetat rîndurile,
iar organizaţiile de partid îşi îndepli­
nesc cu mai multă putere roiul de con­
ducător politic. In ultimii ani a cres­
cut numărul membrilor şi candidaţilor
de partid proveniţi din rîndul munci­
torilor ce lucrează nemijlocit în pro­
ducţie, aceasta demonstrînd încrederea
cu care cci mai devotaţi fii ai clasei
muncitoare cer să fie membri ai parti­
dului.
Aşadar, viaţa însăşi dovedeşte fără
putinţă de tăgadă justeţea principiilor
care stau Ia baza organizării şi activi­
tăţii Partidului Muncitoresc Romîn, or­
ganizaţie revoluţionară a clasei mun­
citoare, construită pe baza centralismu­
lui democratic, întemeiată pe o disci­
plină de nezdruncinat a rîndurilor
sale. Pe comunişti îi unesc laolaltă în-
concepţiile, ideile şi convingerile comu­
ne, ţelul măreţ al socialismului şi co­
munismului.
Transpunerea în viaţă a măreţelor
idei ale marxisin-leninisttiuUii cere ca craţie internă de partid se asigură nu­
t 'm m m w s r A M s a o tm
LA ŞOIMUŞ
voluntară
Prin lucrării® efectuat® în cadrul
contribuţiei voluntare a cetăţenilor,
multe din satele regiunii noastre au
căpătat uri aspect mai frumos. Au fost
făcute astfel reparări de drumuri şi
podeţe, lărgiri ds drumuri, săpări de
şanţuri şi multe site lucrări. Comite­
tele executive şi deputaţii sfaturilor
populare au mobilizat cetăţeni! la rea­
lizarea propriilor lor propuneri privind
lucrările oare să se efectueze în ca­
drul contribuţiei voluntare.
Printre fruntaşe în realizarea contri«
buţiei voluntare se numără şi comuna
Şoimuş din raionul Ilia. Realizările
obţinute s-au datorat unei munci orga­
nizate desfăşurată de sfatul popular
comunal,
încă de la începutul anului, în urma
propunerilor făcute de cetăţeni şi de­
putaţi, cît şi a constatărilor proprii ale pentru repararea de poduri cît şi alte
comitetului executiv, sfatul popular a
stabilit ce’ anume lucrări să se efec­
tueze prin contribuţia voluntară. S-a
stabilit că drumurile comunale să fie
reparate, unele din ele să fíe lărgite
iar şanţurile de pe marginea lor să
fie săpate. Totodată s-a stabilit ca un
număr însemnat de poduri şi podeţe
să fie reparate, cît şi alte lucrări de
interes obştesc. In ce priveşte contri­
buţia voluntară în natură — bani —
aceasta a fost repartizată să fie folo­
sită pentru construirea noului local
de sfat popular şi a căminului cultu­
ral.
©unoscîrid volumul lucrărilor ce tre­
şi deputaţii au fost antrenaţi la mobi­
lizarea cetăţenilor pentru a-şi efectua
numărul de zile-muncă cu braţele şi
atelajele stabilite.
In cursul lunii aprilie, lună îri care
se poate face un mare volum de lu­
crări din contribuţia voluntară, comi­
tetul executiv a analizat stadiul îri
care s-a îndeplinit aceasta. Constată­
rile făcute nu au fost de natură să
bucure membrii comitetului executiv.
