Page 66 - 1958-10
P. 66
IniăitilnţăPilBdetoamnă PRO LET ARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNJŢI-VA l
leterminate
Ciiifi în pagina 3-a:
TRIBUMA AGITATORULUI
Munca politică
Ne mai desparte doar o sin au datoria să antreneze toate REGIONAL P.M.R; H1M00ARA Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL de masă —
gură zi pînă la 2 0 octombrie, forţele de care dispun în vederea chezăşia succeselor
dată stabilită pentru terminarea terminării grabnice a însămîn
însămînţărilor. ţărilor.
Convinşi că respectarea epocii Este cu totul nejustificată si A n u l X N r. 1193 Duminică 19 octom brie 1958 4 pagini 20 bani
optime la însămînţări asigură tuaţia nesatisfăcătoare a însă
producţii sporite la ha., colecti mînţărilor din întovărăşirile agri
viştii, întovărăşiţij şi ţăranii cole din raioanele Brad, Sebeş şi
muncitori cu gospodărie indivi oraşul Deva. In timp ce planul RezultataI concursului
duală din numeroase comune de însămînţărilor din raionul Sebeş NOIEMBRIE c r s i i u n s a noastră
pe cuprinsul regiunii noastre, au este realizat în proporţie de
intensificat în ultima săptămînă 61,65 la sută, întovărăşirile a-
ritmul lucrărilor agricole de gricole din acest raion au însă-
toamnă. Pînă Ia data de 17 oc mînţat abia 47,86 Ia sută din
tombrie a.c., în întreaga regiu suprafaţa planificată. La fel stau Fryniaşî de !a Atelierele
nfrecerea suinerllor din felea Jiuluine s-a recoltat 94 la sută din su lucrurile şi în întovărăşirile a-
organizat ia ziarul „Drumul socialismului“
prafaţa cultivată în acest an cu gricole din oraşul Deva. Pe oraş,
C, F. R. Simetria
—>i—»i—'t—w 1r 103,987 tone eărbume peste a n
porumb şi s-a terminat de re planul de însămînţări este rea
coltat cartofii. lizat în proporţie de 51 la sută, Bravii mineri din cadrul ex trecerea socialistă între brigăzi, Pentru cel mai bun Pentru cea mai bună
iar întovărăşirile agricole de pe ploatărilor Văii Jiului întîmpi- sectoare şi exploatări, minerii REPORTAJ INFORMAŢIE
Paralel cu aceste lucrări s-au raza oraşului au însămînţat abia
făcut arături pentru însămînţări nă cea de-a 41-a aniversare a Văii Jiului au repurtat în ziua
pe o suprafaţă ce reprezintă 2 0 la sută din cerealele de toam Marii Revoluţii Socialiste din de 16 octombrie un importau
74,15 la sută din suprafaţa ce nă. De ce oare ? Octombrie şi ziua de 30 Decem
brie cu noi şi însemnate reali
urmează a se însămînţa Pentru terminarea succes : extragerea celei de-a La concurs au participat nu rneroşi corespondenţi ai ziaru
in această toamnă şi s-a grabnică a însămînţări- L zări. Zi de zi, din abatajele sec 103.987-a tonă de cărbune peste lui. nostru, care au trimis reduc ţiei. un număr mare de materia
realizat 64,94 la sută lor în regiunea noastră, t toarelor sînt scoase la ziuă alte. le. Participarea largă la concu rs şi. numărul mare de materiale
din planul de însămîn- S.M.T.-urile vor trebui r plan de la începutul anului. primite au dovedit răsunetul pe care l-a avut concursul în rîn
ţări. In frunte la însă să acorde un sprijin sus dul oamenilor muncii din regiu nea noastră şi hotărîrea aces
mînţări se situează gos ţinut gospodăriilor agri l zeci şi sute de tone de cărbune Din această impresionantă tora de a contribui la îmbunâtă firea activităţii ziarului nostru.
podăriile agricole de cole colective şi întovă cantitate, 30.713 tone cărbune
, stat care au terminat răşirilor agricole rămase L T1TUS GÎZAN peste plan. Publicăm mai jos rezultate le concursului.