Dacă la contribuţia în muncă erau oa-
la restaurantul „C ariaţi“ a con­
statat că geamurile sînt murda­
re, feţele de mese de asemenea,
iar carnea se transportă în con-'
diţiuni necorespunzătoare. Faţă
de această situaţie comisia de
control obştesc a dat îndrumări
practice de felul cum trebuie
înlăturate lipsurile semnalate,
sezisind în acelaşi timp şi sa­
nepidul, arătînd că acesta tre­
buie să execute un control m.ai
riguros pentru ca pe viitor ase­
menea nereguli să nu se mai
corespondentă
partidul să fie o organizaţie centrali­
zată, ale cărei principii de organizare
să cuprindă norme obligatorii privind:
calitatea de membru de partid, relaţii­
le dintre organele de partid, supe­
rioare şi cele inferioare, dintre mi­
noritate şi majoritate, în sensul, că
minoritatea trebuie în orice împrejurare
să-şi supună voinţa sa voinţei majo­
rităţii exprimată prin hotărîrile pe care
le ia organizaţia de partid. Fără res­
pectarea acestei norme a vieţii de par­
tid nu se pot asigura disciplina şi uni­
construit după cum am spus pe baza
centralismului democratic. Acesta îm­
bină armonios conducerea centraliza­
tă şi disciplina de fier cu aplicarea
normelor democratice în viaţa de par­
tid. Aşadar, disciplina şi democraţia
internă de partid sînt laturi insepara­
bile, esenţiale ale centralismului de­
mocratic, părţi constitutive ale aces­
tuia, laturi care se condiţionează reci­
proc. O adevărată conducere centra­
lizată şi o disciplină fermă se pot asi­
gura numai pe temelia unei vieţi de
partid democratice, iar o reală demo­
mai în condiţiile existenţei în partid
a unei discipline puternice şi a unei
unităţi indestructibile. ţ,:
O problemă practică a muncii orga­
nelor de partid, ce decurge din respec­
tarea cu stricteţe a centralismului de­
mocratic şi deci a democraţiei interne
este controlul executării hotărîrilor or­
ganelor superioare de partid şi a ho«
tărîrilor proprii. Qbservînd că în milite
raioane ale regiunii noastre organele
de partid raionale şi orăşeneşti nu a»
cordă atenţia cuvenită transmiterii în
rîndurile membrilor ior a hotărîrilor
comitetului regional ele partid şi a
dincontribuPrţeilauările din contractări sînt neglijate
recari realizări, în schimb la contribu­
ţia în bani procentul de realizare era
nesatisfăcător. S-a stabilit atunci ca
pînă la 1 iunie să se realizeze 50 la
sută din întreaga contribuţie Volunta­
ră. Acum cîteva luni în urmă, comi­
tetul executiv comunal a analizat din
nou situaţia contribuţiei voluntare. A-:
tunci situaţia a fost îmbucurătoare.
Astăzi, pe întreaga comună, contribu­
ţia voluntară în muncă a fost realiza­
tă în proporţie de 102 la sută, iar cea
în bani de 95 la sută.
In oadrul contribuţiei voluntare în
muncă s-au efectuat lucrări de repa­
rări, umpluturi şi nivelări de drumuri
pentru oare s-au folosit 3.034 m. c.
pietriş, au fost săpaţi 3.613 metri li­
niari de şanţ, s-'au lărgit 810 metri li­
niari de drum. s-au reparat 12 poduri
şi s'-au transportat 13 m. c. lemne
lucrări,
Iri fruntea tuturor acţiunilor s-ari
situat deputaţii. Tovărăşii Qornel Iri-
mie, Petru Dubaru, Ioan Liuca, Nico­
lae Fotescu, Ioan Duţu, Stancu Su-
ciu, (storistantin Negolţă şi alţi depu­
taţi comunali au fost exemplu perso­
nal, 'rriobilizînd cetăţenii la realizarea
contribuţiei în muncă.
V. F.
L A A A IL A N
Se
La Călan, în cadrul clubului mun­
citoresc „11 Iunie“ al uzinei ^Victo­
ria”, datorită unui interes deosebit ce
se acordă permanent ridicării
nivelului cultural ai oamenilor, petre­
cerii într-un mod cît mai plăcut al
timpului liber, s-au înfiinţat an de
an noi formaţii artistice. Azi, clubul
numără: un cor bărbătesc, un cor
mixt, orchestră, fanfară, echipă de
dansuri, numeroşi solişti vocali şi in­ De asemenea, soliştii vocali, îndru­ Călan să înjghebeze şi o brigadă ar­
strumentişti, o şcoală de muzică.