peste plan aparţin minerilor din
ţ cu această lucrare în urmă. Or [ strungar la secţia vagoane, J Traducînd în viaţă planurile Uricani, care de luni de zile stau R e p o rta je
ganele de partid, de stat şi a-
însămînţările cu mult timp în gricole, au sarcina să antreneze t îşi depăşeşte în medie norma -j de măsuri tehnico-organizatorice, în fruntea întrecerii pe bazin. PREMIUL II
urmă, gospodăriile agricole co pe toţi ţăranii muncitori indi l ca 17 la sută. organizîndu-şi mai bine locurile Pe drept cuvînt, minerii Văii
lective din raionul Hunedoara, viduali să folosească din plin l de muncă, desfâşurînd larg în- Jiului au de ce fi mîndri. TIT LIVIU LASCU — profesor, Şcoafa medie nr. 1 Alba
majoritatea gospodăriilor colec l lulia — „Profesorul de geografie“ şi „Seraliştii“ („Drumul so
tive din raionul Alba, precum şi i Zile de m u n c ă î n s cialismului“ nr. 1030 şi 1033).
l
l Chemarea pefrilenilor la în
întovărăşirile agricole din raio aceste zile pentru însămînţatui t trecere a găsit un larg ecou în vederile planului de producţie PREMIUL III
nul Alba, care şi-au îndeplinit cerealelor. rîndul minerilor din celelalte ex 2.269 tone cărbune. Pe locul doi
planul de însămînţări pînă Ia tÍ ploatări ale bazinului carbonifer se situează exploatarea Petrila, GRIGORE GOANŢĂ — funcţionar, I.S.E.C. Lupeni — „Oa
data de 17 octombrie a.c. Cunoscînd faptul că fiecare zi Valea Jiului. După ce colecti cu 1.951 tone cărbune peste plan. menii zilelor noastre“ şi „Sonda a fost salvată“ („Drumul so
de întîrziere a însămînţărilor, l- vele tuturor minelor au răspuns cialism ului“ nr. 1128 şi 1131).
Analizînd situaţia pe raioane, peste epoca optimă duce Ia scă l acestei chemări, s-a pornit ia Nici minerii din Lonea nu se la
cele mai bune rezultate au fost derea producţiei, să depunem muncă cu o şi mai mare însu să mai prejos.
obţinute în raioanele Alba, Hu toate eforturile pentru termina lrL fleţire. MENŢIUNI
nedoara şi Ilia, unde s-a rea rea grabnică a însămînţărilor, Gele aproape 1 .2 0 0 tone căr
lizat 80 la sută, 74,97 la sută în condiţiuni agrotehnice cît mai l In această lună, lună pre bune scoase la suprafaţă în a- AURELIU DOMSA şi ESTERA POP. — ţărani întovărăşiţi
şi respectiv 74,51 Ia sută din bune. mergătoare zilei de 7 Noiembrie, fara planului, vorbes-o convingă din comuna Peţelca, raionul Alba — „La noi în întovărăşire“
planul de însămînţări. C OANCEA MAR1A cînd se va face -bilanţul între tor despre aeest lucru. („Drumul socialismului“ nr. 1078).
Situaţia însămînţărilor l cerii, toţi minerii se străduiesc
Faţă de timpul înaintat, însă l lăcătuş ajustor la secţia să dea cît mai mult cărbune Demn de remarcat este fap
mînţări le feînt rămase în urină pe raioane la dafa de peste plan. tul că minerii din Lupeni au
mai ales în raioanele Haţeg, t vagoane, lunar realizează reuşit să reducă minusul de In fo rm aţii
Brad, precum şi în oraşele Deva 17 octombrie 1958
t o depăşire de normă de plan pînă la data de 17 a lunii
t
12— 14 la sută. PREMIUL I ,
t
ct ALEXANDRU ANDRONESCU - lăcătuş, mina Vulcan — >
L Pînă la data de 17 a lunii cu „La şcoala de calificare“ („Drumul socialismului“ nr. 1096).
l rente, locul de fruntaş- în între
şi Hunedoara. Intîrzierea însă- ALBA 80% j l cere îl ocupă colectivul minei U- curente, la 31 de tone. PREMIUL II
mînţărilor în aceste raioane şi rUC ricani, care a extras peste pre-
oraşe nu poate fi justificată cu Pe întreg bazinul au fost ex IOSIF CRAŞCA — şef de echipă montaj, uzina „Victoria
nimic. trase peste plan 3.453 tone căr Călan — „Zi de producţie mărită“ şi „Bqgată activitate
bune.
in scopul terminării însămîn HUNEDOARA 74,97% j cc culturală la Călan“ („Drumul socialismului“ nr. 1117 şi 1128).
ţărilor în cel mai scurt timp, a- ILIA 74,51% J ct S e c t o r u l (I tr u s if a ş p e m irsă PREMIUL III
vînd în vedere că în ultimele VULCAN (de la subredacţla Aceste realizări frumoase se
zile a plouat în întreaga regiune t NICU SBUCHEA — planificator, U.R.CM. Haţeg — „Adu-,
şi deci s-au creat condiţii favo ORAŞTIE L noastră voluntară) Colectivul de datoresc şi interesului deosebit narea generală a meşteşugarilor“ si „La sfîrşit de lună“ ^
rabile de lucru, este necesar ca SEBEŞ l M1RCEA PETRESCU muncitori, tehnicieni şi ingineri de care dau dovadă tehnicienii („Drumul socialismului“ nr. 1038 şi 1104) ; NICOLAE BEŞLIUj
în aceste zile să se asigure fo 63,71% J l i . i ţ . f L Jî ( .. ., do Ia sectorul II al minei Vuit sectorului, în frunte cu tov. ing. — învăţător, comuna Ostrov, raionul Haţeg — „Cronică d in 1
losirea întregii capacităţi de lu 61,65% I t can este un colectiv de oameni Constantin Cioată şi Alexandru Clopotiva“ şi „2.389 kg. lînă contractată în comuna Clopotiva“
lăcătuş la secţia vagoane, .
I cu regularitate îşi depăşeşte ^ harnici şi pricepuţi. Tineri Şi („Drumul socialismului“ nr. 995 şi 1020).
vîrstnici muncesc cu acelaşi e-
cru a fiecărui tractor şi maşină, j BRAD 51,18% Cnormă între 15— 17 la sută. J lan, cu aceeaşi dorinţă de a da Nagy, în asigurarea brigăzilor Faptele conving
iar ţăranii muncitori individuali HAŢEG 43,51% /uJu/uIuJU i. ) <—11—r\~j v patriei cît mai mult cărbune. cu cele necesare. Mult simţit se
să fie mobilizaţi să iese cu toa face ajutorul maiştrilor mineri
te atelajele pentru executarea Pagini de prietenie Felul în care acest colectiv îrn-
lucrărilor în cîmp. Consiliile de ţelege să-şj realizeze sarcinile Alexandru 'Jampa, Alexandru
Vineri, 17 octombrie, în sala clubu Trestian, Ioăn Pasca, precum şi
conducere ale gospodăriilor co oraş Hunedoara 5 4 ,1 6 % | lui „11 Iunie“ din Călan a avut loc o ce-i revin se oglindeşte în cele a prim-maistrului miner Virgil Era în plină vară a acestui In colectivele de agitatori care
lective şi comitetele de condu
şedinţă publică a cercului literar „M. 742 tone de cărbune peste plan Ursii şi a artificierilor Vasile an. Cetăţenii din salul Hăşdat au dus muncă de lămurire pen
Eminescu" din localitate închinată pri date în primele 10 zile ale lunii Brie şi Petru Guiu. erau preocupaţi de o problemă
cere ale întovărăşirilor agricole oraş Deva. 51% j eteniei romîno.sovietice. Cu această o- ce frăminta întregul sat. Comu tru înscrierea ţăranilor munci
cazie tov. Gheorghe Hondea, secreta octombrie 1958. Brigăzile de ti Succesele sectorului II, au niştii din sat îi îndrumau să for tori în gospodăria agricolă co
rămase în urmă Ia însămînţări, ____________ neret, conduse de minerii Şte contribuit ca pe mină, în 16 zile, lectivă au fost încadrate şi fe
foo> rul cercului, a prezentat lucrarea inti fan Gantz şi Vasile Tivodar, planul să fie realizat în proporţie meze o gospodărie colectivă. De meile care văzuseră in vizita
tulată „Pagini de prietenie“ — spicu aceea ei se interesau de munca
Prin if!Moara iri din operele celor mai reprezentativi şi-au adus şi de data aceasta de 1 0 2 ,8 la sută. şi viaţa colectiviştilor. făcută viaţa colectiviştilor. Cu
scriitori contemporani sovietici şi ro- contribuţia lor, depăşindu-şi pla exemple concrete ele arătau
La Hunedoara, aproape în fiecare Din munca deputaţilor hunedoreni mîni, referitoare la prietenia dintre nul cu 189 şi respectiv 8 6 tone. îndrumaţi de organizaţia de Despre acestea ei mai auzise cum se munceşte in gospodărie
zi se înregistrează noi realizări care nu a lipsit nici grija faţă de cei mici. cele două popoare. Grupa condusă de tov. Mihai partid şi ajutaţi de conducerea ră multe lucruri frumoase dar şi ce venituri se pot obţine.