Repertoriile tuturor "acestora nu se bordat în repertoriile lor romanţe, cîn­ ria" din Călan sînt forţe suficiente*
aleg . (a întîmplare.,.Ele se stabilesc. . tece de muzică populară, muzică u- perţtru aceasta. Ele trebuie însă cău­
cu multă migală şi competenţă. De şoară sau chiar şi arii din opere.
comun acord cu membrii fiecărei for­ De remarcat este faptul că şi echi­ badă artistică de agitaţie a cărei re­
maţii în parte, comitetul de conducere pa de dansuri a clubului muncito­ pertoriu să vorbească despre viaţa
ai clubului^ înainte de a începe re­ resc „11 Iunie“ din Călan are un re­ uzinei, munca oamenilor, despre fap­
petiţiile unui nou cîntec, a unei noi
suite de dansuri sau a unei piese,
stabileşte dacă acestea vor place atît
interpreţilor cît şi spectatorilor. De
asemenea la alegerea repertoriilor se
ţine cont de nivelul cultural al in­
terpreţilor, de specificul muncii şi de
posibilităţile lor.
Iată de pildă, corul bărbătesc este
constituit din oameni cu o oarecare
cultură muzicală, notişti. Datorită a-
cestui fapt, ei au putut să pregătească
bucăţi mai grele, cum au fost de
pildă „Cîntecul sclavilor" din opera
Nabucodonosor şi altele, iar în pre­
zent pregătesc „Valurile Dunării“ şl
,,Floarea bănăţeană“, in scurt timp „Conferenţiarul".
acest cor va mai pregăti „Steagul
propriilor hotărîri, şi nu urmăresc în­
deplinirea acestora, biroul comitetului
regional de partid a analizat cu cîteva
luni în urmă stilul de muncă al cîtor-
va organe de partid. Cu prilejul aces­
tei analize a ieşit la iveală faptul că,
de exemplu, Comitetul orăşenesc de
partid Hunedoara nu transmite organi­
zaţiilor de bază toate hotărîrile comi­
tetului regional de partid. Necunoscînd
prevederile acestor hotărîri membrii de
partid şi oamenii muncii nu pot lupta
peniru traducerea lor în viaţă. S-a ob­
servat apoi că unele comitete şi bi­
rouri raionale şi orăşeneşti nu stabi­
lesc sarcini concrete pentru membri
şi aparatul organelor de partid, iar
activul de partid este încă slab folosit.
In organizaţiile de bază sînt mulţi
membri de partid care nu primesc
sarcini izvorîte din hotărîri şi astfel
mi sînt ajutaţi să le traducă în viaţă.
Este în mică măsură folosit activul fă­
ră de partid al organizaţiilor de bază.
Trebuie arătat însă că hoiărîrca Bi­
roului comitetului regional, elaborată
cu prilejul analizei stilului de nmncă
a unor organe de'partid, hotărîre care a
(rasat organelor de partid sarcini con­
crete privind controlul executării ho-
iărîriior, a început să-şi dea roadele.
In general se observă o îmbunătăţire
a muncii organelor de partid în aceas­
tă problemă. Un aspect concret al res­
pectării principiului centralismului de­
mocratic este felul în care organele
raionale, orăşeneşti şi de bază ale par­
tidului informează organele superioa­
re, respectiv comitetul regional de par­
tid, despre stări de lucruri nesănătoa­
se din întreprinderile oraşului sau raio­
nului respectiv. La mulţi tovarăşi din
ace'ste organe există însă tendinţa de a
prezenta comitetului regional numai rea­
lizările şi mai puţin lipjslîriig proprii;
La cooperativele „Filimon Sîrbu“ şi „Vulcezana“
Achitarea obligaţiunilor con­
tractuale către stat trebuie să
stea în această perioadă în cen­
trul atenţiei organelor de partid
şi de stat. Spunem aceasta oe
considerentul că recoltarea po­
rumbului şi cartofilor este pe
terminate, ba în multe sate s-a
terminat cu multe zile în urmă.
Vorbind despre preluarea pro­
duselor contractate de coopera­
tiva1 „Filimon Sîrbu“ din Buru­
iene, raionul Ilia (preşedinte A-
ron Beraru), trebuie arătat că
aci, această problemă a fost ne­
glijată pînă în prezent. Din cele
35.711 kg. porumb contractate,
s-au preluat, pînă la data de 14
GGtombrie 1958, numai 1.000 kg.
iar la cartofi 1.600 kg. din
16.407 kg. contractate. Oare a-
ceastă situaţie nu dovedeşte că
salariaţii cooperativei amintite
s-au preocupat cît se poate de
slab de încasarea drepturilor
statului ?