schimbă faţa oraşului, lală ciieva din Pentru aceştia s-a amenajat un parc. Petrovschi a dat cu 94 tone de sectorului şi a exploatării, mi erau puţini aceia care avuseseră
Apoi, tov. prot. Gheorghe Pădureţ a cărbune mai mult decît avea nerii din sectorul II sînt hotă- prilejul să viziteze o gospodărie Şi aşa, zilele s-au scurs. Mun
ca de lămurire a ţăranilor mun
acestea obţinute numai de la începu colectivă sau pe colectivişti. Fe
tul anului şi pînă in prezent: pavarea cu o suprafaţă de 2.500 m.p.. Ungă ci vorbit despre felul în care se reflectă planificat, iar cea a tov. Gheor- rîţi să încheie luna cu planul de meile păreau mult mai curioase. citori dădea roade. Cu fiecare
străzii ,,Vasile Roaită" pe o suprafaţă nematograful „1. C. Frimu", care a actualitatea în literatura romînă şi ghe Dancii! mai nuilt cu 143 producţie îndeplinit şi depăşit. zi numărul cererilor de înscrie
de 400 m .p. şi canalizarea acesteia, schimbat mult şi aspectul acestui col sovietică. tone. — Pînă nu văd, eu nu dau re creştea. După mai bine de trei
pavarea străzii „1. V. Sialin'' pe o ţişor de oraş. Tot în această perioadă ANA STAN prea mult pe vorbe — spuneau luni, 37 de familii de ţărani,
suprafaţă de 1.900 m. p., pavarea şi is-a refăcut în cea mai mare parte şi unele din ele. muncitori din satul Hăşdat con-
canalizarea străzilor „Nicolae Bălces- FIU: simţiseră să se înscrie in gos
cu" şi „Chizid" etc. parcul „Corvinul“. Aici s-au amenajat Din iniţiativa comitetului ra podăria colectivă.
pînă acum aleile şi rondourile cu flori, le la sMacţla noisfpi voluntari din Haţeg ional al femeilor Hunedoara şi
Pentru locuitorii cartierului munci s.a iluminat in întregime parcul şi cu sprijinul comitetului raional In ziua de 12 octombrie, cînd
toresc, deputaţii au avut grijă să in- urmează ca în curîiwl să se planteze OOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOC OOOOOCOOOOOOOC'OOOOOOQO de partid, această dorinţă a fe a avut loc inaugurarea G.A.C.
ietoină la forurile competente în ve un număr de 7.400 pomi decoralvji. meilor a fost satisfăcută. In luna „7 Noiembrie“ din satul Hăş
derea construirii unui colector al ape S-au înfrecul cel mai buni iulie G.A.C. „Ogorul nou“ din dat, femeile au fost felicitate
lor provenite din ploi şi care inundau Toate acestea reprezintă o mică parte Simeria Veche a primit oaspeţi. pentru aportul adus. Erau feli
cea mai mare parte a cartierului. A- din tot ce s-a realizat In Hunedoara. Duminica trecută la Haţeg a programării secţiei de învăţămînt tori ai căminului cultural „Mi- Aproape 200 de femei din toate citări meritorii.
r.um, acest colector este construit „a- avut loc cea de-a doua etapă a şi cultură a sfatului popular re- hail Sadoveanu“ din Rîu Alb, localităţile raionului au venit
proape în întregime. Făuritorii tuturor acestor realizări silit concursului disputat între echi gionai, la această fază trebuiau raionul Haţeg, care au interpre V. F.
pele de teatru ale căminelor cul să se prezinte formaţiile de tea tat cu succes rolurile piesei să se intereseze de munca şi
oamenii muncitorii siderurgicii şi con turale, faza regională. Conform tru clasate pe primul ioc cu o- „Noapte albă" de Valeriu Luca viata colectiviştilor.