Faţă de această situaţie, co­
mitetul comunal de partid şi sfa­
tul popular comunal, trebuie să
ia măsuri grabnice pentru an­
trenarea tuturor ţăranilor munci-
partidului“, „Puterea noastră”, pre­
cum şi arii din Trubadurul, Traviata
şi Vînt de libertate.
In repertoriul corului mixt se mal
găsesc cîntece tinereşti, mobilizatoare,
cîntece de muzică uşoară cum sînt:
„Pune-un bob“, „Cîntecul Niprului“,
„Valurile Amurului", „înainte schimb
de mîine“, „Steag al libertăţii sfinte“
etc.
maţi de conducerea clubului, au a- tistică de agitaţie. In uzina „Victo­
pertoriu cu grijă ales. El cuprinde a-
tît suite de dansuri populare romî-
neşti, cît şi ale minorităţilor naţionale. trebui, brigada să-şi spună hotărît cu-
Formaţia teatrală a avut de ase­
menea în repertoriul ei piese bine
alese. Deşi e o formaţie a unui club
muncitoresc, această echipă de teatru
şi-a propus, pe lingă altele, să joace
şi piese pe tema transformării socia­
liste a agriculturii, piese cu care s-au
şi deplasat în satele şi comunele din
jurul Călanului: Băcia, Bretea Strei,
Strei, sau la Baru Mare, Tîmpa, Geoa-
giu. Acum însă, pentru „Luna priete­
niei romîno-sovietice“ această forma­
ţie teatrală a pregătit piesa sovietică
Atît echipa de mandoline, cît şi or» fi cu mult întrecut.
Abia atunci cînd membrii biroului sau
comitetului regional de partid sînt în
raioane, ies la iveală o seamă de pro­
bleme, greutăţi, fenomene negative. A-
ceastă lipsă de disciplină nu este de
natură să întărească centralismul de­
mocratic şi ea trebuie lichidată.
democraţia internă de partid în­
seamnă participarea activă a tuturor
comuniştilor ia elaborarea şi aplicarea
în viaţă a liniei politice a partidului.
Ea creează condiţiile ca toţi membrii
de partid să-şi pună întreaga capa­
citate în slujba cauzei partidului, să
se manifeste în toate domeniile activi­
tăţii de partid ca oameni care răs­
pund pentru întreaga muncă a organi­
zaţiei. Activînd sub conducerea orga­
nelor superioare de partid ei hotărăsc
în ultima instanţă soarta liniei poli­
tice a partidului, aplicarea el în via­
ţă. In cadrul organului sau organiza­
ţiei din care face parte, fiecare mem­
bru de partid are posibilitatea să dis­
cute şi să rezolve problemele funda­
mentale ale activităţii partidului, să fa­ pozitivă, dar nici lipsurile muncii de
că propuneri, să critice activitatea altor partid ? Oglindeşte ea fidel activitatea
membri’ de partid, să aleagă şi să
fie ales în organele de partid. Orga­
nele de partid şi conducerea acestor
organe dau socoteală de activitatea tor
în faţa comuniştilor care i-au ales.
Afesteai sînt probleme valabile pen­
tru viaţa de fiecare zi a partidului
nostru. Lor trebuie să le acordăm acum
mai multă atenţie ca oricînd, tocmai
pentru faptul că pregătirea minuţioasă
şi desfăşurarea alegerilor la un nivel
înalt vor contribui la dezvoltarea de­
mocraţiei interne de partid, la spori­
rea activităţii organizaţiilor de partid,
la întărirea conducerii de către partid
a construcţiei economice şi de siat. De
aceea organizaţiile de partid trebuie
sa privească alegerile ca pe una din
N f. 1192
tori pentru a-şi preda de urgenţă
produsele contractate.