cazia fazelor raionale din Ha şi formaţia căminului cultural
structori în frunte cu deputaţii. ţeg, Hunedoara şi Petroşani. „Nicolae Bălcescu" din Toteşti, Din rîndul vizitatorilor au fă
cut parte şi un număr de 15 fe
Echipa de teatru a căminului acelaşi raion, care a jucat „Tîr- mei din satul Hăşdat. Printre
cultural „Gheorghe Gheorghiu- gul inimilor“ de T. Vornic. Re
acestea erau tov. Lidia Nogţj,
Lidia Sass, Margareta Nogy,
Dej“ din Simeria Veche, repre- prezentativa raionului. Petro Olivia Munteanu şi altele.
zentînd raionul Hunedoara, a şani, eciiipa de teatru a căminu Vorbele despre belşugul în
jucat piesa „Răfuiala“ de T. Vor lui cultural din Iscroni, nu s-a gospodăria, colectivă au fost con
nic, Au urmat apoi artiştii ama- prezentat la concurs.
firmate pe deplin de fapte. In
Cmemascop la Mafeg casele colectiviştilor din Sime
ria Veche, vizitatoarele au vă
in cinstea zilei de 7 Noiem- tonibrie a.c. toate lucrările să zut numai belşug şi bunăsta
brie şi a celei de a 10-a aniver fie terminate pentru ca la Haţeg re.
sări de la naţionalizarea cinema
tografelor din R.P.R. la cinema să poată îi vizionat primul film Frămîntările satului pentru
tograful „Popular“ din Haţeg se pe ecran lat. Aparatele romî* înfiinţarea unei gospodării co
neşti „Tehnocin 11“, trimise de lective înce/mseră să se crista
lac intense pregătiri pentru a- întreprinderea cinematografică lizeze. Comuniştii din sat, prin
menajarea unui ecran lat. între regională, au fost deja instalate tre care losif Nogy, Alexandru
prinderea de industrie locală şi probate. Galfy, Arpad Viski au fost pri
„Vasile Roaită“ confecţionează mii. care şi-au făcut cereri de
ecranul ce va atinge o lungime Vestea creării în acest oraş a înscriere în noua gos/yodărie a-
de 8 m. unui cinemascop a bucurat nes gricolti colectivă.
pus de mult publicul spectator
Se preconizează ca Ia 20 oc- hafegan.
„O noapte grea“, în repetiţie Vizita femeilor la G.A.C. Si Tinârul Remus Şină, şofer
meria Veche a fost de un real
Cel cleial treilea cuptor al noii oţetâriti 'Martin dki 'Simţul siderurgic Hitriedâarra se La casa raională de cu_l_t_u_ră brie. La cîteva din repetiţii a sprijin în munca organizaţiei la I.G.I.L. Simeria, s-a evi
au loc cu regularitate repetiţii luat parte şi tov. Miclea, actor de bază. Majoritatea femeilor denţiat. în munca de colec
află in plin lucru. A fost ternii nată armătura metalică pînă la boltă, s-a început ictăria de la piesa „O noapte grea“ de Lu ai teatrului de stat din Petroşani, care au vizitat gospodăria şi-au tare a laptelui. Pînă in pre
magnezită. Clişeul nostru înfăţi şează un aspect din timpul muncii constructorilor. cia Demetrius, ale cărei roluri care a dat artiştilor amatori pre făcut şi ele cereri de înscriere. zent a depăşit rulajul maşi
UU tost distribuite cu două săp- Dar ele s-au dovedit şi neobo nii faţă de norma repara
tămîni în urmă. ţioase indicaţii în ce priveşte in ţiilor medii cu 17.000 km.
terpretarea rolurilor şi jocul de site agitatoare. Deseori tovarăşe
Piesa pe care echipa haţegană scenă. ca Lidia Nogy şi Lidia Sass au IN CLIŞEU: Tmărul Re
de teatru o pregăteşte, va fi ju mus Sînă verificînd motorul
cată în ajunul zilei de 7 Noiem- D. STAICU discutat şi cu alte femei despre înainte de plecarea in cursă.
avantajele pe care te au în gos
P. PARCAŞ IU podărie.
l