Şi la cooperativă „Vulceza-
na“ din comuna Veţel (preşe­
dinte Cornel Barbu), preluarea
produselor contractate nu se bu­
cură de atenţia cuvenită. Aducem
în sprijinul acestei afirmaţii ur­
mătoarele cifre: din 27.000 kg.
porumb contractat nu s-a pre­
luat nici un kg., pînă la data ds
14 octombrie a.G., iar la cartofi,
din 51.000 kg. contractate s-au
predat la baza de recepţie doar
1 0 .0 0 0 kg.
Deşi condiţiile de climă din
acest an au fost neprielnice bu­
nei dezvoltări a plantelor, totuşi
ţăranfi muncitori din comuna Ve­
lei au realizat o producţie me­
die de peste 1.500 kg. porumb
la ha. şi peste 1 2 .0 0 0 kg. cartofi.
Asta înseamnă că producătorii
agricoli care au încheiat con­
tracte, pot să se achite cu uşu­
rinţă de obligaţiile ce le au faţă
de stat. Şi ei o vor face cu si­
guranţă dacă va exista mai mult
interes din partea organelor care
au sarcina să se ocupe de a-:
ceastă problemă.
chestra mare a clubului, au şi ele re­
pertorii potrivite care cuprind o gamă
mai mare de genuri de muzică: suite
de cîntece populare romîneşti sau so­
vietice, muzică uşoară, uverturi, val­
suri, potpuriuri, iar fanfara, cîntece
de masă, marşuri si chiar melodii
populare.
E necesar însă ca în scurtă vreme
comitetul de conducere ai clubului din
tate şi îndrumate să formeze o bri-
tele lor minunate. Ba chiar acolo
unde lucrurile nu stau aşa cum ar
vîntui. Dacă brigada artistică de a-
gitaţie care a existat la acest club nu
şi-a atins scopul, apoi aceasta ( care
trebuie să se înfiinţeze neîntîrziat,
sprijinită atît de organizaţia de par­
tid, conducerea uzinei, comitetul de
întreprindere şi conducerea clubului, e
neîndoios că nu va avea soarta pri-
meia.
Alegînd cu aceeaşi grijă repertori­
ile formaţiilor artistice, există sigu­
ranţa că succesul în rîndul oamenilor
muncii, obţinut pînă acum de artiş­
tii amatori din Căian, pe viitor va
cele mai importante probleme ale vie­
ţii de partid. Nu trebuie să ne îngri­
jim numai de latura lor organizatorică
(asigurarea unei frecvenţe ridicate,
pregătirea documentelor). Fără a ne­
glija această latură, care este desigur
importantă, organele şi organizaţiile
de partid trebuie să desfăşoare o ase­
menea muncă politică printre -’omu-
niştiy îricît toţi să fie pătrunşi de răs­
punderea ce o au pentru conţinutul
şi niveiul dezbaterilor cit şl al hotă-
rirnor ce se vor lua cu prilejul ale­
gerilor.
O înăre Importanţă pentru un nivel
înalt al adunărilor de alegeri o are
orientarea dării de seamă. Analizează
ea cu profunzime problemele cele mai
importante ale atelierului, secţiei sau
întreprinderii unde se face alegerea şi
felul în care organizaţia de partid a
contribuit la rezolvarea sarcinilor spe­
cifice acesteia? Este ea întocmită în­
tr-un spirit autocritic, ascuţit, nelăsînd
acoperite nici realizările, experienţa
colectivului de conducere al organiza­
ţiei de partid cîi şi al celorlalţi co­
munişti ? Dacă ea răspunde corespun­
zător acestor prohleine, va constitui o
bază serioasă de discuţii şi va fi ur­
mată de măsuri serioase peniru lichi­
darea deficienţelor şi îmbunătăţirea
permanentă a muncii de partid.
Este greşit ca darea de scamă să
fie întocmită de 2—3 oameni care exa­
minează rapoarte şi stiuaţii fără să
se consulte cu comunişti din diferite
domenii de activitate, fără ca odată
întocmită ea să fie dezbălulă de în­
tregul birou sau comitet al organiza­
ţiei. La întocmirea dării de seamă
trebuie atraşi un număr cît mai marc
de comunişti activi, cu mult simţ de
răspundere care, pe lingă studierea pe